Connect with us

U.E.

Franța rămâne rezervată după ce Comisia Europeană a propus impulsionarea procesului de aderare la UE: Propunerea este pozitivă, dar nu implică automat o aprobare

Published

on

© Amelie de Montchalin/ Twitter

Franța s-a declarat satisfăcută de noua metodologie prezentată miercuri de Comisia Europeană privind aderarea la Uniunea Europeană, însă avertizează că aceasta nu implică automat aprobarea ei,  în condițiile în care Parisul este principalul actor național ce s-a pus în ultimii doi ani deschiderii tratativelor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Aceste afirmații au fost făcute de secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE francez, Amélie de Montchalin, după ce comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a prezentat o propunere de impulsionare a procesului de aderare la UE, astfel încât acesta să fie mai credibil, cu o orientare politică mai puternică, mai dinamic și mai previzibil.

”Trebuie avut un acord în 27 asupra acestei noi propuneri fără ca ea să fie denaturate”, a explicat Amélie de Montchalin, pentru AFP precizând că Franța așteaptă un raport cu privire la realitatea reformelor din Albania și Macedonia de Nord.

Guvernul francez va lua decizia de a accepta sau nu deschiderea negocierilor cu aceste două ţări pe baza tuturor acestor etape. Propunerea prezentată miercuri de Comisie constituie o etapă majoră. Este pozitivă, dar nu implică automat” aprobarea, a avertizat Amélie de Montchalin, potrivit Agerpres.

Pe de altă parte, noua procedură prezentată la Bruxelles este văzută drept una mai strictă și reversibilă, Politico Europe relatând că Bruxelles-ul lasă amprenta Franței pe procesul de extindere a UE.

”Extinderea Uniunii Europene către Balcanii de Vest este o prioritate de prim rang a Comisiei. Lucrăm pe trei fronturi: În primul rând, astăzi am propus măsuri concrete privind modalitățile de consolidare a procesului de aderare. Consolidăm și îmbunătățim procesul, însă obiectivul rămâne aderarea și obținerea calității de membru cu drepturi depline al UE. În al doilea rând – și în paralel, Comisia își menține cu fermitate recomandările de deschidere a negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania și va furniza în curând o actualizare cu privire la progresele înregistrate de aceste două țări. În al treilea rând, în pregătirea summitului UE-Balcanii de Vest de la Zagreb din luna mai, Comisia va prezenta un plan de dezvoltare economică și a investițiilor pentru regiune”, a spus Várhelyi, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Comisarul european a avut, în context, o întrevedere luni cu Amélie de Montchalin, în cadrul căreia oficialul francez a precizat că Franța va da undă verde procesului de extindere a UE în Balcanii de Vest, în luna martie, doar dacă Macedonia de Nord și Albania îndeplinesc condiționalitățile de aderare. De altfel,  Parisul a semnalat în luna noiembrie a anului trecut că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE și că familia europeană ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi state membre. Anterior, în timpul negocierilor complicat cu liderii parteneri din UE privind numirea șefilor instituțiilor europene, Emmanuel Macron a avertizat în vara anului trecut că se va opune oricărui proces de extindere atât timp cât Uniunea nu va fi reformată, iar luarea deciziilor în 27 de state membre este adesea dificilă.

În metodologia prezentată, Comisia Europeană își exprimă speranța că statele membre vor adopta propunerea, în paralel cu deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania, înaintea summitului Uniunea Europeană-Balcanii de Vest din 6-7 mai de la Zagreb. În pregătirea summitului, Comisia Europeană va examina modalități de promovare a investițiilor, a integrării socio-economice și a statului de drept în regiunea Balcanilor de Vest.

O primă discuție la nivelul statelor membre este așteptată să aibă loc în cadrul reuniunii miniștrilor pentru afaceri europene din țările UE de la finalul lunii februarie, iar o decizie ar putea fi luată la Consiliul European din 26-27 martie.

Deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord este ținută în șah de Franța, sprijinită de Danemarca și Olanda. Țările UE au amânat de trei ori deja o decizie în acest sens. În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie, deși Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă. La 17-18 octombrie 2019, subiectul a ajuns pentru prima dată pe masa Consiliului European, însă Tirana și Skopje au fost lăsate, din nou, în așteptare de veto-ul Franței. La momentul respectiv, s-a încercat inclusiv o decuplare și o începere diferențiată a tratativelor, însă Franța s-a opus ambelor idei.

Blocarea repetată a unor astfel de decizii a venit și în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pentru a oferi undă verde pentru demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană unui stat aspirant este nevoie de unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Team Europe: Uniunea Europeană finanțează cumpărarea a 88 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 pentru țările cu venituri mici și medii, în cadrul mecanismului COVAX

Published

on

© Comisia Europeană

Comisia Europeană dorește să finanțeze achiziționarea a aproximativ 88 de milioane de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 destinate țărilor cu venituri mici și medii, în urma confirmării participării la mecanismul COVAX, conform Politico Europe. 

Potrivit unui comunicat al Executivului european, Uniunea Europeană, sub stindardul ”Team Europe”, va contribui cu o sumă inițială în valoare de 230 de milioane de euro sub formă de lichiditate prin intermediul unui împrumut de la Banca Europeană de Investiții, sumă susținută cu o sumă identică reprezentând garanții bazate pe bugetul UE.

O contribuție de 230 de milioane de euro este echivalentă cu rezervarea sau opțiunea de cumpărare a 88 de milioane de doze, iar UE le va transfera țărilor eligibile care au recurs la un angajament prealabil de achiziție. Această contribuție este completată cu garanții financiare în valoare de 170 de milioane de euro din bugetul UE.

”Nu este suficient să se găsească un vaccin. Trebuie să ne asigurăm că cetățenii din întreaga lume au acces la el. Angajamentul nostru ferm în cadrul mecanismului COVAX este un alt semnal către toți cetățenii care au nevoie de vaccin că acționăm în interesul lor, oriunde se află. Nimeni nu este în siguranță până când nu vom fi cu toții în siguranță”, a transmis președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Mecanismul COVAX, condus de Alianța pentru Vaccinuri (GAVI) împreună cu Coaliția pentru inovații în domeniul pregătirii în caz de epidemii (CEPI) și cu OMS, urmărește să accelereze crearea și fabricarea de vaccinuri împotriva COVID-19 și să garanteze un acces just și echitabil pentru fiecare țară din lume.

Comisia, statele membre și instituțiile financiare europene, în special BEI, s-au angajat în comun să mobilizeze resurse pentru susținerea răspunsului mondial la noul coronavirus. Comisia participă cu 400 de milioane EUR sub formă de lichiditate și garanții pentru a susține COVAX și obiectivele sale subiacente ca parte a unui efort al Team Europe. Termenii și condițiile detaliate privind participarea și contribuția UE sunt în prezent în curs de elaborare de către toate părțile implicate.

Team Europe este pregătită să ofere expertiză și resurse mecanismului COVAX pentru a accelera și a amplifica crearea și fabricarea de vaccinuri pentru cetățenii din întreaga lume, indiferent dacă aparțin unor țări sărace sau bogate.

Participarea UE la COVAX va fi complementară negocierilor UE aflate în curs de desfășurare cu societățile farmaceutice care produc vaccinuri, lansate în cadrul Strategiei UE privind vaccinurile.

Eforturile UE de a se crea și produce un vaccin eficace vor fi benefice pentru întreaga comunitate mondială. Investițiile UE în creșterea capacității de producție vor fi în serviciul tuturor țărilor care au nevoie de ajutor.

Prin acordurile sale de achiziționare în avans, Comisia solicită producătorilor să pună la dispoziție capacitatea lor de producție pentru a aproviziona toate țările și îndeamnă la realizarea unui flux liber al vaccinurilor și al materialelor, fără restricții la export. 

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană dorește să investească 8 miliarde de euro în supercalculatoare, în cadrul unei misiuni ambițioase de consolidare a rolului de lider al UE în materie de supercalcul

Published

on

© European Union, 2014/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană ar putea aloca 8 miliarde de euro în în următoarea generație de supercalculatoare – un buget substanțial mai mare în comparație cu cel actual, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene de consolidare a suveranității digitale a Europei.

Comisia Europeană a propus vineri un nou regulament privind întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță, pentru a menține și a consolida rolul de lider al Europei în materie de supercalcul și de informatică cuantică.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, acesta va sprijini activitățile de cercetare și inovare referitoare la noile tehnologii în materie de supercalcul, precum și la sistemele și produsele din acest domeniu, și, în același timp, va promova dezvoltarea competențelor necesare pentru a utiliza infrastructura și a constitui baza unui ecosistem de nivel mondial în Europa. 

Pe baza succesului înregistrat de Europa în ceea ce privește următoarea generație de calculatoare de înaltă performanță, supercalculul va juca un rol esențial în susținerea Europei pe calea redresării. Acesta a fost identificat ca o prioritate de investiții strategice și va sprijini întreaga strategie digitală, de la analiza volumelor mari de date și inteligența artificială la tehnologiile de tip cloud și securitatea cibernetică.

În plus, într-o recomandare adoptată tot astăzi, Comisia invită statele membre să impulsioneze conectivitatea ultrarapidă la rețele și să elaboreze o abordare comună în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G.

Regulamentul vizează actualizarea regulamentului anterior al Consiliului care a instituit întreprinderea comună EuroHPC în octombrie 2018. Aceasta va permite Europei să își asume un rol de lider în cursa tehnologică în direcția următoarei frontiere în materie de supercalcul, și anume:

  • supercalculatoarele exascale, capabile să execute peste un miliard de miliarde (1018) de operațiuni pe secundă;
  • calculatoarele cuantice și calculatoarele hibride, care combină elemente de calcul cuantic și clasic și care vor putea efectua operațiuni pe care niciun supercalculator nu le poate realiza în prezent.

Întreprinderea comună EuroHPC va pune resursele europene existente în materie de supercalcul și de informatică cuantică la dispoziția tuturor utilizatorilor din întreaga Europă, inclusiv a utilizatorilor din sectorul public și a utilizatorilor industriali, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), indiferent de locul în care se află. Noul buget este în curs de negociere; acesta va fi sprijinit de programele Orizont EuropaEuropa digitală și Mecanismul pentru interconectarea Europei.

Supercalculul în acțiune

Această infrastructură de supercalcul ar putea fi utilizată în peste 800 de aplicații europene științifice, industriale și din sectorul public.

În sectorul sănătății, inclusiv în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, supercalculatoarele contribuie deja la căutarea de terapii, la modelarea și prognozarea răspândirii infecției și la sprijinirea procesului decizional privind măsurile de limitare a răspândirii virusului. 

În iunie, consorțiul finanțat de UE, Exscalate4CoV, a anunțat că medicamentul generic Raloxifen, care este deja înregistrat și utilizat pentru tratarea osteoporozei, ar putea fi un tratament eficace pentru pacienții afectați de COVID-19 care au simptome ușoare. Acest medicament este acum gata să participe la studiile clinice, iar proiectul își continuă activitățile legate de alte molecule promițătoare.

Supercalculatoarele vor ajuta, de asemenea, oamenii de știință europeni să înțeleagă mai bine metabolismul uman și sistemul imunitar și vor conduce la progrese substanțiale în domenii precum genomica sau conceperea și testarea de noi medicamente și vor contribui la combaterea bolilor majore, inclusiv a cancerului și a infecțiilor virale.

În plus, această infrastructură de supercalcul va contribui la realizarea inițiativei UE „Destinația Pământ”, aducând îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește prognozele meteorologice, planificarea urbană și rurală, gestionarea deșeurilor și a apei și modelarea oceanografică, marină și a permafrostului.

Aceste progrese vor sprijini tranziția verde, în conformitate cu obiectivele stabilite în Pactul verde european, și vor contribui la anticiparea și gestionarea unei degradări a mediului și a unor catastrofe naturale de mare amploare.

Continue Reading

U.E.

Ambasadorii statelor membre UE la Minsk, mesaj de solidaritate cu opoziția din Belarus: ”Fiecare dintre noi va aduce o listă a deținuților politici la fiecare întâlnire cu oficialii” din această țară

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Ambasadorii statelor UE la Minsk, printre aceștia aflându-se și cel al României, ambasadorul Viorel Moșanu, au transmis un mesaj de solidaritate cu opoziția bielorusă și solicită eliberarea tuturor protestatarilor și liderilor politici care au fost arestați de autorități.

Reprezentanții diplomatici au făcut o poză de grup,  fiecare dintre aceștia purtând un ecuson cu mesajul ”prizonieri politici în Belarus”.

