Connect with us

U.E.

Franța rămâne rezervată după ce Comisia Europeană a propus impulsionarea procesului de aderare la UE: Propunerea este pozitivă, dar nu implică automat o aprobare

Published

on

© Amelie de Montchalin/ Twitter

Franța s-a declarat satisfăcută de noua metodologie prezentată miercuri de Comisia Europeană privind aderarea la Uniunea Europeană, însă avertizează că aceasta nu implică automat aprobarea ei,  în condițiile în care Parisul este principalul actor național ce s-a pus în ultimii doi ani deschiderii tratativelor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Aceste afirmații au fost făcute de secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE francez, Amélie de Montchalin, după ce comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a prezentat o propunere de impulsionare a procesului de aderare la UE, astfel încât acesta să fie mai credibil, cu o orientare politică mai puternică, mai dinamic și mai previzibil.

”Trebuie avut un acord în 27 asupra acestei noi propuneri fără ca ea să fie denaturate”, a explicat Amélie de Montchalin, pentru AFP precizând că Franța așteaptă un raport cu privire la realitatea reformelor din Albania și Macedonia de Nord.

Guvernul francez va lua decizia de a accepta sau nu deschiderea negocierilor cu aceste două ţări pe baza tuturor acestor etape. Propunerea prezentată miercuri de Comisie constituie o etapă majoră. Este pozitivă, dar nu implică automat” aprobarea, a avertizat Amélie de Montchalin, potrivit Agerpres.

Pe de altă parte, noua procedură prezentată la Bruxelles este văzută drept una mai strictă și reversibilă, Politico Europe relatând că Bruxelles-ul lasă amprenta Franței pe procesul de extindere a UE.

”Extinderea Uniunii Europene către Balcanii de Vest este o prioritate de prim rang a Comisiei. Lucrăm pe trei fronturi: În primul rând, astăzi am propus măsuri concrete privind modalitățile de consolidare a procesului de aderare. Consolidăm și îmbunătățim procesul, însă obiectivul rămâne aderarea și obținerea calității de membru cu drepturi depline al UE. În al doilea rând – și în paralel, Comisia își menține cu fermitate recomandările de deschidere a negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania și va furniza în curând o actualizare cu privire la progresele înregistrate de aceste două țări. În al treilea rând, în pregătirea summitului UE-Balcanii de Vest de la Zagreb din luna mai, Comisia va prezenta un plan de dezvoltare economică și a investițiilor pentru regiune”, a spus Várhelyi, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Comisarul european a avut, în context, o întrevedere luni cu Amélie de Montchalin, în cadrul căreia oficialul francez a precizat că Franța va da undă verde procesului de extindere a UE în Balcanii de Vest, în luna martie, doar dacă Macedonia de Nord și Albania îndeplinesc condiționalitățile de aderare. De altfel,  Parisul a semnalat în luna noiembrie a anului trecut că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE și că familia europeană ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi state membre. Anterior, în timpul negocierilor complicat cu liderii parteneri din UE privind numirea șefilor instituțiilor europene, Emmanuel Macron a avertizat în vara anului trecut că se va opune oricărui proces de extindere atât timp cât Uniunea nu va fi reformată, iar luarea deciziilor în 27 de state membre este adesea dificilă.

În metodologia prezentată, Comisia Europeană își exprimă speranța că statele membre vor adopta propunerea, în paralel cu deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania, înaintea summitului Uniunea Europeană-Balcanii de Vest din 6-7 mai de la Zagreb. În pregătirea summitului, Comisia Europeană va examina modalități de promovare a investițiilor, a integrării socio-economice și a statului de drept în regiunea Balcanilor de Vest.

O primă discuție la nivelul statelor membre este așteptată să aibă loc în cadrul reuniunii miniștrilor pentru afaceri europene din țările UE de la finalul lunii februarie, iar o decizie ar putea fi luată la Consiliul European din 26-27 martie.

Deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord este ținută în șah de Franța, sprijinită de Danemarca și Olanda. Țările UE au amânat de trei ori deja o decizie în acest sens. În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie, deși Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă. La 17-18 octombrie 2019, subiectul a ajuns pentru prima dată pe masa Consiliului European, însă Tirana și Skopje au fost lăsate, din nou, în așteptare de veto-ul Franței. La momentul respectiv, s-a încercat inclusiv o decuplare și o începere diferențiată a tratativelor, însă Franța s-a opus ambelor idei.

Blocarea repetată a unor astfel de decizii a venit și în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pentru a oferi undă verde pentru demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană unui stat aspirant este nevoie de unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială în vederea reglementării acestui sector

Published

on

Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, cu scopul de a reglementa acest sector aflat în plină dezvoltare și dominat în matere parte de SUA și China, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Printre subiectele sensibile se află recunoașterea facială în masă. ”Ceea ce am văzut la Hong Hong Kong m-a înspăimântat cu adevărat”, a precizat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

În timpul manifestaţiilor de amploare contra Beijingului, ”oamenii au primit un mesaj pe smartphone: <<Ştim că sunteţi acolo, ar trebui să vă întoarceţi acasă>>. Acesta nu este un sprijin pentru libertatea de asociere sau de exprimare”, a deplâns Vestager.

Aceasta se gândește la o interdicție, care ar avea nevoie de sprijinul statelor membre și preconizează un amplu proces de consultări.

Fostul ministru danez al finanțelor care, pe lângă domeniul digital se ocupă și de respectarea regulilor concurenței în Uniunea Europeană, a insista pe faptul că de orice viitoare reglementare vor trebui să beneficieze nu doar marile companii, ci și întreprinderile mici și mijlocii.

”Va trebui să găsim mijloace pentru ca micile firme ambiţioase care vor să lucreze în aceste domenii să poată face asta în mod efectiv”, a explicat Vestager.

Parlamentul European a adoptat la 12 februarie o rezoluție prin care solicită un set puternic de drepturi pentru a proteja consumatorii în contextul inteligenței artificiale și a proceselor decizionale automatizate, potrivit unui comunicat al Legislativului european.

”Oamenii trebuie să poarte întotdeauna răspunderea finală și să poată revoca deciziile adoptate în contextul unor servicii profesionale, precum profesiile medicale, juridice și contabile, precum și serviciile bancare”, au subliniat europarlamentarii.

Aceștia au îndemnat Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru a adapta normele de siguranță ale UE pentru produsele (de exemplu, in cazul directivelor privind echipamentele tehnice și siguranța jucăriilor) astfel încât să existe garanția că utilizatorii și consumatorii sunt informați în legătură cu modul de utilizare a acestor produse si sunt protejați de vătămări, iar în același timp producătorilor le sunt clare obligațiile care le revin.

Continue Reading

U.E.

Miniștrii de resort din UE discută propunerea lui Charles Michel privind viitorul buget multianual înaintea summitului special al Consiliului European

Published

on

© Council of the European Union

Formațiunea Afaceri Generale a Consiliului Uniunii Europene se reunește astăzi pentru a pregăti reuniunea specială a Consiliului European privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, care va avea loc pe data de 20 februarie.

Înainte de summit, președintele Consiliului European, Charles Michel ,a avut discuții individuale cu cei 27 de lideri ai statelor membre cu privire la următorul buget pe termen lung al UE. Pe baza acestor consultări,  Michel a prezentat, la 14 februarie 2020, o propunere privind dimensiunea totală a bugetului și modul în care este alocat. 

Șefii de stat sau de guvern din UE vor discuta despre bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului European, care va avea loc la 20 februarie 2020. Președintele Consiliului European a afirmat în scrisoarea sa de invitație: „A sosit momentul să ajungem, la nivelul nostru, la un acord privind cadrul financiar multianual.”

În acest sens, Charles Michel a propus vineri un cadru financiar multianual 2021-2017 construit din contribuția a 1,074% din Venitul Național Brut (VNB) al fiecărui stat membru, o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%).

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre.

În linii mari, privit în raport comparativ cu propunerea Comisiei Europene din 2018, documentul de concluzii pregătit de președintelui Consiliului European prevede reducerea fondurilor pentru politica de coeziune și o creștere a finanțărilor pentru rubrica resurse naturale și mediu, care cuprinde politica agricolă comună și ambițiilor ambițiile europene în privința mediului. Tăierile care reies din analiza comparativă cu propunerea de buget a Comisiei Europene se adaugă reducerilor prevăzute de executivul european prin comparație cu actualul CFM 2014-2020.

Miniștrii de resort vor face schimb de opinii pe această bază.

Amintim că președintele Klaus Iohannis i-a precizat lui Charles Michel, în cadrul întrevederii de pe 7 februarie, că România  susține un buget multianual ambițios, preferabil la nivelul celui propus de Comisia Europeană, și finanțarea corespunzătoare a politicii de coeziune și a politicii agricole comune, cu accent pe menținerea regulii N+3 sau a unei reguli N+2 pentru accesarea fondurilor de coeziune și a majorării plăților directe în agricultură.

Continue Reading

U.E.

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, în vizită la Bruxelles. Acesta se va întâlni cu Serghei Stanișev, Frans Timmermans și David Sassoli

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Președintele interimar al Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, președinte al Camerei Deputaților, a început luni o vizită de lucru la Bruxelles, în încercarea de a readuce partidul la ”masa dialogului european”.

Cu prilejul acestei vizite, Ciolacu va avea mai multe întrevederi cu oficiali europeni, printre aceștia numărându-se președintele Partidului Socialiștilor Europeni, Serghei Stanișev, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, responsabil cu Pactul Ecologic European, Frans Timmermans, și cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, membru al Grupului S&D din Legislativul european, familie politică din care face parte și PSD, potrivit unor surse PSD. 

”Îmi doresc și cred că este o necesitate ca PSD să își recâștige dimensiunea sa de partid european. Trebuie să ne reconectăm la Europa. Este nevoie să reluăm dialogul și să consolidăm relația cu prietenii și cu partenerii din familia noastră europeană. Acesta este drumul PSD, acesta este drumul României! PSD trebuie să revină la masa dialogului european și să nu ne mai întoarcem la atitudini închise, neconstructive și fără finalitate”, a declarat Ciolacu într-o postare pe Facebook.

Vizita are loc în contextul în care PSD s-a izolat sub conducerea lui Liviu Dragnea de familia socialiștilor europeni.

Dovadă în acest sens stă decizia anunțată de președintele PES Serghei Stanișev la 11 aprilie 2019.

Citiți și:
Partidul Socialiștilor Europeni anunță ”înghețarea relațiilor cu PSD” până când ”Guvernul României își clarifică angajamentul față de respectarea statului de drept”. Apartenența PSD la familia socialiștilor europeni va fi discutată în iunie

La acel moment, acesta îi informa ”pe șefii de guverne, comisarii și liderii de partid că, până când Guvernul României își clarifică angajamentul față de respectarea statului de drept și respectarea recomandărilor Comisiei Europene, conducerea PES va considera relațiile cu PSD înghețate”, decizie pe care Partidul Social Democrat a calificat-o drept una ”inadmisibilă”. 

Citiți și:
Partidul Social Democrat, prima reacție după ce PES a anunțat înghețarea relațiilor: Aşteptăm cu interes să ne spună concret care sunt aspectele care îi îngrijorează

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending