CONSILIUL UE
Franța, țara ce asigură președinția Consiliului UE, susține că aderarea Ucrainei este un proces care ar trebui să implice și R. Moldova și Georgia
Published
2 years agoon

Franța, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a afirmat luni că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este un proces complex și necesită “o conversație pe termen lung” care ar trebui să implice și alte țări, precum Republica Moldova sau Georgia.
Un oficial de la Palatul Elysée a precizat luni că aderarea Ucrainei la UE ar trebui să facă parte dintr-o dezbatere mai amplă și că aceasta va necesita timp, informează Politico Europe.
“Ucraina este o țară în inima Europei, o țară al cărei destin și alegere democratică este importantă pentru noi… faptul este, de asemenea, că trebuie să fim atenți să nu facem promisiuni pe care nu le putem respecta”, a declarat oficialul în această seară reporterilor, menționând totodată că dezbaterea privind aderarea este “o conversație pe termen lung” care ar trebui să implice și alte țări, precum Moldova sau Georgia.
Precizările Palatului Elysée vin și în contextul în care președintele Emmanuel Macron a vorbit, după ce Rusia a invadat Ucraina, cu președinții Republicii Moldova și Georgiei, arătând că Franța va susține Republica Moldova și Georgia împotriva “oricăror tensiuni sau tentative de destabilizare”.