© Comisia Europeană în România/ Facebook

”Noi, șefii misiunilor statelor membre UE la Minsk, facem apel la autoritățile din Belarus să acționeze în conformitate cu obligațiile sale internaționale și să-i elibereze pe toți cei din Belarus care au fost închiși în ultimele luni din motive politice. Suntem alături de toți prizonierii politici din Belarus – câteva zeci de bărbați și femei – închiși pe nedrept pentru apărarea și promovarea libertăților fundamentale și a democrației”.

Aceștia au transmis că fiecare dintre ei va aduce ”o listă a deținuților politici din Belarus la fiecare întâlnire cu oficialii din Belarus”.

”Reiterăm că o rezolvare pașnică și durabilă a crizei actuale poate rezulta doar dintr-un dialog național incluziv, ținut cu respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale ale poporului din Belarus și cu respectarea deplină a cererii lor pentru un proces democratic”, a fost mesajul comun transmis de ambasadori, potrivit unui mesaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

De altfel, România este un stat membru activ în acest dosar.

Citiți și: 
Ministrul Bogdan Aurescu: Ambasadorul României la Minsk a vizitat-o alături de colegii săi din UE pe scriitoarea Svetlana Aleksievici, reprezentantă a opoziției

În urma unei reuniuni a Consiliului Permanent al Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Ministerul danez de Externe a anunțat că 17 state membre ale OSCE, între care și România, au constituit o misiune de experţi independenţi pentru investigarea încălcării drepturilor omului şi fraudelor electorale la scrutinul prezidenţial din Belarus.

Această misiune, care va investiga numeroasele relatări privind încălcări ale drepturilor omului înaintea, în timpul şi după alegerile din 9 august, urmează să publice un raport într-un termen de şase săptămâni, potrivit MAE danez.

Reprimarea violentă a amplelor proteste declanșate după alegerile prezidențiale din 9 august, în urma cărora Aleksandr Lukașenko a fost dat câștigător cu 80% dintre sufragii, a reprezentat obiectul unei rezoluții adoptate joi de Parlamentul European în care Aleksandr Lukașenko nu este recunoscut drept președinte al Belarusului.

În documentul mai sus amintit, Legislativul european consideră că alegerile de la începutul lunii august au avut loc cu ”încălcarea flagrantă a tuturor standardelor recunoscute la nivel internațional”, eurodeputații solicitând desfășurarea de noi alegeri pentru fotoliul prezidențial ”cât mai curând posibil sub o supraveghere internațională condusă de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), în prezența unor observatori internaționali, fiind garantat că alegerile se desfășoară în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional”.

În același timp, europarlamentarii au condamnat în termenii cei mai fermi, autoritățile din Belarus pentru reprimarea violentă a protestelor pașnice pentru justiție, libertate și democrație în urma alegerilor prezidențiale frauduloase din 9 august; solicită să se înceteze imediat violența, să fie eliberate imediat și necondiționat toate persoanele deținute din motive politice, înainte și după așa-numitele alegeri din 9 august, inclusiv persoanele deținute pentru participarea la protestele împotriva rezultatelor alegerilor sau împotriva violenței utilizate de autorități sau pentru că au susținut aceste proteste, precum și să se renunțe la toate acuzațiile împotriva acestor persoane”.

În semn de solidaritate și apreciere a curajului cu care au apărat principiile democratice, principalele trei grupuri politice din Parlamentul European, și anume PPE, S&D și Renew Europe, au nominalizat opoziția democratică din Belarus, reprezentată de Consiliul de Coordonare inițiat, printre altele, de candidata Svetlana Tihanovskaia, laureata premiului Nobel Svetlana Aleksievich sau activista politică Maryia Kalesnikava, la Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, acordat anual de Legislativul european.

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este acordat de Parlamentul European în fiecare an. A fost înființat în 1988, pentru a onora persoanele sau organizațiile care fac eforturi pentru drepturile omului și libertățile fundamentale.

Acesta poartă numele fizicianului rus Andrei Dmitrievici Saharov (1921-1989), câştigător al Premiului Nobel pentru pace în 1975, care a constituit în 1970 un Comitet pentru apărarea drepturilor omului şi a victimelor proceselor politice, fiind considerat în URSS un disident subversiv.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending