U.E.
Franța refuză categoric să primească migranții din Lampedusa, dar se oferă să ajute Italia cu returnarea lor în țările de origine
Published
1 year agoon

Ministrul francez de interne, Gerald Darmanin, a declarat marți, 19 septembrie, că guvernul său nu va primi niciun migrant care vine de pe micuța insulă italiană Lampedusa, unde săptămâna trecută a sosit un număr record de imigranți, relatează RFI.
Vorbind la televiziunea franceză, Darmanin a declarat că guvernul francez a transmis Italiei că este „gata să îi ajute să returneze oamenii în țările cu care avem relații diplomatice bune”, citând exemplul Coastei de Fildeș și al Senegalului. Cu toate acestea, Franța „nu va primi migranți” de pe insulă, a adăugat acesta.
Săptămâna trecută, peste 8.500 de migranți au descins pe această insulă a cărei populație totală este de doar 6.000 de locuitori, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație a ONU.
Cu toate acestea, planul său de a împărți povara noilor sosiri s-a lovit de o rezistență puternică din partea membrilor blocului. Înaintea Franței, guvernele de dreapta din Polonia și Ungaria au refuzat să accepte migranții din Italia.
Reflectând asupra situației, premierul italian Giorgia Meloni a declarat că presiunea migranților care sosesc în țară este „nesustenabilă” și a cerut Uniunii Europene să intervină.
„Presiunea migratorie pe care o resimte Italia de la începutul anului este nesustenabilă”, a spus aceasta, adăugând că se datorează „situației internaționale dificile” din Africa. Cifra este aproape dublă față de cea înregistrată în aceeași perioadă a anului 2022.
Lampedusa, situată la aproximativ 145 de kilometri în largul coastei estice a Tunisiei, este primul port de escală al Italiei pentru persoanele care traversează din Africa de Nord.
În ultimele luni s-a înregistrat un aflux mare de migranți care au folosit Tunisia ca principal punct de plecare pentru a intra în Europa. Anterior, majoritatea migranților care încercau să părăsească zonele de conflict din Africa și Orientul Mijlociu obișnuiau să ia ruta Libiei pentru a intra pe continent.
Cu toate acestea, apropierea geografică de Lampedusa și lipsa de acțiune din partea autorităților italiene pentru a opri sosirile au făcut ca migranții să aleagă din ce în ce mai mult această rută pentru a intra în Europa.
În total, de la începutul anului, peste 118.500 de migranți cu barca au sosit în Italia, potrivit datelor Ministerului de Interne italian.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Macron respinge o “pace care este o capitulare” în Ucraina și face apel ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă
Iulian Chifu: Realism cumpănit și cultivarea nuanțelor echilibrate în perspectiva Lumii lui Trump
UE: Codul voluntar de bune practici privind dezinformarea va fi integrat în Actul legislativ privind serviciile digitale
Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene să sprijine politic și financiar regiunile din statele UE aflate în proximitatea războiului din Ucraina
Vicepreședintele PE, Victor Negrescu: România trebuie să fie parte activă în construirea unei Europe mai competitive. Trebuie să ne asigurăm că nicio țară nu rămâne în urmă
Hegseth: Discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina nu au fost „cu siguranță o trădare” a Kievului
U.E.
Macron respinge o “pace care este o capitulare” în Ucraina și face apel ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă
Published
20 minutes agoon
February 14, 2025
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat joi, în ajunul Conferinței de Securitate de la München, că doar președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea negocia în numele țării sale cu Rusia pentru a pune capăt războiului, avertizând că o “pace care este o capitulare” ar fi “o veste proastă pentru toată lumea”, inclusiv pentru SUA.
“Singura întrebare în acest stadiu este dacă președintele Putin este dispus în mod real, durabil și credibil să accepte o încetare a focului pe această bază. După aceea, depinde de ucraineni să negocieze cu Rusia”, a declarat Macron într-un interviu acordat publicației Financial Times, la Palatul Elysee, citat de Reuters și France24.
Macron a descris întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă drept un “electroșoc” care ar trebui să forțeze Europa să își asigure propriul viitor, precum și pe cel al Ucrainei, dar a admis că Europa ar putea avea nevoie de “cinci până la 10 ani” pentru a se întări, timp pe care nu îl mai are.
Liderul francez se alătură astfel majorității liderilor europeni care au reacționat la pe fondul convenirii de către președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, a începerii imediate a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.
Situația a evoluat joi când Trump a declarat, din Biroul Oval, că oficialii americani și ruși se vor întâlni vineri la Conferința de Securitate de la München în cadrul unei reuniuni la care și Ucraina a fost invitată.
Cu o zi înainte de a participa la Conferința de la München, unde va purta discuții și cu SUA și cu partenerii europeni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace încheiat doar de Trump și Putin. În capitala Bavariei, președintele ucrainean are programate întâlnire cu vicepreședintele american J.D. Vance, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu trimisul special al SUA pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg, care la rândul lor se vor întâlni și cu aliații europeni.
Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.
Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică.
Premierul polonez Donald Tusk, a cărui țară asigură președinția rotativă a Consiliului UE, a făcut cunoscut faptul că a avut convorbiri telefonice de coordonare cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu cancelarul german Olaf Scholz, cu premierul suedez Ulf Kristersson și cu liderul opoziției germane, Friedrich Merz, favorit să preia conducerea țării după alegerile din 23 februarie.
“Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus Tusk, sec, după aceste discuții. Premierul polonez are experiența gestionării unei relații politice cu Donald Trump în primul mandat la Casa Albă al republicanului, când Tusk era președinte al Consiliului European.
De asemenea, Germania a dezaprobat concesiile lui Trump față de Rusia și a precizat că nu acceptă la o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA, deoarece singurul beneficiar ar fi președintele rus Vladimir Putin.
Asigurarea unui loc la masă a fost întotdeauna o prioritate absolută pentru liderii UE, care, în primele luni ale războiului, au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, de la începutul războiului, UE și cele 27 de state membre au pus la dispoziție Ucrainei aproape 140 de miliarde de euro în asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați.
De aceea, miniștrii de externe ai principalilor aliați europeni, inclusiv Germania, Franța, Polonia și Marea Britanie, au avertizat miercuri într-o declarație că “Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”.
“Obiectivele noastre comune ar trebui să fie de a pune Ucraina într-o poziție de forță. Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”, au afirmat șapte țări europene și Uniunea Europeană într-o declarație comună după o reuniune a miniștrilor de externe la Paris, în formatul “Weimar+” care reunește fondatorii Triunghiului de la Weimar – Franța, Germania și Polonia, și cărora li se adaugă Italia, Spania, Regatul Unit și Uniunea Europeană.
U.E.
Donald Tusk preia inițiativa alinierii liderilor europeni și a lui Zelenski în fața discuțiilor Trump – Putin: Nicio negociere cu Rusia nu poate începe fără o poziție unită Ucraina – Europa – SUA
