Franța s-a declarat satisfăcută de noua metodologie prezentată miercuri de Comisia Europeană privind aderarea la Uniunea Europeană, însă avertizează că aceasta nu implică automat aprobarea ei, în condițiile în care Parisul este principalul actor național ce s-a pus în ultimii doi ani deschiderii tratativelor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord.
Aceste afirmații au fost făcute de secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE francez, Amélie de Montchalin, după ce comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a prezentat o propunere de impulsionare a procesului de aderare la UE, astfel încât acesta să fie mai credibil, cu o orientare politică mai puternică, mai dinamic și mai previzibil.
”Trebuie avut un acord în 27 asupra acestei noi propuneri fără ca ea să fie denaturate”, a explicat Amélie de Montchalin, pentru AFP precizând că Franța așteaptă un raport cu privire la realitatea reformelor din Albania și Macedonia de Nord.
”Guvernul francez va lua decizia de a accepta sau nu deschiderea negocierilor cu aceste două ţări pe baza tuturor acestor etape. Propunerea prezentată miercuri de Comisie constituie o etapă majoră. Este pozitivă, dar nu implică automat” aprobarea, a avertizat Amélie de Montchalin, potrivit Agerpres.
Pe de altă parte, noua procedură prezentată la Bruxelles este văzută drept una mai strictă și reversibilă, Politico Europe relatând că Bruxelles-ul lasă amprenta Franței pe procesul de extindere a UE.
”Extinderea Uniunii Europene către Balcanii de Vest este o prioritate de prim rang a Comisiei. Lucrăm pe trei fronturi: În primul rând, astăzi am propus măsuri concrete privind modalitățile de consolidare a procesului de aderare. Consolidăm și îmbunătățim procesul, însă obiectivul rămâne aderarea și obținerea calității de membru cu drepturi depline al UE. În al doilea rând – și în paralel, Comisia își menține cu fermitate recomandările de deschidere a negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania și va furniza în curând o actualizare cu privire la progresele înregistrate de aceste două țări. În al treilea rând, în pregătirea summitului UE-Balcanii de Vest de la Zagreb din luna mai, Comisia va prezenta un plan de dezvoltare economică și a investițiilor pentru regiune”, a spus Várhelyi, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Comisarul european a avut, în context, o întrevedere luni cu Amélie de Montchalin, în cadrul căreia oficialul francez a precizat că Franța va da undă verde procesului de extindere a UE în Balcanii de Vest, în luna martie, doar dacă Macedonia de Nord și Albania îndeplinesc condiționalitățile de aderare. De altfel, Parisul a semnalat în luna noiembrie a anului trecut că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE și că familia europeană ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi state membre. Anterior, în timpul negocierilor complicat cu liderii parteneri din UE privind numirea șefilor instituțiilor europene, Emmanuel Macron a avertizat în vara anului trecut că se va opune oricărui proces de extindere atât timp cât Uniunea nu va fi reformată, iar luarea deciziilor în 27 de state membre este adesea dificilă.
În metodologia prezentată, Comisia Europeană își exprimă speranța că statele membre vor adopta propunerea, în paralel cu deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania, înaintea summitului Uniunea Europeană-Balcanii de Vest din 6-7 mai de la Zagreb. În pregătirea summitului, Comisia Europeană va examina modalități de promovare a investițiilor, a integrării socio-economice și a statului de drept în regiunea Balcanilor de Vest.
O primă discuție la nivelul statelor membre este așteptată să aibă loc în cadrul reuniunii miniștrilor pentru afaceri europene din țările UE de la finalul lunii februarie, iar o decizie ar putea fi luată la Consiliul European din 26-27 martie.
Deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord este ținută în șah de Franța, sprijinită de Danemarca și Olanda. Țările UE au amânat de trei ori deja o decizie în acest sens. În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie, deși Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă. La 17-18 octombrie 2019, subiectul a ajuns pentru prima dată pe masa Consiliului European, însă Tirana și Skopje au fost lăsate, din nou, în așteptare de veto-ul Franței. La momentul respectiv, s-a încercat inclusiv o decuplare și o începere diferențiată a tratativelor, însă Franța s-a opus ambelor idei.
Blocarea repetată a unor astfel de decizii a venit și în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.
Pentru a oferi undă verde pentru demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană unui stat aspirant este nevoie de unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.
