Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă (EANA) susţine poziţia editorilor francezi şi europeni care protestează împotriva planurilor Google de a forţa editorii francezi de ştiri să ofere gratuit conţinutul lor, pentru a evita plăţile corecte către aceștia, afectându-le astfel veniturile şi independenţa, conform unui comunicat de presă difuzat luni de EANA, preluat de Agerpres.
Potrivit sursei citate, disputa dintre Google şi Franţa a apărut pe fondul aplicării reformei europene cu privire la drepturile de autor, după ce platforma de internet a refuzat plata editorilor de presă pentru folosirea unor extrase din conţinuturile acestora, promiţând doar că nu le va reproduce fără acordul lor, poziţie calificată de guvernul francez drept inadmisibilă.
De luni de zile, editorii europeni s-au străduit să restabilească un echilibru economic între puterea de negociere a marilor companii de tehnologie, precum Google, și a editorilor, printr-o directivă UE privind drepturile de autor în mediul online. Scopul legii, care va intra în vigoare în Franța pe 24 octombrie, este de a oferi editorilor dreptul de a solicita platformelor precum Google și Facebook să fie plătiți atunci când își afișează conținutul online. Franţa este prima ţară europeană care aplică această directivă, adoptată în luna martie de Parlamentul European.
Cu toate acestea, Google a stârnit furia EANA când a dezvăluit, săptămâna trecută, că nu are o astfel de intenție, informează POLITICO.
„Nu acceptăm plată de la nimeni pentru a fi inclus în rezultatele căutării”, a scris Richard Gingras, vicepreședinte pe divizia de știri în cadrul Google într-o postare pe blog. „Vindem reclame, nu rezultate de căutare și fiecare anunț de pe Google este clar marcat. Acesta este și motivul pentru care nu plătim editorii atunci când oamenii le accesează linkurile în rezultatul căutării”, a spus Gingras, citat de POLITICO.
EANA, care reprezintă zeci de editori, precum și Asociația Europeană a Editorilor de Ziare au emis declarații care condamnă atitudinea Google drept abuz de putere.
„Google nu este peste lege”, se arată în declarația EAA. „Editorii europeni intenționează să rămână uniți în fața intimidării și solicită respectarea legislației UE. În caz contrar, o presă gratuită, independentă și de calitate nu își va putea găsi viabilitatea în Uniunea Europeană. “
În Franța, Google și Facebook reprezintă între 85% și 90% din piața de display, ceea ce face monetizarea digitală a anunțurilor deosebit de complicată, potrivit lui Bertrand Gié, director al diviziunilor de știri în format printat și digital la Le Figaro Groupe și președinte al asociației de editori digitali din Franța, Le Geste.
„Este ca un șantaj”, a spus Gié. „Fie sunteți de acord să ne oferiți gratuit drepturile digitale pentru conținutul dvs.; altfel, veți dispărea din căutari”, a explicat francezul, citat de Agerpres.
Conform unei legi adoptate în vară de parlamentul francez şi care transpune în legislaţia franceză directiva europeană privind drepturile de autor, editorii din presa scrisă şi agenţiile de presă beneficiază de un ”drept conex” menit să le aducă acestora venituri în urma preluării conţinuturilor lor de către platformele de internet.
Pentru a se conforma noii legislaţii franceze, Google a anunţat noi reguli care se vor aplica de luna viitoare în Franţa, conform cărora editorii din presa scrisă vor trebui să decidă în mod individual dacă extrase din conţinuturile lor şi alte imagini vor putea să apară alături de linkuri care trimit către website-urile lor, dar fără să primească bani pentru aceasta. Dacă editorii refuză, respectivele extrase şi imagini nu vor mai fi afişate în rezultatele motorului de căutare, dar vor continua totuşi să fie indexate. În acest caz editorii din presa scrisă riscă să-şi vadă diminuat traficul pe website-urile lor.
Amintim că săptămâna trecută, într-o altă dispută a companiei americane cu Franța, respectiv cu cu autoritatea franceză pentru confidențialitatea datelor (Comisia Naţională pentru Informatică şi Libertăţi), Curtea de Justiție a UE (CJUE) a dat o hotărâre favorabilă Google, în care care susținea că aşa-numitul „drept de a fi uitat”, adică dreptul europenilor de a cere Google să elimine anumite rezultate din motorul de căutare, rezultate care ar putea să le conţină numele, trebuie aplicat la nivel global de gigantul IT. În acest sens, CJUE a hotărât că ,,nu există nicio obligaţie a operatorului să elimine rezultate din toate versiunile motorului de căutare (n. red. – versiunile internaţionale), însă legea europeană obligă operatorul să elimine rezultate care ar apărea în versiunile de motor de căutare care corespund celor 28 de state-membre”.
În timp ce autoritatea franceză pentru protecția datelor a susținut că numai prin aplicarea standardului de confidențialitate la nivel global și nu doar în Europa, este posibil ca garanţia anonimităţii totale să fie aplicată,Google a susținut că aplicarea unor astfel de reglementări la nivel global ar încălca în mod nejustificat libertatea de exprimare și informație și ar genera conflicte interminabile cu țări care nu recunosc dreptul de a fi uitat”.
