Secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat miercuri, de la sediul Alianței Nord-Atlantice, că este timpul ca ţările NATO să se retragă din Afganistan şi că Alianţa va lucra la o fază de adaptare, după ce Washingtonul şi-a anunţat intenţia de a pune capăt până la 11 septembrie 2021, celui mai îndelungat război în care au fost implicate SUA.

“Acesta este un moment important pentru Alianța noastră. Acum aproape 20 de ani, după ce Statele Unite au fost atacate pe 11 septembrie, împreună, am mers în Afganistan pentru a ne ocupa de cei care ne-au atacat și pentru a ne asigura că Afganistanul nu va deveni din nou un refugiu pentru teroriștii care ar putea ataca pe oricare dintre noi. Și împreună, am atins obiectivele pe care ne-am propus să le atingem. Și acum, este timpul să ne aducem forțele acasă. Președintele Biden va vorbi despre asta în câteva ore în Statele Unite”, a afirmat el, în cadrul unor scurte declarații de presă alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Mă aflu aici pentru a lucra îndeaproape cu aliaţii noştri, cu secretarul general, asupra principiului pe care l-am stabilit de la început: intrăm împreună, adaptăm împreună şi ieşim împreună”, a mai spus Blinken.

Miniştrii apărării şi afacerilor externe din NATO vor dezbate această chestiune miercuri după-amiază într-o videoconferinţă prezidată de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, în prezenţa, la Bruxelles, a secretarului de stat american Antony Blinken şi a şefului Pentagonului, Lloyd Austin.

În cadrul acestor scurte declarații, Jens Stoltenberg a punctat că pe agenda discuțiilor se vor afla și acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina și în jurul acesteia.

“Suntem cu toții îngrijorați de acumulările militare masivă. Rusia trebuie să pună capăt acestei desfășurări militare, să oprească provocările”, a punctat secretarul general al Alianței.

Joe Biden a decis ca trupele americane să rămână în Afganistan dincolo de data de 1 mai prevăzută într-un acord cu talibanii dar acestea vor pleca “fără condiţii” până la 11 septembrie, ziua în care se împlinesc 20 de ani de la atentatele din 2001 din SUA, a anunţat marţi un responsabil american citat de AFP şi DPA.

Anunțul acestui oficial vine în contextul în care secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și secretarul american al apărării, Lloyd Austin, se vor afla miercuri la sediul NATO unde se vor întâlni cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, și vor avea o reuniune prin videoconferință comună cu miniștrii de externe și ai apărării din toate celelalte 29 de state aliate.

Reuniunea a fost anunțată de NATO într-un comunicat publicat marți seară.

SUA au intervenit în Afganistan după atentatele asupra turnurilor gemene din New York şi a Pentagonului de la 11 septembrie 2001, un moment important și în istoria NATO, întrucât atunci a fost activat în premieră și pentru singura dată articolul 5 privind apărarea colectivă din Tratatul Atlanticului de Nord. Armata americană a alungat rapid de la putere regimul taliban de la Kabul, acuzat că a găzduit organizaţia jihadistă Al Qaeda, responsabilă de atentate şi pe liderul său Osama bin Laden, dar apoi a rămas blocată în acest conflict.

Președintele american, Joe Biden, a fost invitat marți să susțină primul său discurs politic în Congresul american pe 28 aprilie, cu puțin timp înaintea datei simbolice în care se împlinesc 100 de zile de mandat, anunță AFP, citat de Agerpres.

Potrivit tradiției, președinta Camerei Reprezentanților, democrata Nancy Pelosi, l-a invitat pe președintele Statelor Unite printr-o scrisoare să ”împărtășească (viziunea) sa pentru a face faţă provocărilor şi oportunităţilor acestui moment istoric”, în contextul în care administraţia Biden încearcă să scoată ţara din pandemie şi să revitalizeze economia primei puteri mondiale.

”În urmă cu aproape 100 de zile, când aţi depus jurământul, aţi jurat cu un spirit plin de speranţă că <<vine ajutorul>>. Acum, datorită guvernanţei dvs. istorice, care urmăreşte să realizeze o transformare profundă, ajutorul a sosit”, a scris Nancy Pelosi, o aliată apropiată a lui Joe Biden, în scrisoarea de invitaţie.

