Connect with us

U.E.

Franța denunță “deriva ideologică” și “discursul paranoic” ale lui Vladimir Putin: Nu și-a respectat cuvântul dat lui Emmanuel Macron

Published

on

© Kremlin

Vladimir Putin se află într-un “un fel de derivă ideologică” şi a ţinut luni un discurs care combină consideraţii “rigide şi paranoice”, a estimat Palatul Elysée ca reacţie la decizia preşedintelui rus de a recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste ucrainene, scrie AFP.

Vladimir Putin “a făcut o alegere foarte clară de a-şi încălca angajamentele” şi “nu şi-a respectat cuvântul dat” lui Emmanuel Macron, a afirmat preşedinţia franceză, fără a exclude noi “fapte militare” ruse, informează Agerpres.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană va lua sancţiuni care vizează atât entităţi ruse, cât şi persoane fizice, “proporţionale” cu anunţurile făcute de Vladimir Putin privind estul Ucrainei, a făcut cunoscut preşedinţia Franţei.

“Lista este în curs de elaborare, vom viza un anumit număr de activităţi situate în Donbas şi direct legate de interesele ruse şi le vom adapta la evoluţia situaţiei”, a mai spus Parisul, precizând că examinarea acestor sancţiuni va începe marţi, la Bruxelles.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a condamnat luni decizia omologului său rus Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste pro-ruse Donețk și Lugansk din estul Ucrainei şi a cerut “sancţiuni europene ţintite” la adresa Moscovei, potrivit unui comunicat al Palatului Elysée.

Șeful statului francez, a cărui țară deține președinția Consiliului UE, a cerut “o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite”, denunţând “o încălcare unilaterală a angajamentelor internaţionale ale Rusiei şi un atac la suveranitatea Ucrainei”.

Reacția lui Macron a venit după discuții cu președintele american Joe Biden și cu cancelarul german Olaf Scholz, liderul francez fiind informat anterior de Vladimir Putin i-ar fi despre această decizie și exprimându-și ”decepţia”. În ce-l privește pe liderul francez, acesta a depus numeroase eforturi diplomatice în ultima perioadă pentru a preveni o escaladare a tensiunilor, inclusiv printr-o vizită la Moscova și discuții de șase ore cu Vladimir Putin, multiple convorbiri telefonice cu liderul rus, dintre care trei în ultimele 24 de ore.

În urma celei mai recente dintre acestea, Vladimir Putin şi Joe Biden au “acceptat principiul” de a se întâlni în cadrul unui summit propus de omologul lor francez Emmanuel Macron, însă noile evoluții ar putea îngusta această perspectivă.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul prin care Federația Rusă recunoaște independența regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, invocând că Ucraina este parte a istoriei Rusiei. Decretul a fost urmat de un ordin prin care Putin a decis trimiterea de trupe rusești de menținere a păcii în regiunile din estul Ucrainei cărora Moscova le-a recunoscut independența, încălcând astfel acordurile de la Minsk din 2015 dintre Franța, Germania, Rusia și Ucraina, când Kievul a fost nevoit să accepte statut special pentru provinciile separatiste.

Printre primele reacții internaționale cu privire la decizia de la Kremlin a venit din partea premierului britanic Boris Johnson, dar și a președintelui Klaus Iohannis, care a spus că această decizie a lui Vladimir Putin “este o încălcare flagrantă a dreptului internațional, care trebuie să atragă cel mai sever răspuns al comunității internaționale”. Șeful statului a publicat ulterior o declarație in extenso în care a cerut sancțiuni ferme la adresa Rusiei și a asigurat că România va acționa în coordonare cu partenerii și aliații. Din partea României, premierul Nicolae Ciucă a acuzat Rusia de o “abordare revizionistă“.

O reacție coordonată a venit din partea președintelui Consiliului European Charles Michel și președintelui Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care au asigurat că “Uniunea va reacționa prin sancțiuni împotriva celor implicați în acest act ilegal”.

