U.E.
Franța denunță “deriva ideologică” și “discursul paranoic” ale lui Vladimir Putin: Nu și-a respectat cuvântul dat lui Emmanuel Macron
Published
3 years agoon

Vladimir Putin se află într-un “un fel de derivă ideologică” şi a ţinut luni un discurs care combină consideraţii “rigide şi paranoice”, a estimat Palatul Elysée ca reacţie la decizia preşedintelui rus de a recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste ucrainene, scrie AFP.
Vladimir Putin “a făcut o alegere foarte clară de a-şi încălca angajamentele” şi “nu şi-a respectat cuvântul dat” lui Emmanuel Macron, a afirmat preşedinţia franceză, fără a exclude noi “fapte militare” ruse, informează Agerpres.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană va lua sancţiuni care vizează atât entităţi ruse, cât şi persoane fizice, “proporţionale” cu anunţurile făcute de Vladimir Putin privind estul Ucrainei, a făcut cunoscut preşedinţia Franţei.
“Lista este în curs de elaborare, vom viza un anumit număr de activităţi situate în Donbas şi direct legate de interesele ruse şi le vom adapta la evoluţia situaţiei”, a mai spus Parisul, precizând că examinarea acestor sancţiuni va începe marţi, la Bruxelles.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a condamnat luni decizia omologului său rus Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste pro-ruse Donețk și Lugansk din estul Ucrainei şi a cerut “sancţiuni europene ţintite” la adresa Moscovei, potrivit unui comunicat al Palatului Elysée.
Șeful statului francez, a cărui țară deține președinția Consiliului UE, a cerut “o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite”, denunţând “o încălcare unilaterală a angajamentelor internaţionale ale Rusiei şi un atac la suveranitatea Ucrainei”.
Reacția lui Macron a venit după discuții cu președintele american Joe Biden și cu cancelarul german Olaf Scholz, liderul francez fiind informat anterior de Vladimir Putin i-ar fi despre această decizie și exprimându-și ”decepţia”. În ce-l privește pe liderul francez, acesta a depus numeroase eforturi diplomatice în ultima perioadă pentru a preveni o escaladare a tensiunilor, inclusiv printr-o vizită la Moscova și discuții de șase ore cu Vladimir Putin, multiple convorbiri telefonice cu liderul rus, dintre care trei în ultimele 24 de ore.
În urma celei mai recente dintre acestea, Vladimir Putin şi Joe Biden au “acceptat principiul” de a se întâlni în cadrul unui summit propus de omologul lor francez Emmanuel Macron, însă noile evoluții ar putea îngusta această perspectivă.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul prin care Federația Rusă recunoaște independența regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, invocând că Ucraina este parte a istoriei Rusiei. Decretul a fost urmat de un ordin prin care Putin a decis trimiterea de trupe rusești de menținere a păcii în regiunile din estul Ucrainei cărora Moscova le-a recunoscut independența, încălcând astfel acordurile de la Minsk din 2015 dintre Franța, Germania, Rusia și Ucraina, când Kievul a fost nevoit să accepte statut special pentru provinciile separatiste.
Printre primele reacții internaționale cu privire la decizia de la Kremlin a venit din partea premierului britanic Boris Johnson, dar și a președintelui Klaus Iohannis, care a spus că această decizie a lui Vladimir Putin “este o încălcare flagrantă a dreptului internațional, care trebuie să atragă cel mai sever răspuns al comunității internaționale”. Șeful statului a publicat ulterior o declarație in extenso în care a cerut sancțiuni ferme la adresa Rusiei și a asigurat că România va acționa în coordonare cu partenerii și aliații. Din partea României, premierul Nicolae Ciucă a acuzat Rusia de o “abordare revizionistă“.
O reacție coordonată a venit din partea președintelui Consiliului European Charles Michel și președintelui Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care au asigurat că “Uniunea va reacționa prin sancțiuni împotriva celor implicați în acest act ilegal”.
De asemenea, secretarul general al NATO a îndemnat Rusia să aleagă calea diplomației, reafirmând sprijinul Alianței pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
Nu în ultimul rând, președintele american Joe Biden a semnat primele sancțiuni SUA după ce Rusia a recunoscut independența regiunilor Donețk și Lugansk, un ordin executiv care interzice toate noile investiții, schimburi comerciale și finanțări de către persoane din SUA către, dinspre sau în așa-numitele “Republici Populare Donețk și Luhansk” din Ucraina.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Serviciile olandeze de informații militare semnalează că Rusia își intensifică atacurile hibride asupra Europei: Efectul potențial asupra securității noastre este fără precedent