© Politico Europe live blog
Cele trei țări au semnat, în iulie 2021, o declarație comună supranumită “trio-ul de la Batumi” prin care au reafirmat ”angajamentul neclintit de a avansa procesul de integrare în UE prin reforme cuprinzătoare”.
România susține pe deplin integrarea Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei în Uniunea Europeană, a afirmat marți și președintele Klaus Iohannis.
“Locul acestor parteneri ai Uniunii Europene este în cadrul familiei europene, iar România va face tot ce îi stă în putință pentru ca acest lucru să devină realitate”, a spus șeful statului.
Precizările președintelui privind o extindere a Uniunii Europene vin în contextul în care omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat luni cererea de aderare a țării sale la Uniunea Europeană.
“Astăzi am semnat o cerere de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Sunt destul de sigur că este real”, a afirmat Zelenski, care mai devreme mulțumise președintelui Iohannis pentru că susține aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni Uniunii Europene o procedură de urgență extraordinară pentru aderarea Ucrainei la UE.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a exprimat duminică în favoarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Ideea aderării Ucrainei la UE a fost evocată și de președintele Poloniei, Andrzej Duda, în timp ce preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a anunţat luni că va avea loc o dezbatere privind o viitoare aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.
Tot Michel a continuat, precizând că aderarea la UE necesită un acord unanim al celor 27 de state membre, iar actualmente există “opinii diferite şi sensibilităţi” referitor la acest subiect în rândul celor 27.
Extinderea reprezintă procesul prin care o țară aderă la Uniunea Europeană, explică Consiliul Uniunii Europene într-un material informativ.
Orice țară europeană care respectă valorile UE menționate în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și care se angajează să promoveze aceste valori poate solicita să devină membră a UE. Valorile Uniunii sunt menționate la articolul 2 din tratat, care stipulează că “Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”.
Primul pas este îndeplinirea de către țara în cauză a criteriilor de aderare. Aceste criterii au fost definite în cadrul unei reuniuni a Consiliului European, la Copenhaga în 1993, fiind adesea numite „criteriile de la Copenhaga”.
Criteriile de la Copenhaga stabilesc o serie de condiții democratice, economice și politice pentru țările care doresc să adere la UE:
- instituții stabile, care să garanteze democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților
- o economie de piață funcțională, precum și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței în UE
- capacitatea de a-și asuma și de a implementa în mod eficace obligațiile aferente statutului de membru, inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare
La rândul său, UE trebuie să aibă capacitatea de a integra noi membri.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
UE sprijină România cu 34 milioane de euro pentru remedierea pagubelor importante provocate de secetă și incendii de vegetație
Premierul Ungariei pare hotărât să submineze deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina: Este limpede că recomandarea Comisiei Europene este nefondată
David Cameron face prima sa vizită în SUA ca șef al diplomației britanice, pentru a „reafirma forța relației Marii Britanii cu cel mai apropiat aliat strategic al său”
Franța îndeamnă Beijingul să-și regândească comportamentul asertiv în Marea Chinei de Sud, pentru că „lumea nu are nevoie de o nouă criză”
Klaus Iohannis, la COP28: România este o gazdă din ce în ce mai atractivă pentru fabricarea tehnologiilor verzi
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
CONSILIUL UE
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
Published
12 hours agoon
December 4, 2023
Situația la zi privind demersurile de aderare a României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen se află pe agenda finală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, fără ca supunerea la vot să figureze pe agendă. Inițial primirea celor două state la Spaţiul Schengen era menționată ca “decizie posibilă” pe ordinea de zi provizorie a reuniunii miniștrilor de interne din țările UE.
Subiectul va fi discutat marți, 5 decembrie, la reuniunea miniștrilor afacerilor interne în două rânduri, potrivit agendei oficiale.
Mai întâi, va avea loc reuniunea Comitetului mixt Schengen, unde va fi discutată “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România – situația actuală“.
La indigo, subiectul va fi abordat și la prima sesiune a discuțiilor dintre miniștrii de interne.
La ambele sesiuni va fi discutată și situația generală a spațiului Schengen și îmbunătățirea eficienței sistemelor de returnare.
România şi Bulgaria au primit, în cadrul Consiliului JAI din 8-9 decembrie 2022, un vot negativ din partea Olandei şi Austriei pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Croaţia a primit, însă, un vot pozitiv, fiind acceptată în spaţiul de liberă circulaţie.
Ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a explicat săptămâna trecută că extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria nu este discutată în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 4-5 decembrie pentru că Olanda nu și-a exprimat oficial poziția față de Bulgaria după recentele alegeri care au avut loc, unde extrema dreaptă a obținut cele mai multe voturi la scrutinul parlamentar, îngreunând negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare pro-europene.
Demnitarul român nu a exclus posibilitatea unei reuniuni extraordinare a Consiliului JAI în care să fie abordată această temă.
CONSILIUL UE
Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind legislația UE de protecție a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului
Published
5 days agoon
November 30, 2023
Uniunea Europeană a făcut un pas important în direcția protejării jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului împotriva plângerilor nefondate sau a procedurilor judiciare abuzive, după ce președinția spaniolă a Consiliului și Parlamentul European au ajuns la un acord politic cu privire la o directivă care să protejeze aceste persoane de procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP).
Utilizarea acestor procese pentru a reduce la tăcere persoanele care se exprimă în legătură cu probleme de interes public este un fenomen în creștere. Directiva va institui garanții procedurale împotriva unor astfel de acțiuni în materie civilă cu implicații transfrontaliere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
“Democrațiile noastre sunt în pericol atunci când cei bogați și puternici pot reduce la tăcere criticii în instanță doar pentru că vorbesc despre chestiuni de interes public. Prin această nouă lege, UE îi apără pe jurnaliști și pe apărătorii drepturilor omului împotriva proceselor nefondate și abuzive”, a declarat Félix Bolaños, ministrul spaniol al justiției
Persoanele vizate de cazurile SLAPP vor beneficia de o serie de garanții și protecții procedurale. Aceștia pot solicita instanței să:
– Să respingă o cerere în fază incipientă. În cazul în care o cerere este considerată vădit nefondată, un judecător poate decide să respingă cererea în cea mai timpurie etapă posibilă a procedurii. Instanța ar trebui să accelereze astfel de cereri din partea pârâților;
– Să ceară o garanție financiară de la persoana sau societatea care a introdus cererea. O instanță poate decide să solicite ca reclamantul, adică persoana sau societatea care a inițiat o acțiune SLAPP, să depună o garanție financiară pentru cheltuielile de judecată.
– Să solicite alte tipuri de căi de atac. O instanță poate decide, de exemplu, că reclamantul trebuie să suporte costurile procedurii, inclusiv costurile de reprezentare juridică a victimei SLAPP. Un judecător poate decide, de asemenea, că partea care a inițiat cazul SLAPP ar putea fi supusă unei sancțiuni sau altor măsuri la fel de eficiente
Cazuri SLAPP transfrontaliere
Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la modul de definire a caracterului transfrontalier al unui caz SLAPP. Se va considera că o chestiune are implicații transfrontaliere, cu excepția cazului în care ambele părți sunt domiciliate în același stat membru ca și instanța sesizată și toate celelalte elemente relevante pentru situație se află în acel stat membru.
Hotărâri judecătorești din țări terțe
În cazul în care o persoană care locuiește în UE este vizată de un caz SLAPP într-o țară terță, statele membre ale UE trebuie să refuze recunoașterea și executarea acestei hotărâri dintr-o țară terță dacă aceasta ar fi considerată vădit nefondată sau abuzivă în statul membru în cauză.
Măsuri în sprijinul victimelor SLAPP
Pentru a sprijini în continuare victimele SLAPP, statele membre vor trebui să furnizeze, într-un singur loc, informații privind garanțiile procedurale și căile de atac.
Pentru a înțelege mai bine amploarea fenomenului, statele membre vor colecta, de asemenea, date specifice disponibile privind cazurile SLAPP de la instanțe.
Acordul va trebui să fie aprobat de reprezentanții statelor membre în cadrul Consiliului (Coreper). Dacă va fi aprobat, textul va trebui apoi să fie adoptat în mod oficial atât de Consiliu, cât și de Parlamentul European.
CONSILIUL UE
Instrumentul european pentru pace: Consiliul dă undă verde unei finanțări suplimentare pentru instruirea forțelor armate ucrainene. Sprijinul va lua forma echipamentelor letale și neletale și a bunurilor necesare
Published
6 days agoon
November 28, 2023By
Teodora Ion
Consiliul a decis astăzi să acorde finanțare suplimentară pentru instruirea forțelor armate ucrainene în cadrul Misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina).
Potrivit unui comunicat al instituției, acest sprijin va fi acordat prin intermediul Instrumentului european pentru pace (EPF) și va lua forma echipamentelor letale și neletale și a bunurilor necesare, precum și a serviciilor de sprijinire a activităților de instruire. Suma financiară este majorată cu 194 de milioane de euro, ajungând la un total de 255 de milioane de euro.
Obiectivul deciziei este de a continua să sprijine consolidarea capacităților forțelor armate ucrainene de către EUMAM, pe baza nevoilor ucrainene și ținând seama de domeniul de aplicare și de complexitatea tot mai mari ale programului de formare.
Acest sprijin va continua să faciliteze formarea pe scară largă a personalului forțelor armate ucrainene și va permite statelor membre ale UE să furnizeze echipamentele și materialele de formare necesare.
Până în prezent, peste 34.000 de soldați au fost instruiți de EUMAM Ucraina de la lansarea misiunii.
Instrumentul european pentru pace este un instrument în afara bugetului, care are ca scop îmbunătățirea capacității UE de a preveni conflictele, de a construi pacea și de a consolida securitatea internațională. Acesta permite finanțarea acțiunilor operaționale cu implicații militare sau de apărare în cadrul politicii externe și de securitate comună (PESC).
Concrete & Design Solutions