De asemenea, secretarul general al NATO a îndemnat Rusia să aleagă calea diplomației, reafirmând sprijinul Alianței pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Nu în ultimul rând, președintele american Joe Biden a semnat primele sancțiuni SUA după ce Rusia a recunoscut independența regiunilor Donețk și Lugansk, un ordin executiv care interzice toate noile investiții, schimburi comerciale și finanțări de către persoane din SUA către, dinspre sau în așa-numitele “Republici Populare Donețk și Luhansk” din Ucraina. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

„Frâna datoriei” este o frână pentru inflație, susține ministrul german al Finanțelor. Germania are cel mai mic scăzut al inflației din ultimii trei ani

Published

on

© Christian Lindner/ Facebook

O politică fiscală moderat restrictivă, necesară pentru a se conforma cu frâna de îndatorare a Germaniei, duce inflația în direcția corectă, a declarat luni ministrul de finanțe Christian Lindner, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Frâna de îndatorare este o frână pentru inflație”, a declarat Lindner la un eveniment de comemorare a 15 ani de la stabilirea limitei constituționale a deficitelor publice, care este stabilită la 0,35% din produsul intern brut.

Inflația în cea mai mare economie europeană a încetinit la 2,3%, ajutată de scăderea prețurilor la alimente și energie, potrivit datelor finale publicate vineri. Acesta este cel mai scăzut nivel din iunie 2021.

„Frâna datoriei este un apel la stabilirea unor priorități clare în politici”, a spus ministrul de finanțe.

Lindner a declarat că actualul guvern va investi 58 de miliarde de euro în acest an, considerabil mai mult decât cele 38 miliarde de euro cheltuite în 2019, când ratele dobânzilor și mediul economic erau mai favorabile.

Ministrul a adăugat că nu este nevoie de o reformă fundamentală a frânei datoriei, dar că există o anumită marjă de manevră în ceea ce privește rambursarea datoriilor, ceea ce ar putea elibera fonduri suplimentare de până la 12 miliarde de euro pe an.

Guvernul german a contractat împrumuturi de urgență în valoare totală de aproximativ 300 miliarde de euro ca răspuns la pandemia de coronavirus și la războiul din Ucraina.

Lindner a declarat că ar putea exista fonduri suplimentare disponibile pentru investiții dacă nivelul datoriei va reveni la nivelul de dinaintea pandemiei din 2019 înainte de sfârșitul acestui deceniu.

Continue Reading

U.E.

Scholz îndeamnă Israelul la reținere după respingerea „cu adevărat impresionantă” a atacului iranian

Published

on

© World Economic Forum / Ciaran McCrickard

Cancelarul german Olaf Scholz a îndemnat luni Israelul la reținere după ce a respins cu succes atacul fără precedent al Iranului cu drone și rachete, transmite AFP, preluat de Agerpres.

„Toată lumea este de acord că modul în care Israelul a reușit să respingă cu succes acest atac… este cu adevărat impresionant”, a declarat Scholz. „Acesta este un succes care nu ar trebui să fie cedat și, prin urmare, sfatul nostru este să contribuim la dezescaladarea situației”, a adăugat el.

Vorbind la Shanghai în timpul unei vizite de trei zile în China, Scholz a criticat, de asemenea, „atacul brutal iranian” și a declarat că Teheranul “trebuie să oprească această agresiune”.

Scholz se va deplasa marți la Beijing, unde va purta discuții cu președintele chinez Xi Jinping, precum și cu premierul Li Qiang.

De asemenea, președintele Emmanuel Macron a declarat luni că Franța va depune toate eforturile pentru a evita o „conflagrație” în Orientul Mijlociu, după un atacul „disproporționat” al Iranului asupra Israelului, pe care va încearcă sa-l convingă „să nu răspundă prin escaladare, ci mai degrabă prin izolarea Iranului”.

La rândul său, ministrul britanic de externe, David Cameron, a îndemnat Israelul să acționeze „atât cu capul, cât și cu inima” și să nu escaladeze conflictul prin organizarea unui atac de vendetă împotriva Iranului.

Iranul a lansat peste 100 de rachete balistice cu rază medie de acțiune, peste 30 de rachete de croazieră de atac terestru și peste 150 de drone de atac împotriva Israelului, a declarat un oficial militar american de rang înalt. Experții susțin că Israelul a reușit să neutralizeze majoritatea rachetelor și a dronelor.

Forțele americane au ajutat, de asemenea, distrugând „peste 80 de vehicule aeriene fără pilot de atac unidirecțional (OWA UAV) și cel puțin șase rachete balistice destinate să lovească Israelul din Iran și Yemen”, a declarat duminică Comandamentul Central al SUA pe X, fostul Twitter.

Continue Reading

U.E.

Franța va face „totul pentru a evita o conflagrație” în Orientul Mijlociu și îndeamnă Israelul „să nu răspundă prin escaladare, ci mai degrabă prin izolarea Iranului”

Published

on

© European Union 2024

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat luni, 15 aprilie, că Franța va depune toate eforturile pentru a evita o „conflagrație” în Orientul Mijlociu, după un atac fără precedent cu rachete și drone iraniene asupra Israelului, pe care l-a calificat drept „disproporționat”, relatează France24.

Întrebat despre atacul Iranului asupra Israelului de sâmbătă seara, Macron a spus că se „teme” de o conflagrație, subliniind totodată „victoria Israelului”: „Au reușit (să respingă) cvasi-totalitatea acestor rachete și drone. Doar șapte au atins solul lor, cu o persoană rănită”, a spus el.

„Vom face totul pentru a evita o conflagrație, cu alte cuvinte, o escaladare”, a mai spus Macron la postul de știri BFM-TV și la radio RMC. El urmează să discute luni cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Avioanele franceze au ajutat la respingerea violării de către Iran a spațiului aerian al Iordaniei, a adăugat Macron. „De mai mulți ani avem o bază aeriană în Iordania pentru a lupta împotriva terorismului”, a spus el. „Spațiul aerian iordanian a fost încălcat (…) Am dispus ca avioanele noastre să decoleze și am interceptat ceea ce trebuia să interceptăm.”

Iranul a lansat primul său atac direct din istorie asupra teritoriului israelian sâmbătă seara, ca represalii la un atac aerian mortal din 1 aprilie asupra clădirii consulatului Teheranului din capitala siriană Damasc, care a fost atribuit Israelului.

Macron a declarat că speră să „convingă Israelul să nu răspundă prin escaladare, ci mai degrabă prin izolarea Iranului, și să reușească să convingă țările din regiune că Iranul este un pericol”. Președintele francez a cerut „creșterea sancțiunilor” împotriva Teheranului și „întărirea presiunii asupra activităților nucleare” pentru a „găsi o cale spre pace în regiune”.

Atacul Iranului împotriva Israelului a fost „disproporționat”, a subliniat Macron. „În loc să atingă interesele israeliene în afara Israelului, ei au atacat Israelul pe teritoriul său de pe propriul lor teritoriu, ceea ce este o premieră.”

Iranul a lansat peste 100 de rachete balistice cu rază medie de acțiune, peste 30 de rachete de croazieră de atac terestru și peste 150 de drone de atac împotriva Israelului, a declarat un oficial militar american de rang înalt. Experții susțin că Israelul a reușit să neutralizeze majoritatea rachetelor și a dronelor.

Forțele americane au ajutat, de asemenea, distrugând „peste 80 de vehicule aeriene fără pilot de atac unidirecțional (OWA UAV) și cel puțin șase rachete balistice destinate să lovească Israelul din Iran și Yemen”, a declarat duminică Comandamentul Central al SUA pe X, fostul Twitter.

Ministrul francez de externe, Stéphane Séjourné, a declarat duminică că a cerut Ministerului de Externe să îl convoace luni pe ambasadorul iranian pentru a exprima un “mesaj de fermitate”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA11 hours ago

Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu

U.E.11 hours ago

„Frâna datoriei” este o frână pentru inflație, susține ministrul german al Finanțelor. Germania are cel mai mic scăzut al inflației din ultimii trei ani

ROMÂNIA12 hours ago

Ministrul Culturii Raluca Turcan anunță lansarea aplicației mobile Patrimonium, pentru creșterea accesului la cultură

U.E.12 hours ago

Scholz îndeamnă Israelul la reținere după respingerea „cu adevărat impresionantă” a atacului iranian

MAREA BRITANIE14 hours ago

Ministrul de externe britanic îndeamnă Israelul să fie „inteligent” și să nu escaladeze tensiunile cu Iranul

ROMÂNIA15 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Olaf Scholz transmite că mașinile chinezești vor fi binevenite pe piața germană, dar atrage atenția asupra practicilor comerciale neloiale: Concurența trebuie să fie corectă

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Volodimir Zelenski dă drept exemplu sprijinul oferit de aliați Israelului pentru a solicita mai mult ajutor militar pentru Ucraina: ”Unitatea” între aliaţi ”oferă cea mai bună apărare”

U.E.17 hours ago

Franța va face „totul pentru a evita o conflagrație” în Orientul Mijlociu și îndeamnă Israelul „să nu răspundă prin escaladare, ci mai degrabă prin izolarea Iranului”

CONSILIUL DE SECURITATE17 hours ago

Secretarul general al ONU lansează un apel la ”reținere maximă” după atacul Iranului asupra Israelului: ”Nici regiunea, nici lumea nu-şi pot permite mai mult război”

ROMÂNIA15 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO6 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO2 weeks ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

Trending