Președinții Statelor Unite susțin în mod tradițional acest discurs politic ”despre starea națiunii” în fața ambelor camere ale Congresului, reunite în sesiune extraordinară, în primele săptămâni ale mandatului lor.

Pandemia de COVID-19 și asaltul asupra clădirii Congresului SUA din 6 ianuarie, precum și îngrijorările care au urmat cu privire la securitate, au determinat amânarea acestui eveniment politic.

Nancy Pelosi nu a precizat formatul pe care îl va avea, în mijlocul unei pandemii, acest discurs rostit de obicei în faţa a sute de parlamentari şi invitaţi adunaţi în hemiciclu.

Fostul secretar al apărării american Mark Esper este de părere că Statele Unite ar trebui să desfăşoare mai multe trupe în zona Mării Negre, pentru a descuraja potenţiala agresiune din partea Rusiei, pe fondul tensionării relaţiilor dintre Washington şi Moscova din cauza situației din estul Ucrainei, a relatat marţi Reuters.

”Cred că trebuie să ţinem piept Rusiei în continuare şi să încercăm să descurajăm comportamentul ei dăunător”, a spus Esper, în prezent expert asociat la Universitatea Arizona.

Washingtonul ar trebui să aibă în vedere să dea noi asigurări aliaţilor europeni şi să impulsioneze NATO prin desfăşurarea mai multor forţe în Polonia, ”în regiunea Baltică, dacă este logic, şi în locuri ca România şi Bulgaria, prin rotaţie – dacă nu cu caracter permanent”, a declarat fostul demnitar american într-un interviu acordat Reuters, informează Agerpres.

Preşedintele american Joe Biden i-a solicitat marţi omologului său rus Vladimir Putin să reducă tensiunile create prin consolidarea militară în apropierea frontierei cu Ucraina şi a propus să se întâlnească cu liderul rus pentru a încerca să soluţioneze diferendele existente între Washington şi Moscova.

Comentariile lui Esper, care anul trecut a semnat cu omologul său român o foaie de parcurs bilaterală privind apărarea, vin după ce succesorul său în fruntea Pentagonului, Lloyd Austin, a anunțat marți, în cursul unei vizite la Berlin, că Statele Unite ale Americii nu mai au în plan o retragere a trupelor americane din Germania și că SUA vor desfăşura un număr suplimentar de 500 de militari în Germania, țară care găzduiește aproximativ 36.000 de soldați SUA.

Anunțul lui Austin la Berlin privind oprirea procesului de retragere declanșat de administrația Trump în iulie 2020 a venit pe fondul unor semnale în această direcție. La începutul lunii februarie, în primul său discurs la Pentagon, președintele american, Joe Biden, a anunțat sistarea procesului de retragere militară parțială din Germania, în timp ce secretarul american al apărării Lloyd Austin va conduce o revizuire globală a posturii forțelor americane, astfel încât “amprenta noastră militară să fie aliniată în mod adecvat cu prioritățile noastre de politică externă și securitate națională”.

În cadrul planului lui Trump, detaliat public de Mark Esper la 29 iulie 2020, circa 6.000 din cei 11.900 de soldaţi americani anunțați a fi retraşi din Germania urmau să fie repoziţionaţi în regiunea Mării Negre, iar unii, prin rotaţie, ar putea să fie desfăşuraţi temporar în ţările baltice. Alte forţe care ar fi urmat să părăsească Germania ar fi fost mutate definitiv în Italia, iar cartierul german al forţelor americane din Europa s-ar fi mutat din Stuttgart (Germania) în Belgia.

Retragerea respectivă ar fi redus contingentul militar american din Germania la 24.000 de soldați.

Potrivit comunicatului Pentagonului de la data respectivă, acel plan presupunea “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”. Deși nu se referea explicit la o țară aliată anume, statele NATO din zona sudică a flancului estic sunt România și Bulgaria.

“Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus Esper cu ocazia respectivă, subliniind și că o escadrilă de avioane de luptă urmau a fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”.