Connect with us

SUA

Franța, poziție dură după alegerile americane: SUA nu mai sunt un partener amical al Europei. Statele UE trebuie să construiască o suveranitate europeană

Published

on

© European Union 2018

Rezultatul alegerilor prezidenţiale americane, oricare va fi acesta, nu va avea un impact comercial major pentru Europa, pentru care Statele Unite nu mai constituie un partener amical, a afirmat miercuri ministrul francez al finanțelor și economiei, Bruno Le Maire, contribuind la seria de reacții europene în urma alegerilor prezidențiale din SUA unde cursa dintre Donald Trump și Joe Biden este strânsă.

Nu trebuie să ne facem nicio iluzie. Statele Unite nu mai sunt deja de foarte mulţi ani un partener amical al statelor europene. Sunt în rivalitate, câteodată în confruntare, când suntem ameninţaţi cu sancţiuni, când suntem loviţi de sancţiuni americane“, a explicat Le Maire, pentru Radio Classique, informează Agerpres.

Ministrul francez a remarcat că “singurul pivot al reflecţiei americane este China, este relaţia lor cu China şi, mai larg, cu Asia” și a spus “Europa este de acum pentru Statele Unite o variabilă de ajustare”.

Asemenea lui Emmanuel Macron, președintele țării sale, Bruno Le Maire a chemat statele europene să “conştientizeze” această realitate şi să “construiască o suveranitate europeană”.

“Fie că Joe Biden sau Donald Trump va fi ales în această seară, mâine de către americani, nu schimbă cu nimic acest fapt strategic”, a mai afirmat ministrul francez, în opinia căruia “continentul american s-a detaşat de continentul european”.

Poziție dură a Franței cu privire la rezultatele alegerilor din SUA vine după o primă reacție europeană din partea Germaniei, prin vocea ministrului apărării Annegret Kramp-Karrenbauer, care a avertizat că există riscul unei crize constituționale în SUA, având în vedere că Donald Trump a spus că se va adresa Curții Supreme în cazul în care va fi nevoie, sugerând fraudarea alegerilor.

În schimb, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a subliniat miercuri că “UE este dispusă să continue să construiască o puternică asociere transatlantică”, indiferent cineva va câştiga alegerile prezidenţiale din SUA, păstrând o linie asumată în mai multe capitale europene, îndeosebi Berlin, și anume aceea a disponibilității Europei de a relansa relația transatlantică.

Tot pe plan european, dar non-UE, ministrul de externe britanic Dominic Raab a declarat miercuri că relaţiile dintre Regatul Unit şi Statele Unite sunt “în mare formă” şi şi-a exprimat convingerea că legăturile se vor consolida şi mai mult, indiferent dacă scrutinul prezidenţial american va fi câştigat de republicanul Donald Trump sau de democratul Joe Biden. Comentariile sale au venit și în contextul unor speculații apărute că guvernul Boris Johnson amână o decizie privind negocierile viitoarei relații cu UE în funcție de rezultatul alegerilor americane.

Cetățenii Statelor Unite ale Americii s-au prezentat marți la urne pentru un scrutin istoric pentru viitorul țării și al relațiilor internaționale în care au fost chemați, pe fondul unei țări divizate, polarizate și cel mai puternic afectate de pandemia de COVID-19, să își aleagă președintele dintre cei doi contracandidați care își dispută fotoliul prezidențial din Biroul Oval, președintele în funcție Donald Trump (Partidul Republican) și fostul vicepreședinte Joe Biden (Partidul Democrat).

Potrivit celor mai recente estimări publicate de mass-media americană, în special Fox News, Joe Biden este creditat cu 238 de electori, în timp ce Donald Trump cu 213 de electori.  De asemenea, mai sunt așteptate rezultatele voturilor din statele Pennsylvania, Georgia, North Carolina, Michigan, Wisconsin, Nevada și Alaska. Viitorului preşedinte îi sunt necesari 270 de electori pentru a câştiga alegerile prezidenţiale americane.