Armistițiul de Paști decretat de Moscova a fost „o operațiune de marketing, menită să evite ca Trump să-și piardă răbdarea”, consideră ministrul francez de Externe
Macron și Zelenski vor participa la funeraliile Papei Francisc pentru a-și lua rămas bun de la Suveranul Pontif
Iulian Chifu: Rusia victorioasă, maximalistă, ofensivă în fața Ucrainei condiționată de America lui Trump. Cât vor asuma europenii din apărarea propriului continent
Rubio, discuție telefonică cu secretarul general NATO: Fără “o cale clară către pace” în curând, SUA se vor retrage din rolul de mediator între Rusia și Ucraina
Arsenalul nuclear al Franței ar putea contribui într-adevăr la protejarea Poloniei, subliniază președintele Andrzej Duda
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Negociatorul-șef al bugetului UE 2028-2034, Siegfried Mureșan, cere creșterea bugetului multianual UE pentru a finanța adecvat apărarea, coeziunea și agricultura
Published
2 hours agoon
April 23, 2025
Raportul privind prioritățile Parlamentului European referitoare la viitorul Buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034, coordonat de eurodeputatul Siegfried Mureșan în calitate de negociator-șef al Parlamentului, a fost votat miercuri cu largă majoritate în Comisia pentru bugete a instituției legislative europene, cu aproximativ două treimi din voturi, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
“Raportul votat astăzi solicită o creștere adecvată a bugetului multianual al Uniunii Europene pentru viitoarea perioadă de programare 2028–2034. Pentru perioada actuală, 2021–2027, acesta însumează 1,3 trilioane de euro. Creșterea este necesară pentru a acoperi noile priorități ale Uniunii Europene, precum apărarea și întărirea economiei, fără a afecta însă prioritățile tradiționale, precum agricultura și coeziunea”, a declarat Mureșan
Europarlamentarul român a evocat contextul geopolitic actual, cu Federația Rusă tot mai agresivă la granițele noastre și cu Statele Unite ale Americii retrăgându-se din rolul de principal partener de securitate, subliniind este clar că trebuie să facem mai mult pentru a ne proteja cetățenii.
Potrivit lui Mureșan, pentru Uniunea Europeană, bugetul multianual a fost și rămâne cel mai bun instrument pentru a gestiona împreună provocările cu care se confruntă
“Agricultura și coeziunea vor rămâne, însă, și ele priorități în viitorul Buget. Sunt domeniile din care România primește cea mai mare parte a fondurilor europene și trebuie finanțate în continuare în mod adecvat”, a mai spus europarlamentarul român.
Astfel, pentru a acoperi atât noile, cât și vechile priorități, Mureșan susține o creștere a bugetului.
“Pentru a acoperi această creștere, este necesar să adoptăm noi resurse proprii ale Uniunii Europene care să asigure transparentizarea și sustenabilitatea surselor de venit. Noul pachet de resurse proprii trebuie să fie unul echitabil pentru toate țările, regiunile și sectoarele economice ale Uniunii Europene”, a declarat Siegfried Mureșan.
“În raportul votat astăzi, respingem, totodată, propunerea Comisiei Europene ca toate fondurile din viitorul cadru financiar să fie alocate prin intermediul unui plan național dedicat fiecărui stat membru. Considerăm că domenii-cheie, precum cercetarea, bursele Erasmus+ sau agricultura, trebuie să aibă programe dedicate de implementare la nivel european pentru a garanta o finanțare adecvată. Sprijinirea Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană este, de asemenea, inclusă pe lista de priorități ale Parlamentului European pentru viitorul buget”, a completat eurodeputatul Siegfried Mureșan.
După votul din Comisia pentru bugete, raportul eurodeputatului Siegfried Mureșan privind prioritățile pentru Bugetul Uniunii Europene va fi adoptat în plenul Parlamentului European în luna mai, înainte ca Comisia Europeană să publice proiectul de buget multianual, în luna iulie.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană lansează o consultare pentru a clarifica normele privind modelele de inteligență artificială cu uz general
Published
23 hours agoon
April 22, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană invită părțile interesate să contribuie cu experiența lor practică la conturarea unor reguli clare și accesibile privind modelele de inteligență artificială cu uz general (GPAI), care vor fi incluse în viitoarele orientări ale Comisiei.
Potrivit comunicatului oficial, orientările vor clarifica conceptele-cheie care stau la baza dispozițiilor din Legea IA privind modelele GPAI.
Documentul aflat în pregătire va oferi explicații detaliate pentru întrebări esențiale, precum: „ce este un model de inteligență artificială cu uz general?”, „care entități sunt considerate furnizori în diferite configurații?” și „ce acțiuni constituie introducerea pe piață?”. De asemenea, orientările vor descrie rolul Biroului pentru Inteligență Artificială în sprijinirea respectării cerințelor legale.
Help shape the EU guidelines on general-purpose AI (GPAI) models under the AI Act.
We invite all stakeholders and citizens to share feedback by 22 May in a targeted consultation.#EUHaveYourSay
— European Commission (@EU_Commission) April 22, 2025
Totodată, va fi explicat modul în care semnarea Codului de bune practici – dacă este aprobat de Biroul și Consiliul pentru Inteligență Artificială – poate reduce povara administrativă pentru furnizori și poate funcționa ca un reper pentru conformitatea cu reglementările.
În acest sens, orientările vor completa Codul de bune practici privind GPAI, aflat în prezent în faza finală de elaborare.
Toți actorii interesați – inclusiv furnizori de modele GPAI, furnizori secundari de sisteme IA, reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic, experți și autorități publice – sunt invitați să trimită opinii până pe 22 mai.
Orientările nu vor avea caracter obligatoriu, dar vor aduce clarificări cu privire la modul în care Comisia, în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea și aplicarea regulilor privind GPAI, intenționează să le interpreteze și implementeze în baza Actului privind IA. Publicarea orientărilor și a versiunii finale a Codului de bune practici este așteptată înainte de luna august 2025.
În plus, ca parte a eforturilor sale de a sprijini părțile interesate în punerea în aplicare a Legii privind inteligența artificială, Comisia va lansa în curând o consultare specifică privind clasificarea sistemelor de inteligență artificială drept sisteme cu risc ridicat.
U.E.
Serviciile olandeze de informații militare semnalează că Rusia își intensifică atacurile hibride asupra Europei: Efectul potențial asupra securității noastre este fără precedent
Published
24 hours agoon
April 22, 2025By
Teodora Ion
Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva Olandei și a aliaților săi europeni pentru a influența și a slăbi societățile acestora, a declarat marți serviciile olandeze de informații militare MIVD, informează Politico Europe.
Raportul anual al agenției precizează că Rusia a încercat să perturbe alegerile europene din 2024 prin lansarea de atacuri cibernetice asupra site-urilor web aparținând partidelor politice olandeze și companiilor de transport public, cu scopul de a îngreuna votul cetățenilor olandezi.
MIVD: Nederland wordt steeds vaker geconfronteerd met hybride aanvallen die onze samenleving proberen te ontwrichten en verzwakken. Russische brutaliteit neemt daarbij toe.
Lees hier meer over het jaarverslag: https://t.co/ankfrz29bM pic.twitter.com/gJxIOol41p
— Ministerie van Defensie (@Defensie) April 22, 2025
”MIVD nu consideră că amenințarea rusă împotriva Europei scade, ci crește. Chiar și după un posibil sfârșit al războiului cu Ucraina”, a declarat în raport directorul MIVD și viceamiralul Peter Reesink.
”Există evoluții turbulente în politica internațională și în domeniul alianțelor …. Viteza cu care se întâmplă acest lucru și efectul potențial asupra securității noastre este fără precedent”, a adăugat el.
MIVD a dezvăluit mai multe operațiuni rusești recente în Țările de Jos, inclusiv primul atac cunoscut de sabotaj cibernetic al unui grup de hackeri ruși care a vizat sistemele digitale ale unei instalații publice olandeze nespecificate în 2024. Potrivit raportului, impactul atacului a fost minim și nu a generat niciun prejudiciu.
Agenția a detectat, de asemenea, o operațiune cibernetică rusă care viza infrastructura critică din Țările de Jos, posibil în pregătirea unor sabotaje viitoare. Operațiunea nu a avut succes, se menționează în raport.
”Trăim într-o zonă gri între război și pace”, a comentat ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, cu privire la raport.
”Pentru a preveni vulnerabilitățile în fața Rusiei, o redimensionare rapidă a forțelor noastre armate și a industriei de apărare este esențială. Numai atunci vom putea preveni noi agresiuni rusești în Europa”, a adăugat el.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ilie Bolojan a convocat o nouă ședință CSAT axată pe legea apărării naționale, mobilitatea militară și participarea României la planurile apărării europene

Ziua Forțelor Terestre. Premierul Marcel Ciolacu: Rămâne esențial angajamentul de a aloca peste 2% din PIB pentru apărare

Londra amână negocierile de pace privind războiul din Ucraina pe fondul absenței secretarului de stat american Marco Rubio

Ministerul Finanțelor: România se va încadra în 2025 în ținta de deficit de 7% din PIB asumată prin Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu

Negociatorul-șef al bugetului UE 2028-2034, Siegfried Mureșan, cere creșterea bugetului multianual UE pentru a finanța adecvat apărarea, coeziunea și agricultura

Marco Rubio anunță o amplă reformă a Departamentului de Stat: Vom elimina birocrația ”tentaculară”

Boloș: Îngrijirea paliativă nu este un moft. MIPE anunță un apel de proiecte de peste 58 mil. euro pentru investiții în infrastructura serviciilor de paliație

FMI avertizează că războiul comercial al lui Trump afectează grav economia globală și sporește riscul unei crize financiare

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, efectuează prima vizită oficială în Republica Moldova

Ucraina este pregătită să negocieze cu Rusia după încetarea focului, anunță Zelenski înainte de noi discuții cu aliații la Londra

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

Ambasadorul Italiei reafirmă sprijinul țării sale pentru aderarea României la OCDE: Este următorul pas logic în integrarea sa continuă în economia globală și comunitatea euroatlantică
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Delegația Congresului SUA, “mulțumită” de clarificările României privind anularea alegerilor prezidențiale: Nu există nicio preocupare legată de retragerea trupelor americane. Politica strategică militară a SUA rămâne neschimbată (surse)
- CONSILIUL UE1 week ago
UE amână cu până la doi ani obligațiile de raportare privind sustenabilitatea: Directiva “Stop-the-clock”, adoptată în numele competitivității europene și al simplificării pentru mediul de afaceri
- NATO1 week ago
De la Odesa, secretarul general NATO temperează acuzațiile lui Trump la adresa lui Zelenski: Rusia a început acest război. Nu există nicio îndoială
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Răbdarea lui Trump și perspectiva ca Putin să-l tragă pe sfoară în dosarul ucrainean
- NATO6 days ago
“Dacian Spring 2025”: 4.000 de soldați din zece țări NATO vor participa la un amplu exercițiu militar pe teritoriul României, anunță MApN