Published
12 hours agoon
February 13, 2025
Liderii europeni au demarat joi un joc de aliniere politică și strategică cu privire la începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina convenită de președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, dar respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.
Premierul polonez Donald Tusk, a cărui țară asigură președinția rotativă a Consiliului UE, a făcut cunoscut faptul că a avut convorbiri telefonice de coordonare cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu cancelarul german Olaf Scholz, cu premierul suedez Ulf Kristersson și cu liderul opoziției germane, Friedrich Merz, favorit să preia conducerea țării după alegerile din 23 februarie.
“Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus Tusk, sec, după aceste discuții. Premierul polonez are experiența gestionării unei relații politice cu Donald Trump în primul mandat la Casa Albă al republicanului, când Tusk era președinte al Consiliului European.
After my today phone calls with @ZelenskyyUa , @eucopresident Costa, @Bundeskanzler Scholz, @SwedishPM Ulf Kristersson and CDU leader @_FriedrichMerz, the message is clear: Ukraine, Europe and the US must be fully united and engage in peace talks.
— Donald Tusk (@donaldtusk) February 13, 2025
Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.
Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică.
Prezentă la ministeriala pe apărare a NATO, Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, a precizat că “dacă există un acord încheiat pe la spatele nostru, acesta pur și simplu nu va funcționa pentru că aveți nevoie, pentru orice fel de înțelegere, orice fel de acord, aveți nevoie ca europenii să pună în aplicare această înțelegere, aveți nevoie ca ucrainenii să pună în aplicare această înțelegere”.
Asigurarea unui loc la masă a fost întotdeauna o prioritate absolută pentru liderii UE, care, în primele luni ale războiului, au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, de la începutul războiului, UE și cele 27 de state membre au pus la dispoziție Ucrainei aproape 140 de miliarde de euro în asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați.
De aceea, miniștrii de externe ai principalilor aliați europeni, inclusiv Germania, Franța, Polonia și Marea Britanie, au avertizat miercuri într-o declarație că “Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”.
“Obiectivele noastre comune ar trebui să fie de a pune Ucraina într-o poziție de forță. Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”, au afirmat șapte țări europene și Uniunea Europeană într-o declarație comună după o reuniune a miniștrilor de externe la Paris, în formatul “Weimar+” care reunește fondatorii Triunghiului de la Weimar – Franța, Germania și Polonia, și cărora li se adaugă Italia, Spania, Regatul Unit și Uniunea Europeană.
Joi, cu o zi înainte de a participa la Conferința de la München, unde va purta discuții și cu SUA și cu partenerii europeni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace încheiat doar de Trump și Putin. În capitala Bavariei, președintele ucrainean se va întâlni cu vicepreședintele american J.D. Vance, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu trimisul special al SUA pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg.
În schimb, secretarul american al apărării Pete Hegseth a asigurat, de la reuniunea miniștrilor apărării din țările NATO, că discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina nu au fost “cu siguranță o trădare” a Kievului. Însă, Donald Trump a evocat luni posibilitatea ca Ucraina să devină “rusă într-o zi”, declarând din nou că dorește acces pentru SUA la pământurile rare ucrainene în schimbul ajutorului american pentru Kiev în fața războiului Rusiei și trimițându-l în acest sens la Kiev pe secretarul Trezoreriei.
Același Hegseth afirmase anterior că SUA nu se mai concentrează “în principal” pe securitatea europeană și că Europa va trebui să preia conducerea în apărarea Ucrainei, despre care a spus că ambițiile sale de a-și recupera teritoriile ocupate militar de Rusia și de a adera la NATO sunt “nerealiste”.
Înainte de a porni spre München, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că a discutat la telefon cu premierul polonez Donald Tusk “despre condițiile necesare pentru o pace durabilă și reală în Ucraina și am convenit că nicio negociere cu Putin nu poate începe fără o poziție unită din partea Ucrainei, a Europei și a Statelor Unite”.
I spoke with Polish Prime Minister @donaldtusk. We discussed the conditions needed for a lasting and real peace in Ukraine and agreed that no negotiations with Putin can begin without a united position from Ukraine, Europe, and the U.S.
I informed the Prime Minister about my…
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 13, 2025
PARLAMENTUL EUROPEAN
PE cere boicot internațional împotriva autorităților georgiene și impunerea de sancțiuni. Salome Zourabichvili, singurul lider legitim al Georgiei
Published
18 hours agoon
February 13, 2025
Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție prin care refuză să recunoască legitimitatea autorităților auto-proclamate ale partidului de guvernământ „Visul Georgian”, acuzându-le de subminarea democrației și reprimarea opoziției. Totodată, eurodeputații solicită comunității internaționale să se alăture boicotului împotriva actualei elite conducătoare din Georgia, potrivit unui comunicat.
Rezoluția, adoptată cu 400 de voturi pentru, 63 împotrivă și 81 de abțineri, a fost după alegerile parlamentare fraudate din 26 octombrie 2024, în urma cărora Mikheil Kavelashvili a fost instalat ca președinte al Georgiei. Europarlamentarii continuă să o recunoască pe Salome Zourabichvili drept lider legitim al țării și îi cer președintelui Consiliului European, António Costa, să o invite să reprezinte Georgia la viitoarele reuniuni ale Consiliului European și ale Comunității Politice Europene.
Sancțiuni pentru oficialii georgieni implicați în reprimarea opoziției
După alegerile controversate, Georgia a fost zguduită de proteste masive anti-guvernamentale, reprimate violent de forțele de ordine. Ca răspuns, Parlamentul European cere Consiliului UE și statelor membre să impună sancțiuni individuale împotriva oficialilor și liderilor politici responsabili de regresul democratic, frauda electorală și încălcarea drepturilor omului. Printre aceștia se numără oligarhul Bidzina Ivanishvili, premierul Irakli Kobakhidze, președintele Parlamentului Shalva Papuashvili, precum și judecători și reprezentanți ai presei implicați în răspândirea dezinformării și condamnări motivate politic.
Soluția: organizarea unor noi alegeri
Europarlamentarii subliniază că singura soluție pentru ieșirea din criza politică și constituțională din Georgia este organizarea unor noi alegeri parlamentare în următoarele luni. Scrutinul ar trebui să se desfășoare într-un mediu electoral îmbunătățit, administrat de o autoritate independentă și monitorizat de observatori internaționali.
Parlamentul European regretă profund decizia partidului „Visul Georgian” de a se îndepărta de parcursul european și de aderarea la NATO, reafirmând sprijinul pentru aspirațiile europene legitime ale poporului georgian.
Georgiei i s-a acordat statutul de țară candidată la UE în decembrie 2023. Cu toate acestea, cele mai recente alegeri parlamentare din țară nu au fost considerate nici libere, nici corecte de către Parlamentul European, deputații europeni solicitând repetarea alegerilor în cursul anului următor.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Macron respinge o “pace care este o capitulare” în Ucraina și face apel ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă

Însărcinatul cu afaceri al Rusiei la București, convocat la sediul MAE. România ”condamnă cu fermitate” violarea repetată a spațiului aerian de către drone rusești: O încălcare flagrantă a dreptului internațional

NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”

Trump anunță că SUA, Rusia și Ucraina se vor întâlni vineri la München, deși Moscova nu a fost invitată să participe la Conferința de Securitate

Iulian Chifu: Realism cumpănit și cultivarea nuanțelor echilibrate în perspectiva Lumii lui Trump

Trump propune revenirea Rusiei în G7 și refacerea G8: “A fost o greșeală să îi dăm afară. Nu am fi avut problema de acum”

Germania dezaprobă concesiile lui Trump față de Rusia și nu acceptă o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA: Doar Putin ar beneficia de asta

Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA

Donald Tusk preia inițiativa alinierii liderilor europeni și a lui Zelenski în fața discuțiilor Trump – Putin: Nicio negociere cu Rusia nu poate începe fără o poziție unită Ucraina – Europa – SUA

Zelenski anunță că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace încheiat doar de Trump și Putin

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparentă

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ4 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA1 week ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine
- EDITORIALE4 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- NATO1 week ago
România a preluat mandatul de ambasadă punct de contact NATO în Japonia. Momentul, marcat printr-o vizită a secretarului de stat Ana Tinca la Tokyo
- ROMÂNIA4 days ago
Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”