Ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, a avut vineri consultări politico-diplomatice cu viceprim-ministrul pentru integrare europeană și euro-atlantică a Ucrainei, Olha Stefanishyna, în contextul vizitei la București a oficialului ucrainean, tematica discuțiilor s-a concentrat, în principal, pe agenda europeană a Ucrainei, în contextul pregătirii reuniunii Consiliului European, informează un comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi oficiali au avut un schimb de opinii asupra perspectivelor privind deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova la următoarea reuniune a Consiliului European, ca rezultat firesc al eforturilor autorităților din cele două țări de implementare a reformelor necesare aderării.

Ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, a reconfirmat sprijinul politic și practic al României pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina și Republica Moldova. Astfel, a apreciat eforturile depuse de autoritățile ucrainene în implementarea reformelor, în contextul deosebit de dificil generat de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă.

Very constructive consultations with 🇺🇦Deputy PM @StefanishynaO. Reconfirmed🇷🇴strong support for opening EU accession negotiations with UA and RMD at the upcoming December @EUCO meeting. Agreed to work together for upgrading bilateral relation to the Strategic Partnership level. pic.twitter.com/9fkXQdmiKB

— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) December 8, 2023

Ministrul român de externe a subliniat că se depun eforturi susținute pentru ca la finalul Consiliului European de săptămâna viitoare să avem deciziile pe care Ucraina, Republica Moldova, cât și România le așteaptă.

De asemenea, ministrul Odobescu a precizat că este importantă continuarea implementării tuturor reformelor solicitate de Comisia Europeană, inclusiv a legislației privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din Ucraina.

În acest context, ministrul  român de externe a evidențiat că legea propusă de autoritățile de la Kiev pentru amendarea legislației relevante constituie un pas pozitiv înainte și un demers salutar. A asigurat că partea română va continua să aibă o abordare transparentă și constructivă pe această temă, subliniind că protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale este în egală măsură importantă pentru un stat ucrainean inclusiv, democratic și european, salutând eforturile Guvernului ucrainean în acest sens.

Ministrul Luminița Odobescu a exprimat aprecieri pentru decizia Guvernului de la Kiev privind așa-numita „limbă moldovenească”, subliniind că, pe mai departe, este importantă implementarea integrală a acestei decizii la toate nivelele – central, regional și local și în toate regiunile din Ucraina.

A fost salutată, în context, şi reacția promptă a autorităților de la Kiev în reglarea aspectelor privind editarea manualelor de limba română în zonele cu comunitate română din Ucraina.

Welcoming the 🇺🇦 amendments to legislation relevant to national minorities in Ukraine – a positive step forward. 🇷🇴 will continue to promote a transparent and constructive approach on this matter. @StefanishynaO pic.twitter.com/OLk5qGsaje

— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) December 8, 2023

Cei doi demnitari au agreat accelerarea procesului de implementare a deciziilor asumate ca urmare a vizitei președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski la București (10 octombrie 2023) și a primei ședințe comune a guvernelor României și Ucrainei (Kiev, 18 octombrie 2023), în vederea demarării procesului de ridicare a relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic.

Viceprim-ministrul pentru integrare europeană și euro-atlantică a Ucrainei, Olha Stefanishyna, a prezentat propunerile legislative aflate în dezbatere în Rada Supremă a Ucrainei, în vederea implementării reformelor. De asemenea, a prezentat amendamentele la legislația privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din Ucraina.

Viceprim-ministrul ucrainean a exprimat încredere că Ucraina va deschide negocierile de aderare la UE în acest an, apreciind procesul de integrare europeană ca având un caracter profund transformator, în sensul asigurării unui stat ucrainean democratic, dezvoltat economic și incluziv.

Demnitarul ucrainean a transmis mulțumiri României pentru sprijinul constant pentru Ucraina atât în plan bilateral, cât și în ceea ce privește aderarea la UE.

Ukraine is fighting the war but we are also able to develop & scale up our efforts to join the EU.

Bucharest & Kyiv are clear that #EUCO meeting should result in decisive steps towards real enlargement & the future of Europe. 🇺🇦to🇪🇺 accession bid is an inevitable part of it.
1/2 pic.twitter.com/v7COPYPD7N

— Olga Stefanishyna (@StefanishynaO) December 8, 2023

Uniunea Europeană a convenit vineri asupra unei legislaţii fără precedent la nivel global pentru a reglementa inteligenţa artificială (IA), după trei zile de negocieri intense între statele membre, conduse de președinția spaniolă a Consiliului, şi Parlamentul European, condus de echipa de negociere din care a făcut parte și eurodeputatul român Dragoș Tudorache, în calitate de co-raportor. S-a ajuns astfel la un “acord politic”, salutat de Comisia Europeană, cu privire la un text ce ar trebui să promoveze inovarea în Europa, limitând în acelaşi timp posibilele abuzuri ale acestor tehnologii foarte avansate.