Germania, în particular, și Europa, în general, se pregătesc pentru deznodământul alegerilor prezidențiale din SUA în care se confruntă actualul președinte Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden. Într-un editorial publicat luni, ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a făcut un apel pentru susținerea relațiilor transatlantice, vorbind în ajunul alegerilor prezidențiale din SUA despre “nevoia strategică copleșitoare” pentru o puternică cooperare transatlantică. Ea a făcut acest apel la o zi după ce colegul său din guvernul federal, ministrul de externe Heiko Maas, a spus într-un interviu pentru publicația Tagesspiegel am Sonntag că, după alegerile prezidențiale din Statele Unite, Berlinul dorește o reconfigurare a relațiilor transatlantice, indiferent de cine va câștiga alerile prezidențiale.

Pe ansamblu, relațiile transatlantice au fost afectate de politica administrației Trump care critică puternic Germania pentru că nu alocă cei 2% din PIB pentru apărare și pentru că urmărește să consolideze relațiile energetice în Rusia, aceste animozități culminând cu tensiunile Washington-Berlin de la Summitul NATO din 2018 și cu retragerea parțială a trupelor americane staționate în Germania, 11.900 de soldați urmând a fi relocați.

În ce privește Uniunea Europeană, președintele Donald Trump a susținut în repetate rânduri că UE a fost creată pentru a profita economic de SUA. Pe plan regional însă, administrația republicană a consolidat legăturile cu țările de pe flancul estic al NATO, îndeosebi Polonia și România.

În ce-i privește, Joe Biden și Kamala Harris, candidata democrată pentru vicepreședinția SUA, și-au exprimat intenția ca Uniunea Europeană să redevină “un partener preferențial al SUA” și au afirmat angajamentul față de articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Șeful diplomației SUA, la NATO: Acesta este un moment important pentru Alianța noastră. Forțele NATO vor pleca împreună din Afganistan

Published

on

© US Secretary of State/ Twitter

Secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat miercuri, de la sediul Alianței Nord-Atlantice, că este timpul ca ţările NATO să se retragă din Afganistan şi că Alianţa va lucra la o fază de adaptare, după ce Washingtonul şi-a anunţat intenţia de a pune capăt până la 11 septembrie 2021, celui mai îndelungat război în care au fost implicate SUA.

“Acesta este un moment important pentru Alianța noastră. Acum aproape 20 de ani, după ce Statele Unite au fost atacate pe 11 septembrie, împreună, am mers în Afganistan pentru a ne ocupa de cei care ne-au atacat și pentru a ne asigura că Afganistanul nu va deveni din nou un refugiu pentru teroriștii care ar putea ataca pe oricare dintre noi. Și împreună, am atins obiectivele pe care ne-am propus să le atingem. Și acum, este timpul să ne aducem forțele acasă. Președintele Biden va vorbi despre asta în câteva ore în Statele Unite”, a afirmat el, în cadrul unor scurte declarații de presă alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Mă aflu aici pentru a lucra îndeaproape cu aliaţii noştri, cu secretarul general, asupra principiului pe care l-am stabilit de la început: intrăm împreună, adaptăm împreună şi ieşim împreună”, a mai spus Blinken.

Miniştrii apărării şi afacerilor externe din NATO vor dezbate această chestiune miercuri după-amiază într-o videoconferinţă prezidată de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, în prezenţa, la Bruxelles, a secretarului de stat american Antony Blinken şi a şefului Pentagonului, Lloyd Austin.

În cadrul acestor scurte declarații, Jens Stoltenberg a punctat că pe agenda discuțiilor se vor afla și acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina și în jurul acesteia.

“Suntem cu toții îngrijorați de acumulările militare masivă. Rusia trebuie să pună capăt acestei desfășurări militare, să oprească provocările”, a punctat secretarul general al Alianței.

Joe Biden a decis ca trupele americane să rămână în Afganistan dincolo de data de 1 mai prevăzută într-un acord cu talibanii dar acestea vor pleca “fără condiţii” până la 11 septembrie, ziua în care se împlinesc 20 de ani de la atentatele din 2001 din SUA, a anunţat marţi un responsabil american citat de AFP şi DPA.

Anunțul acestui oficial vine în contextul în care secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și secretarul american al apărării, Lloyd Austin, se vor afla miercuri la sediul NATO unde se vor întâlni cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, și vor avea o reuniune prin videoconferință comună cu miniștrii de externe și ai apărării din toate celelalte 29 de state aliate.

Reuniunea a fost anunțată de NATO într-un comunicat publicat marți seară.

SUA au intervenit în Afganistan după atentatele asupra turnurilor gemene din New York şi a Pentagonului de la 11 septembrie 2001, un moment important și în istoria NATO, întrucât atunci a fost activat în premieră și pentru singura dată articolul 5 privind apărarea colectivă din Tratatul Atlanticului de Nord. Armata americană a alungat rapid de la putere regimul taliban de la Kabul, acuzat că a găzduit organizaţia jihadistă Al Qaeda, responsabilă de atentate şi pe liderul său Osama bin Laden, dar apoi a rămas blocată în acest conflict.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Joe Biden a fost invitat să susțină discursul prezidențial în Congres pe 28 aprilie, cu puțin timp înaintea datei simbolice în care se împlinesc 100 de zile de mandat

Published

on

© The White House

Președintele american, Joe Biden, a fost invitat marți să susțină primul său discurs politic în Congresul american pe 28 aprilie, cu puțin timp înaintea datei simbolice în care se împlinesc 100 de zile de mandat, anunță AFP, citat de Agerpres.

Potrivit tradiției, președinta Camerei Reprezentanților, democrata Nancy Pelosi, l-a invitat pe președintele Statelor Unite printr-o scrisoare să ”împărtășească (viziunea) sa pentru a face faţă provocărilor şi oportunităţilor acestui moment istoric”, în contextul în care administraţia Biden încearcă să scoată ţara din pandemie şi să revitalizeze economia primei puteri mondiale.

”În urmă cu aproape 100 de zile, când aţi depus jurământul, aţi jurat cu un spirit plin de speranţă că <<vine ajutorul>>. Acum, datorită guvernanţei dvs. istorice, care urmăreşte să realizeze o transformare profundă, ajutorul a sosit”, a scris Nancy Pelosi, o aliată apropiată a lui Joe Biden, în scrisoarea de invitaţie.

Președinții Statelor Unite susțin în mod tradițional acest discurs politic ”despre starea națiunii” în fața ambelor camere ale Congresului, reunite în sesiune extraordinară, în primele săptămâni ale mandatului lor.

Pandemia de COVID-19 și asaltul asupra clădirii Congresului SUA din 6 ianuarie, precum și îngrijorările care au urmat cu privire la securitate, au determinat amânarea acestui eveniment politic.

Nancy Pelosi nu a precizat formatul pe care îl va avea, în mijlocul unei pandemii, acest discurs rostit de obicei în faţa a sute de parlamentari şi invitaţi adunaţi în hemiciclu.

Continue Reading

NATO

Un fost șef al Pentagonului susține că SUA trebuie să desfășoare mai multe forțe în România: Trebuie să ţinem piept Rusiei și să dăm noi asigurări aliaților

Published

on

© Office of the Secretary of Defense Public Affairs

Fostul secretar al apărării american Mark Esper este de părere că Statele Unite ar trebui să desfăşoare mai multe trupe în zona Mării Negre, pentru a descuraja potenţiala agresiune din partea Rusiei, pe fondul tensionării relaţiilor dintre Washington şi Moscova din cauza situației din estul Ucrainei, a relatat marţi Reuters.

”Cred că trebuie să ţinem piept Rusiei în continuare şi să încercăm să descurajăm comportamentul ei dăunător”, a spus Esper, în prezent expert asociat la Universitatea Arizona.

Washingtonul ar trebui să aibă în vedere să dea noi asigurări aliaţilor europeni şi să impulsioneze NATO prin desfăşurarea mai multor forţe în Polonia, ”în regiunea Baltică, dacă este logic, şi în locuri ca România şi Bulgaria, prin rotaţie – dacă nu cu caracter permanent”, a declarat fostul demnitar american într-un interviu acordat Reuters, informează Agerpres.

