CONSILIUL EUROPEAN
Franța și Germania propun o Europă cu patru viteze – nucleul, UE, membrii asociați și Comunitatea Politică Europeană. Documentul urmează a fi dezbătut de liderii UE la summit-urile din octombrie
Published
1 year agoon

Însărcinați de guvernele de la Paris și Berlin, experții franco-germani au prezentat o propunere de reforme structurale radicale pentru Uniunea Europeană, în contextul lansării discuțiilor privind extinderea Uniunii Europene prin aderarea unor noi state membre până la sfârșitul deceniului, documentul consultat de Politico Europe urmând a fi dezbătut de miniștrii afacerilor europene din statele membre înainte de summitul informal de la Granada de la începutul lunii octombrie.
Raportul, comandat de cele mai mari două țări ale UE, vizează revizuirea normelor și pregătirea pentru guvernarea într-o uniune formată din 30 sau mai multe țări, iar autorii preconizează un model de UE în patru cercuri concentrice, arată sursa citată.
“1. Cercul interior; 2. UE; 3. Membrii asociați; 4. Comunitatea politică europeană“, scriu ei în documentul de 60 de pagini intitulat “Sailing on High Seas: Reforming and Enlarging the EU for the 21st Century“.
Miniștrii afacerilor europene din statele membre vor discuta miercuri acest document, pregătind terenul pentru viitorul summit al liderilor naționali din octombrie, în cadrul căruia se așteaptă ca extinderea să fie pe primul loc pe ordinea de zi. În luna octombrie vor avea loc trei summit-uri europene. Primele două, la Palacio de Congresos din Granada, vor fi cel de-al treilea summit al Comunității Politice Europene, urmat de un summit informal al celor 27 de lideri ai statelor două, și se vor desfășura în perioada 5-6 octombrie. Cel de-al treilea summit va fi Consiliul European din toamnă de la Bruxelles, din perioada 26-27 octombrie.
“Este clar că extinderea UE și reforma UE merg mână în mână. Și trebuie să începem cu acest lucru acum”, a declarat, la Bruxelles, ministrul german pentru Europa, Anna Lührmann, în fața presei.
Raportul întocmit de un grup de 12 experți propune reforme radicale pentru a raționaliza structura UE, inclusiv reducerea numărului de comisari și de membri ai Parlamentului European, precum și eliminarea vetourilor naționale. De asemenea, studiul analizează mai multe opțiuni privind modul de funcționare a unei UE mai mari, inclusiv un buget mai mare, legarea mai strictă a plăților UE de condițiile statului de drept și trecerea la votul majoritar în locul unanimității în Consiliul European. Într-un demers care s-ar putea dovedi controversat pentru Franța și Germania, experții propun, de asemenea, redistribuirea unei ponderi mai mari a votului în cadrul Consiliului UE.
Documentul ia în calcul două ferestre de oportunitate privind această reformă cu măsuri pe termen scurt până la alegerile europene din 6-9 iunie 2024 și măsuri pe termen lung care vizează noul ciclu instituțional 2024-2029 în urma scrutinului de anul viitor.
Tema extinderii a căpătat însă un nou impuls în ultimul an, după un discurs susținut la Praga, în august 2022, de cancelarul german Olaf Scholz, care a evocat ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state” și cerut înlăturarea dreptului de veto în politică externă și politică fiscală în perspectiva extinderii UE.
În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a folosit prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.
De altfel, la Consiliul European din iunie 2023, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE, concomitent cu gestul președintelui Consiliului European Charles Michel de a da startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, și prin care Uniunea trebuie să decidă ce fel de putere geopolitică și economică își dorește să fie. Subiectul a fost reluat, ulterior, la Forumul Strategic de la Bled din Slovenia de către președintele Consiliului European Charles Michel, care a subliniat că extinderea UE nu mai reprezintă un vis și a avansat ca termen anul 2030 pentru ca atât UE, cât și potențialii noi membrii să fie pregătiți pentru integrare. Concomitent, la reuniunea anuală a ambasadorilor francezi peste hotare, președintele Macron a relansat ideea unei “Europe cu mai multe viteze” pentru extinderea UE, punctând că cu 32 sau 35 de membri nu va fi ușor să avansăm.
Atât Ucraina, cât și Republica Moldova au primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar mai multe voci cer ca Uniunea Europeană să adopte decizia deschiderii negocierilor de aderare cu cele două țări la summitul european din decembrie.
Opt sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu trei dintre acestea – Muntenegru, Serbia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite. Negocierile cu Muntenegru și Serbia sunt cele mai avansate, deși trenează, în timp ce tratativele de extindere cu Turcia, lansate în 2005, sunt blocate din cauza variilor tensiuni geopolitice și a incompatibilităților de viziuni politice.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026
Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale
Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect
Ungaria preferă să achite o amendă de 1 milion de euro pe zi decât să primească imigranți din țări terțe
O fabrică de trenuri din Germania va fi transformată pentru a produce tancuri. Olaf Scholz: Vrem ca armata să fie capabilă să apere țara și aliații de toate amenințările viitoare
Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității
CONSILIUL EUROPEAN
Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității
Published
9 hours agoon
February 7, 2025By
Andreea Radu
Decizia președintelui american Donald Trump de a impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) „amenință independența” tribunalului, a avertizat vineri președintele Consiliului European, Antonio Costa, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Sancționarea CPI amenință independența instanței și subminează întregul sistem de justiție internațională”, a scris Antonio Costa, pe platforma X.
Sanctioning the ICC threatens the Court’s independence and undermines the international criminal justice system as a whole. https://t.co/zk0lsnB1p0
— António Costa (@eucopresident) February 7, 2025
Antonio Costa s-a întâlnit joi, la Bruxelles, cu președintele CPI, Tomoko Akane, și a reamintit cu această ocazie „rolul esențial” jucat de acest tribunal internațional în „a face dreptate victimelor unora dintre cele mai îngrozitoare crime din lume”.
„CPI joacă un rol esențial în înfăptuirea justiției pentru victimele unora dintre cele mai îngrozitoare crime din lume. Independența și imparțialitatea sunt caracteristici esențiale ale activității Curții. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității și de a asigura răspunderea pentru toate încălcările dreptului internațional”, a subliniat Antonio Costa.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adoptat o poziție asemănătoare, reacție care a fost transmisă tot pe platforma X.
„CPI garantează răspunderea pentru crimele internaționale și oferă o voce victimelor din întreaga lume. Aceasta trebuie să aibă posibilitatea de a urmări liber lupta împotriva impunității globale. Europa va susține întotdeauna justiția și respectarea dreptului internațional”, a transmis von der Leyen.
The ICC guarantees accountability for international crimes and gives a voice to victims worldwide.
It must be able to freely pursue the fight against global impunity.
Europe will always stand for justice and the respect of international law.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 7, 2025
Măsura coincide cu o vizită la Washington a premierului israelian Benjamin Netanyahu, care – împreună cu fostul său ministru al apărării și un lider al grupării militante palestiniene Hamas – este căutat de CPI din cauza războiului din Fâșia Gaza.
CPI, care numără 125 de membri, este o instanță permanentă care poate trimite în judecată persoane pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crimă de agresiune împotriva teritoriului statelor membre sau de către resortisanții acestora. Statele Unite, China, Rusia și Israelul nu sunt membre.
CONSILIUL EUROPEAN
Summitul apărării europene: Macron anunță că “Franța își va dubla bugetul pentru apărare” și face apel la statele UE să-i urmeze exemplul
Published
3 days agoon
February 4, 2025
Franța intenționează să își dubleze bugetul pentru apărare, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, luni, în cadrul primului summit pentru apărare al Uniunii Europene, care s-a desfășurat la Palatul Egmont din Bruxelles, și i-a îndemnat pe ceilalți lideri ai UE să majoreze cheltuielile militare.
Acest lucru vine pe fondul presiunilor exercitate de SUA asupra statelor membre ale NATO pentru a crește contribuțiile la securitatea colectivă.
Vorbind cu jurnaliștii luni, după o reuniune informală a liderilor UE la Bruxelles pe tema apărării europene, Macron a subliniat necesitatea unei Europe mai puternice și mai autonome.
“Franța își va dubla bugetul pentru apărare în urma finalizării a două legi de programe militare și va lansa proiecte strategice majore”, a declarat Macron, făcând apel la ceilalți membri ai UE să îi urmeze exemplul.
Bugetul pentru apărare al Franței este de aproximativ 55 de miliarde de euro, iar o dublare va duce investițiile militare la aproape 110 miliarde de euro, comparabil cu bugetul militar al Rusiei, țara care a lansat un război la scară largă împotriva Ucrainei.
Macron s-a numărat printre primii lideri europeni care au evidențiat anul trecut necesitatea trecerii la o economie de război.
Anunțul de luni al președintelui francez a venit în contextul primului summit consacrat apărării al liderilor europeni, la care au participat și secretarul general al NATO și premierul Marii Britanii, marcând un moment de cotitură pentru apărarea continentală în debutul noii administrații Trump și la aproape trei ani de la războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Summitul a fost descris drept unul al “operației pe cord deschis” din cauza relațiilor tensionate cu Donald Trump și războiul lui Vladimir Putin în Ucraina.