În urma unor discuții “maraton” de trei zile, președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunerea privind normele armonizate în materie de inteligență artificială (IA), așa-numita lege privind inteligența artificială, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Proiectul de regulament vizează să garanteze că sistemele de inteligență artificială introduse pe piața europeană și utilizate în UE sunt sigure și respectă drepturile fundamentale și valorile UE.

De asemenea, această propunere de referință are ca scop stimularea investițiilor și a inovării în materie de IA în Europa.

“‘Istoric! UE devine primul continent care stabilește reguli clare pentru utilizarea IA. Legea privind inteligenta artificială este mult mai mult decât o carte de reguli – este o rampă de lansare pentru întreprinderile nou-înființate și cercetătorii din UE pentru a conduce cursa globală a inteligenței artificiale” a salutat comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, cel care se află la originea proiectului prezentat în aprilie 2021.

De atunci, discuţiile s-au prelungit. Ultima rundă de negocieri, începută miercuri după-amiază, a durat aproape 35 de ore.

Historic!

The EU becomes the very first continent to set clear rules for the use of AI 🇪🇺

The #AIAct is much more than a rulebook — it’s a launchpad for EU startups and researchers to lead the global AI race.

The best is yet to come! 👍 pic.twitter.com/W9rths31MU

— Thierry Breton (@ThierryBreton) December 8, 2023

Legea privind IA este o inițiativă legislativă emblematică, cu potențialul de a promova dezvoltarea și adoptarea unei IA sigure și demne de încredere pe piața unică a UE, atât de către actorii publici, cât și de către cei privați.

“Legea UE privind inteligența artificială este primul cadru juridic cuprinzător privind inteligența artificială la nivel mondial. Așadar, acesta este un moment istoric. Actul privind IA transpune valorile europene într-o nouă eră. Un angajament pe care ni l-am asumat în orientările noastre politice pentru acest mandat al Comisiei – și l-am îndeplinit”, a transmis și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ideea principală este de a reglementa IA pe baza capacității acesteia de a cauza prejudicii societății, urmând o abordare “bazată pe riscuri”: cu cât riscul este mai mare, cu atât mai stricte sunt normele.

Fiind prima propunere legislativă de acest tip din lume, aceasta poate stabili un standard global pentru reglementarea IA în alte jurisdicții, la fel cum a făcut-o GDPR, promovând astfel abordarea europeană a reglementării tehnologiilor pe plan mondial.

Principalele elemente ale acordului provizoriu

Comparativ cu propunerea inițială a Comisiei, principalele elemente noi ale acordului provizoriu pot fi rezumate după cum urmează:

– norme privind modelele de inteligență artificială de uz general cu impact ridicat, care pot cauza riscuri sistemice în viitor, precum și privind sistemele de inteligență artificială cu risc ridicat;

– un sistem revizuit de guvernanță cu anumite competențe de aplicare la nivelul UE;

– extinderea listei de interdicții, dar cu posibilitatea de a utiliza identificarea biometrică la distanță de către autoritățile de aplicare a legii în spațiile publice, sub rezerva unor măsuri de protecție;

– o mai bună protecție a drepturilor, prin obligația pentru cei care utilizează sisteme de inteligență artificială cu risc ridicat de a efectua o evaluare a impactului asupra drepturilor fundamentale înainte de a pune în funcțiune un sistem de inteligență artificială.

Măsuri de sprijinire a inovării și a IMM-urilor

Deputații europeni au dorit să se asigure că întreprinderile, în special IMM-urile, pot dezvolta soluții de inteligență artificială fără o presiune nejustificată din partea giganților industriali care controlează lanțul valoric. În acest scop, acordul promovează așa-numitele sandbox-uri de reglementare și testele în lumea reală, stabilite de autoritățile naționale pentru a dezvolta și antrena IA inovatoare înainte de introducerea pe piață.

“Legea privind IA stabilește norme pentru modelele mari și puternice de IA, asigurându-se că acestea nu prezintă riscuri sistemice pentru Uniune și oferă garanții puternice pentru cetățenii și democrațiile noastre împotriva oricăror abuzuri ale tehnologiei din partea autorităților publice. Ea protejează IMM-urile noastre, ne consolidează capacitatea de a inova și de a fi lideri în domeniul IA și protejează sectoarele vulnerabile ale economiei noastre”, a subliniat și europarlamentarul Dragoș Tudorache.

Sancțiuni și intrarea în vigoare

Nerespectarea normelor poate duce la amenzi cuprinse între 35 de milioane de euro sau 7 % din cifra de afaceri globală și 7,5 milioane de euro sau 1,5 % din cifra de afaceri, în funcție de încălcare și de mărimea întreprinderii.

Acordul de compromis precizează, de asemenea, că o persoană fizică sau juridică poate depune o plângere la autoritatea relevantă de supraveghere a pieței cu privire la nerespectarea legii privind IA și se poate aștepta ca o astfel de plângere să fie tratată în conformitate cu procedurile specifice ale autorității respective.

Textul convenit va trebui acum să fie adoptat în mod oficial atât de Parlament, cât și de Consiliu pentru a deveni legislație UE. Comisiile pentru piața internă și pentru libertăți civile ale Parlamentului European vor vota asupra acordului în cadrul unei reuniuni viitoare.

Într-un interviu acordat publicației Le Point în timpul vizitei sale de pe 7 decembrie la Paris, premierul ungar Viktor Orbán și-a reiterat opoziția față de deschiderea discuțiilor de aderare la UE cu Kievul, dar a lăsat să se înțeleagă, de asemenea, că este deschis la compromisuri privind alte chestiuni, informează The Guardian.

El a insistat că Ungaria se opune deschiderii discuțiilor de aderare întrucât Ucraina nu este pregătită și din cauza impactului economic asupra UE. Totodată, premierul ungar a contestat evaluarea Comisiei Europene potrivit căreia Ucraina a făcut progrese.

„Ucraina este cunoscută ca fiind una dintre cele mai corupte țări din lume. Aceasta este o glumă! Nu putem lua decizia de a începe un proces de negociere pentru aderare”.

De asemenea, Orbán a susținut că acceptarea Ucrainei ar însemna costuri suplimentare pentru bugetul UE – și implicații profunde pentru politica agricolă.

„Ucraina este o țară mare, cu un sector agricol important. Dacă lăsați această agricultură să intre în sistemul agricol european, îl va distruge a doua zi. Fără a transforma sistemul nostru de subvenții agricole, nu putem să îi lăsăm să intre. Consecințele vor fi teribile”.

Cu toate acestea, el a arătat flexibilitate în alte chestiuni politice. Întrebat dacă menține o poziție inflexibilă față de Ucraina, inclusiv în cazul în care Comisia Europeană ar debloca 10 miliarde de euro pentru Ungaria, premierul ungar a răspuns:

„Când apare o dilemă, de obicei o clasific în trei categorii: istorică, strategică și tactică. Chestiunea ucraineană este o chestiune istorică, o chestiune de amploare. Problema financiară este una tactică. Experiența mea de peste patruzeci de ani în politică m-a învățat că nu trebuie să legi niciodată chestiuni tehnice, cum ar fi banii, de provocări istorice. Dacă o faci, riști un haos total. De aceea, nu vreau să ajungem la un acord în chestiunea ucraineană, dar rămân pe deplin pregătit să fac acest lucru în alte chestiuni.”

Premierul ungar s-a opus cu vehemență deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina, după ce Comisia Europeană a decis la începutul lunii noiembrie să recomande deschiderea acestor discuții, considerând că țara a făcut suficiente progrese în ciuda războiului cu Rusia.

Următoare mișcare se află în mâinile șefilor de stat sau de guvern, care trebuie să aprobe invitația Comisiei Europene în cadrul reuniunii liderilor care are loc în perioada 14-15 decembrie.

Într-o scrisoare transmisă președintelui Consiliului European, Charles Michel, Orban a făcut apel la o perioadă de „reflecție și la o discuție strategică” privind relația UE cu Ucraina și a amenințat că va face uz de dreptul de veto pentru a bloca pachetul de 50 miliarde de euro destinate Kievului, întrerupând sprijinul ferm al blocului pentru Ucraina.

Această măsură l-a determinat pe Charles Michel să efectueze o vizită la Budapesta în încercarea de a reduce tensiunile cu liderul ungar și de a salva summitul din decembrie.

Opoziția lui Orban vine în contextul în care Budapesta este implicată într-o dispută de lungă durată cu Bruxelles-ul, care blochează fonduri UE în valoare de 13 miliarde de euro din cauza preocupărilor legate de faptul că Budapesta încalcă standardele europene privind statul de drept.