Preşedintele american Joe Biden i-a solicitat marţi omologului său rus Vladimir Putin să reducă tensiunile create prin consolidarea militară în apropierea frontierei cu Ucraina şi a propus să se întâlnească cu liderul rus pentru a încerca să soluţioneze diferendele existente între Washington şi Moscova.

Comentariile lui Esper, care anul trecut a semnat cu omologul său român o foaie de parcurs bilaterală privind apărarea, vin după ce succesorul său în fruntea Pentagonului, Lloyd Austin, a anunțat marți, în cursul unei vizite la Berlin, că Statele Unite ale Americii nu mai au în plan o retragere a trupelor americane din Germania și că SUA vor desfăşura un număr suplimentar de 500 de militari în Germania, țară care găzduiește aproximativ 36.000 de soldați SUA.

Anunțul lui Austin la Berlin privind oprirea procesului de retragere declanșat de administrația Trump în iulie 2020 a venit pe fondul unor semnale în această direcție. La începutul lunii februarie, în primul său discurs la Pentagon, președintele american, Joe Biden, a anunțat sistarea procesului de retragere militară parțială din Germania, în timp ce secretarul american al apărării Lloyd Austin va conduce o revizuire globală a posturii forțelor americane, astfel încât “amprenta noastră militară să fie aliniată în mod adecvat cu prioritățile noastre de politică externă și securitate națională”.

În cadrul planului lui Trump, detaliat public de Mark Esper la 29 iulie 2020, circa 6.000 din cei 11.900 de soldaţi americani anunțați a fi retraşi din Germania urmau să fie repoziţionaţi în regiunea Mării Negre, iar unii, prin rotaţie, ar putea să fie desfăşuraţi temporar în ţările baltice. Alte forţe care ar fi urmat să părăsească Germania ar fi fost mutate definitiv în Italia, iar cartierul german al forţelor americane din Europa s-ar fi mutat din Stuttgart (Germania) în Belgia.

Retragerea respectivă ar fi redus contingentul militar american din Germania la 24.000 de soldați.

Potrivit comunicatului Pentagonului de la data respectivă, acel plan presupunea “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”. Deși nu se referea explicit la o țară aliată anume, statele NATO din zona sudică a flancului estic sunt România și Bulgaria.

Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus Esper cu ocazia respectivă, subliniind și că o escadrilă de avioane de luptă urmau a fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

PPE16 mins ago

Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European: Turcia nu poate fi niciodată membru în UE! Erdogan va continua să ne provoace cât continuă discuțiile de aderare

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII45 mins ago

Banca Europeană de Investiții aprobă un împrumut de 24 de milioane de euro pentru consolidarea cercetării, educației și sănătății publice la Universitatea de Medicină și Farmacie din București

CONSILIUL EUROPEAN55 mins ago

Charles Michel: Calea viitoarei ordini mondiale va fi stabilită în regiunea Indo-Pacific, iar Uniunea Europeană și India sunt parteneri cheie

U.E.1 hour ago

Eurostat: România, printre țările UE unde producția industrială a înregistrat un declin semnificativ în luna februarie

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ1 hour ago

Studiu al Băncii Centrale Europene: Europenii doresc ca euro digital să fie confidențial, sigur și ieftin

NATO2 hours ago

Șeful diplomației SUA, la NATO: Acesta este un moment important pentru Alianța noastră. Forțele NATO vor pleca împreună din Afganistan

RUSIA2 hours ago

Germania acuză Rusia de provocări prin mobilizarea de trupe de-a lungul frontierei cu Ucraina

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană dezvăluie strategia de finanțare care va permite contractarea împrumuturilor de până la 800 mld. de euro necesare redresării

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Digitalizării, întâlnire de lucru cu echipa președintelui interimar al ADR, Octavian Oprea, pentru a pune la punct detalii legate de colaborare: Digitalizarea este apolitică

U.E.4 hours ago

Sondaj: Peste 50% dintre germani susțin intenția lui Markus Söder de a deveni candidatul CDU-CSU la postul de cancelar al Germaniei

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL6 days ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA7 days ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Sănătății Vlad Voiculescu: În următoarele două luni vor veni în România peste 7 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending