Connect with us

U.E.

Franța consideră ”inacceptabile” încercările Rusiei de reconstituire a ”zonelor de influență”: Nu dorim o nouă Ialta în Europa

Published

on

© France Diplomatie - MEAE/ Flickr

Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, respinge încercările Rusiei de reconstituire a ”blocurilor, zonelor de influență”, pe care le-a calificat drept ”inacceptabile”, punctând că europenii își doresc să promoveze o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul ”Ialtei II”.

”Rusia a propus fundamente care seamănă foarte mult cu o revenire la statu quo-ul dinainte de 1975, altfel spus un format de tipul <<Ialta II>>, ceea ce înseamnă de fapt reapariţia blocurilor, a zonelor de influenţă. Liniile directoare propuse privează anumite ţări de libertatea lor de a alege şi de suveranitate, de aderarea lor la alianţe”, a precizat Le Drian într-un interviu pentru France Presse, citată de Agerpres.

Ministrul francez de externe, a cărui țară a preluat la 1 ianuarie președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, critică astfel revendicările Moscovei prin care aceasta solicită NATO să nu mai accepte noi membri, într-o aluzie explicită la Ucraina și Georgia, și să își reducă efectivele militare în statele membre ale Alianței de pe flancul estic, inclusiv din România.

Acestea ar echivala cu o nouă împărțire a Europei, la fel ca cea de la conferințele de la Ialta, apoi la Potsdam în 1945 între SUA şi Uniunea Sovietică, cele două mari puteri câştigătoare în cel de-al Doilea Război Mondial.

”În faţa unei strategii care doreşte să promoveze o <<Ialta II>>, noi trebuie să dezvoltăm o strategie care ar dori să promoveze un <<Helsinki II>>, în logica angajamentelor luate în 1975 de către toţi semnatarii acordurilor de la Helsinki, între care URSS de la acea vreme, prelungite apoi prin Carta de la Paris din 1990”, a adăugat Jean-Yves Le Drian.

”Aceste acorduri, semnate la finalul Conferinţei de la Helsinki pentru securitate şi cooperare în Europa, au consacrat destinderea între Occident şi Uniunea Sovietică după decenii de Război Rece prin garantarea inviolabilităţii frontierelor şi permiţând o mai mare circulaţie a persoanelor şi ideilor”, a amintit ministrul francez de externe.

Carta de la Paris privind securitatea europeană, stabilită pe baza acordurilor de la Helsinki, a validat practic sfârşitul Războiului Rece după reunificarea Germaniei în 1990 şi căderea regimurilor comuniste.

Opinia șefului diplomației franceze este împărtășită de Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care, într-un articol de opinie publicat de Serviciul European de Acțiune Externă, a subliniat că Rusia urmărește să refacă delimitările teritoriale din epoca sovietică și să decupleze Statele Unite de Europa.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat luni într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Dialogul va continua joi în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pe fundal sonor de arme folosite în exercițiile militare demarate de Moscova în apropiere de Ucraina și Belarus, la care participă trei mii de soldați.

În paralel, la Brest, Franța, va începe o reuniune a miniștrilor apărării și de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene pentru a discuta “subiecte fundamentale pentru consolidarea suveranității europene pe scena internațională”.

Prin vocea ministrului Bogdan Aurescu, România va pleda pentru întărirea parteneriatelor UE-SUA și UE-NATO în descurajarea Rusiei.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Republica Moldova dorește să avanseze pe calea integrării europene, iar pentru asta are nevoie de sprijinul statelor membre ale UE, i-a transmis președintele Maia Sandu, joi, premierului Belgiei Alexander De Croo, cu care s-a întâlnit în contextul vizitei pe care liderul de la Chișinău o efectuează la Bruxelles, unde are programat un discurs în plenul Parlamentului European.

Sandu și De Croo au discutat despre relațiile dintre Republica Moldova și Regatul Belgiei, despre evoluțiile de securitate din regiune și despre agenda europeană a Republicii Moldova.

I-am mulțumit domnului De Croo pentru vizita sa recentă de solidaritate în Moldova și pentru ajutorul acordat în contextul războiului din Ucraina. Apreciez intensificarea dialogului bilateral moldo-belgian, care este în beneficiul cetățenilor ambelor țări. Republica Moldova dorește să avanseze pe calea integrării europene, iar pentru asta are nevoie de sprijinul statelor membre ale UE. Eforturile noastre diplomatice sunt îndreptate spre cultivarea și consolidarea acestor relații“, a scris Sandu, pe Facebook.

 

Maia Sandu efectuează o vizită de lucru la Bruxelles, unde s-a întâlnit deja cu președintele Consiliului European Charles Michel, căruia i-a transmis că “acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin”.

Miercuri, Maia Sandu va ține un discurs în plenul Parlamentului European, când va deveni primul șef de stat al Republicii Moldova care se va adresa eurodeputaților în plen.

După discursul Maiei Sandu, eurodeputații vor dezbate raportul anual de evaluare privind Acordul de asociere UE-Republica Moldova, iar votul asupra acestuia va avea loc joi.

În calitate de țară învecinată cu Ucraina, Republica Moldova a fost deosebit de grav afectată de războiul în curs. Pe lângă faptul că a primit un număr mare de refugiați ucraineni, țara s-a confruntat și cu atacuri cibernetice și o serie recentă de incidente de securitate în Transnistria, regiunea separatistă sprijinită de Rusia.

Președinta R. Moldova se află la Bruxelles în timp ce țara sa așteaptă un aviz din partea Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE. Republica Moldova a finalizat, la 22 aprilie, completarea primei părți a chestionarului de aderare la Uniunea Europeană pe care liderii țării – președinta Maia Sandu și premierul Natalia Gavrilița – l-au înmânat vineri ambasadorului Uniunii Europene în R. Moldova, în cadrul unei ceremonii organizate la Președinția de la Chișinău după ședința de constituire a Comisiei pentru integrare europeană condusă de șefa statului. La data de 12 mai, Republica Moldova a transmis și a doua parte a chestionarului de aderare la UE. Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Continue Reading

U.E.

Macron: Livrările de arme și echipamente umanitare din Franța către Ucraina vor crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare

Published

on

© Photo Collage (Emmanuel Macron Twitter & Volodimir Zelenski)

Livrările de arme și echipamente umanitare din Franța către Ucraina vor crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron, într-o convorbire telefonică, marți, cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Palatul Élysée.

Președintele Republicii i-a cerut lui Volodimir Zelenski să-i prezinte situația de la fața locului, în special în Mariupol, unde continuă evacuările de la uzina Azovstal, precum și nevoile Ucrainei. În context, și-a reafirmat deplina determinare de a răspunde tuturor cererilor de sprijin exprimate de Ucraina, în special în ceea ce privește echipamentele de apărare, combustibilul, ajutorul umanitar, sprijinul economic și financiar, precum și lupta împotriva impunității.

Citiți și Volodimir Zelenski anunță că a avut o discuție „lungă și semnificativă” cu Emmanuel Macron: Am pus problema alimentării cu combustibil a Ucrainei

Astfel, Macron a confirmat că livrarea de arme de către Franța va continua și va crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare, precum și livrarea de echipamente umanitare. La sfârșitul săptămânii trecute, au fost livrate 13 vehicule de ajutor suplimentare, ceea ce a dus cantitatea totală de ajutor umanitar livrat de la 24 februarie la peste 800 de tone.

Mai departe, liderii au discutat despre provocarea reprezentată de securitatea alimentară și despre posibilele modalități de a permite exportul de cereale ucrainene, de care depinde o mare parte a lumii pentru hrana sa.

Cei doi președinți au discutat, de asemenea, despre garanțiile de securitate pe care Franța le-ar putea oferi Ucrainei în cadrul unui acord internațional, pentru a asigura respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării.

Todată, liderul de la Élysée i-a confirmat președintelui Zelenski că cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană va fi analizată la Consiliul European din iunie, pe baza avizului Comisiei Europene și în spiritul exprimat la Summitul de la Versailles de către toate țările membre, care au declarat că Ucraina face parte din familia europeană. Cu acest prilej, președintele a revenit la discursul său din 9 mai în fața Parlamentului European de la Strasbourg și la propunerea sa privind o „comunitate politică europeană”, care ar permite să însoțească țările candidate în cadrul unei cooperări utile pentru toți.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Josep Borrell pledează pentru creșterea investițiilor în domeniul apărării: A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine

Published

on

© European Union, 2022

Rezultatul analizei noastre privind deficitul de investiții în domeniul apărării este că europenii trebuie să cheltuiască împreună mai mult și mai bine, consideră Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care a participat marți la Consiliul Afaceri Externe (CAE) unde au fost abordate aspectele legate de apărarea europeană.

”A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine”, a completat oficialul european. 

Consiliul Afaceri Externe a avut abordat în cadrul reuniunii punerea în aplicare a Busolei Strategice, document ce conține peste 80 de acțiuni concrete și termene exacte de realizare a acestora, dintre care 51 trebuie puse în aplicare până la finalul anului 2022.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, discuțiile s-au axat în principal pe modul în care UE își poate adapta misiunile și operațiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) și le poate face mai eficace.

Dialogul a evidențiat necesitatea de a dispune de o mai mare flexibilitate atunci când se răspunde nevoilor partenerilor, de o formare mai bine orientată, de asistență, de echipamente și de adaptabilitate la mediul de securitate, de exemplu, prin posibile sarcini executive. În plus, miniștrii au subliniat importanța prevenirii crizelor, oferind partenerilor formare, consiliere sau echipamente încă dinainte de izbucnirea unui conflict, eventual în echipe mai mici și mai agile.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

Miniștrii apărării din UE au discutat despre agresiunea rusă în curs de desfășurare împotriva Ucrainei, cu participarea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și a ministrului apărării din Ucraina, Oleksii Reznikov. Acesta din urmă i-a informat pe miniștri cu privire la situația de pe teren și la nevoile armatei ucrainene pe care UE continuă să o sprijine.

Înaltul Reprezentant a subliniat că sprijinul UE face diferența pe câmpul de luptă și că UE trebuie să susțină efortul și să refacă resursele și stocurile ucrainene.

El a anunțat, de asemenea, că o tranșă suplimentară de 500 de milioane de euro în cadrul Facilității europene pentru pace va ridica în curând la 2 miliarde de euro sprijinul militar total al UE pentru forțele armate ucrainene de la începutul invaziei ruse.

Misiunea de consiliere a UE în Ucraina (EUAM Ucraina) își va relua activitatea la Kiev și a dezvoltat două direcții de lucru suplimentare, legate de sprijinirea gestionării frontierelor și de investigarea și urmărirea penală a crimelor de război.

Comitetul director al Agenției Europene de Apărare

Comitetul director ministerial al Agenției Europene de Apărare (AEA) s-a reunit înaintea reuniunii Consiliului.

Acesta a discutat analiza ”Scoping EU defence investment gaps” (Analiza lacunelor de investiții în domeniul apărării în UE) pe care agenția a realizat-o ca urmare a sarcinii date de șefii de stat sau de guvern în cadrul reuniunii lor informale de la Versailles din 10-11 martie 2022. În plus, Comitetul director a aprobat înființarea unui Hub european pentru inovare în domeniul apărării (HEDI) în cadrul AEA.

Comisia Europeană va prezenta miercuri un plan prin care va dobândi un nou rol revoluționar în domeniul apărării, ajutând țările membre să își coordoneze cheltuielile militare în creștere, anunță Politico Europe.

Confruntându-se cu acest continent care se remilitarizează, oficialii și diplomații au declarat că planul ”Defense-EU” de miercuri ar încerca să acorde Bruxelles-ului un rol în asigurarea unei mai mari eficiențe în ceea ce privește cheltuielile cu armele, permițând cumpărătorilor europeni să se grupeze pentru a avea o influență pe piață.

În concordanță cu ambițiile Europei pentru o mai mare ”autonomie strategică”, oficialii UE au insistat asupra faptului că pachetul va avea o componentă industrială puternică.

Se așteaptă ca o piesă centrală a anunțului să fie o evaluare de către Comisie a ”deficitelor de investiții în domeniul apărării” ale Europei.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 hour ago

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

U.E.2 hours ago

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

SUA2 hours ago

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

ENERGIE2 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

CONSILIUL DE SECURITATE2 hours ago

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul de Interne, la Washington: România a fost, este şi va rămâne un partener ”de nădejde” al SUA. Relaţia bilaterală este ”foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii”

ENERGIE3 hours ago

Klaus Iohannis: Este încurajatoare creșterea economică a României din primul trimestru al anului, peste așteptări în raport cu prognozele

U.E.3 hours ago

Macron: Livrările de arme și echipamente umanitare din Franța către Ucraina vor crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare

CONSILIUL UE3 hours ago

Josep Borrell pledează pentru creșterea investițiilor în domeniul apărării: A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Volodimir Zelenski anunță că a avut o discuție „lungă și semnificativă” cu Emmanuel Macron: Am pus problema alimentării cu combustibil a Ucrainei

NATO4 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE1 week ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

Team2Share

Trending