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Schengen: Germania va prelungi controalele temporare la frontierele cu Polonia, Cehia și Elveția pentru a combate migrația ilegală

Casa Albă semnalează Congresului că SUA rămân fără bani pentru sprijinirea Ucrainei: Nu există un vas magic cu fonduri disponibile. Lipsa acțiunii riscă să ” îngenuncheze Ucraina pe câmpul de luptă”

UE sprijină România cu 34 milioane de euro pentru remedierea pagubelor importante provocate de secetă și incendii de vegetație

Vicepreședinta SUA a discutat telefonic cu președintele israelian și cu liderul palestinian despre situația din Cisiordania și a subliniat angajamentul față de o soluție cu două state

Premierul Ungariei pare hotărât să submineze deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina: Este limpede că recomandarea Comisiei Europene este nefondată

David Cameron face prima sa vizită în SUA ca șef al diplomației britanice, pentru a „reafirma forța relației Marii Britanii cu cel mai apropiat aliat strategic al său”

Trebuie să fim pregătiți pentru ”vești proaste” din Ucraina, semnalează secretarul general al NATO: ”Trebuie să sprijinim Ucraina atât în momentele bune, cât și în cele rele”

Franța îndeamnă Beijingul să-și regândească comportamentul asertiv în Marea Chinei de Sud, pentru că „lumea nu are nevoie de o nouă criză”

Op-ed | Dolors Montserrat și Marian-Jean Marinescu: Cea mai bună pregătire pentru următoarea criză? Consolidarea industriei de sănătate

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

Președintele Senatului consideră că ”mediul de afaceri are nevoie de încredere şi predictibilitate” pentru a se dezvolta astfel încât orice situaţie de criză să poată fi depăşită
Trending
- COMISIA EUROPEANA5 days ago
Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene
- ROMÂNIA1 week ago
Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”
- U.E.1 week ago
European Tech Alliance prezintă manifestul privind viitorul politicii digitale a Europei: Avem nevoie de o strategie tehnologică ambițioasă a UE pentru a stimula competitivitatea, bazată pe reguli inteligente și pe o concurență mai echitabilă
- CONSILIUL UE1 week ago
UE creează Punctul unic de acces european la informații ale companiilor pentru investitori: Consiliul Uniunii Europene a adoptat regulamentul
- MEDIU6 days ago
Klaus Iohannis reprezintă România la COP28 în Dubai, unde va susține un discurs, va promova inițiativa “Net Zero Nuclear” și va marca alăturarea României la Alianţa Solară Internaţională