Liderii europeni au discutat despre necesitatea creșterii finanțărilor naționale și europene pentru apărare, inclusiv prin investiții comune, și vor reveni asupra subiectului în lunile următoare, după ce Comisia Europeană va prezenta Carta Albă a Apărării.
În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor, poziție îmbrățișată rapid de Polonia și Lituania, dar privită cu reticență de Germania, care a ajuns la un buget de 2% din PIB grație unui fond special creat de cancelarul Olaf Scholz după invazia Rusiei în Ucraina.
Nemulțumirile noii administrații republicane de la Casa Albă legate de bugetele militare ale europenilor au putut fi observate și în cadrul primei convorbiri telefonice dintre secretarul de stat Marco Rubio și omologul francez.
Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, obiectivul final al cheltuielilor militare aliate ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB.
O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare.
CONSILIUL EUROPEAN
Dacă SUA încep un război comercial cu UE, “cea care râde de pe margine este China”, avertizează liderii europeni: Avem nevoie de America și ea are nevoie de noi
Published
4 days agoon
February 3, 2025
Liderii europeni au avertizat luni, pe măsură ce se reuneau la Palatul Egmont din Bruxelles pentru un summit consacrat apărării și securității, că amenințarea președintelui american Donald Trump de a aplica mai multe tarife Uniunii Europene riscă să declanșeze un război comercial care ar provoca daune economice pe ambele maluri ale Atlanticului, conform Reuters.
Șeful diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că, dacă SUA încep un război comercial cu Europa, “atunci cea care râde de pe margine este China”. “Suntem foarte interconectați. Avem nevoie de America, iar America are nevoie și de noi”, a spus ea, vorbind înaintea unei reuniuni informale a liderilor UE la Bruxelles.
European leaders are meeting at a critical moment for European defence.
My doorstep ahead of the informal EU Leaders’ retreat ↓ https://t.co/ZWCNWilCEa
— Kaja Kallas (@kajakallas) February 3, 2025
Donald Trump le-a spus celor 27 de națiuni ale Uniunii Europene că acestea sunt următoarele la rând în urma deciziei sale de a impune tarife radicale Mexicului, Canadei și Chinei.
“Cu siguranță se va întâmpla cu Uniunea Europeană. Pot să vă spun asta pentru că ei chiar au profitat de noi. Ei nu ne iau mașinile, nu ne iau produsele agricole. Ei nu iau aproape nimic, iar noi luăm totul de la ei”, a declarat Trump reporterilor duminică, reiterând plângerile privind deficitul comercial.
Cancelarul german Olaf Scholz a adoptat un ton mai prudent, îndemnând UE și SUA să lucreze împreună.
“Este clar că, în calitate de zonă economică puternică, ne putem modela propriul viitor și putem reacționa la politicile tarifare … Dar perspectiva și obiectivul ar trebui să fie ca lucrurile să ducă la cooperare”, a spus el.
La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a declarat, înaintea summitului, că Europa va trebui să se facă respectată, dacă va fi atacată în interesele sale comerciale.
“Dacă am fi atacați pe probleme comerciale, Europa, ca putere care contează, va trebui să se facă respectată și, prin urmare, să reacționeze“, a spus Macron.
De altel, într-o reacție la decizia liderului american de a impune tarife Canadei, Mexicului și Chinei, Uniunea Europeană a avertizat că ”va riposta ferm” dacă va fi vizată de tarife americane ”nedrepte”.
Anticipând aceste mutări politice din partea lui Donald Trump, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a prevalat de discursul susținut la finele lunii trecute la Forumul Economic Mondial de la Davos pentru a avertiza că miza relațiilor dintre UE și SUA este mare de ambele părți.
“Nicio altă economie din lume nu este atât de integrată cum suntem noi. Companiile europene din SUA angajează 3,5 milioane de americani. Și încă un milion de locuri de muncă americane depind direct de comerțul cu Europa. Lanțuri întregi de aprovizionare se întind pe ambele maluri ale Atlanticului. De exemplu, un avion american este construit cu sisteme de control și fibre de carbon din Europa. Iar medicamentele americane sunt fabricate cu substanțe chimice și instrumente de laborator care provin din partea noastră a Atlanticului. În același timp, Europa importă de două ori mai multe servicii digitale din SUA decât o facem din întreaga regiune Asia-Pacific. Din totalul activelor americane din străinătate, două treimi sunt în Europa. Iar SUA ne furnizează peste 50% din GNL. Volumul schimburilor comerciale dintre noi este de 1,5 trilioane de euro, reprezentând 30% din comerțul mondial. Miza este mare pentru ambele părți. Prin urmare, prima noastră prioritate va fi să ne angajăm din timp, să discutăm interesele comune și să fim pregătiți să negociem. Vom fi pragmatici, dar ne vom baza întotdeauna pe principiile noastre pentru a ne proteja interesele și a ne susține valorile – aceasta este calea europeană“, a spus atunci von der Leyen.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale

Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect

Ungaria preferă să achite o amendă de 1 milion de euro pe zi decât să primească imigranți din țări terțe

NATO-DIANA | ICI București a prezentat la Defence and Security Days 2025 soluții avansate de securitate cibernetică

Sesiunea plenară a PE din februarie. Trei ani de război în Ucraina, Busola Competitiviății UE și tarifele administrației Trump, subiectele principale

O fabrică de trenuri din Germania va fi transformată pentru a produce tancuri. Olaf Scholz: Vrem ca armata să fie capabilă să apere țara și aliații de toate amenințările viitoare

Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității

Eurodeputata Gabriela Firea pledează pentru adaptarea metodelor de predare la realitățile actuale din domeniul tehnologiei și comunicării

Germania înregistrează un excedent comercial record cu SUA, alimentând tensiunile cu Donald Trump

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu
Trending
- U.E.1 week ago
Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
- SUA1 week ago
Kaja Kallas a convenit cu Marco Rubio să mențină “presiune maximă” asupra Rusiei pentru “o pace justă și de durată în Ucraina” și să întărească cooperarea UE-SUA privind provocările ridicate de China
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Liderii europeni se întrunesc într-un summit al apărării UE – NATO – Regatul Unit: Klaus Iohannis va pleda pentru o responsabilitate crescută a UE în domeniul apărării
- ROMÂNIA3 days ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine