Connect with us

U.E.

Franța va impune, din 2020, cote pentru lucrătorii din afara UE, pe fondul înăspririi poziției lui Emmanuel Macron privind imigrația

Published

on

© Présidence de la République France/ Flickr

Franța va începe să stabilească cote pentru lucrătorii migranți din afara UE, începând de anul viitor, pe fondul înăspririi poziției președintelui Emmanuel Macron cu privire la imigrație pentru atragerea simpatiei alegătorilor de dreapta, relatează Deutsche Welle

Potrivit ministrului francez al muncii, Muriel Pénicaud,  Franța va stabili asemenea cote în premieră, guvernul colaborând cu angajatorii pentru a identifica industriile lipsite de candidați calificați și unde imigranții ar putea umple golul.

Cotele au fost prezentate ca o modalitate de simplificare a procesului de angajare în întreprinderi.

„Este vorba despre ocuparea locurilor de muncă în funcție de nevoile Franței. Este o abordare nouă, similară cu cea din Canada sau Australia”, a declarat Penicaud pentru BFMTV, potrivit sursei citate.

Ministrul nu a precizat câtor lucrători străini li se vor acorda vize și nici dacă va fi luată în considerare cetățenia unui solicitant. 

În prezent, angajatorii trebuie să se implice într-un proces administrativ complex pentru a justifica de ce un cetățean francez nu poate fi angajat pentru o funcție pe care intenționează să o acorde unui lucrător străin care are nevoie de viză.

În timp ce partidul de extremă dreapta al Marinei Le Pen, încă principalul rival politic al lui Macron la alegerile prezidențiale din 2022, se pregătește pentru alegerile locale din martie, în urma cărora speră să obțină câștiguri importante, președintele centrist a început să se concentreze pe imigrație și să-și întărească poziția în acest sens. Încă din septembrie, Macron declara la postul de radio Europa 1 că ,,Franța nu poate găzdui pe toată lumea dacă vrea să găzduiască bine oamenii. Pentru a putea primi pe toată lumea în mod corespunzător, nu trebuie să fim o țară prea atractivă”, spunea atunci șeful de la Elysee. 

Potrivit The Guardian, numărul de străini din Franța nu este principala îngrijorare a electoratului – care sunt mai preocupați de traiul de zi cu zi și de consecințele schimbărilor climatice -, dar partidul anti-imigrație al lui Le Pen continuă să se concentreze pe această problemă și încearcă să câștige alegătorii de dreapta de partea sa. 

Macron, care a fost ales cu sprijinul alegătorilor de la dreapta și de stânga, pare să pregătească terenul pentru o a doua confruntare prezidențială cu Le Pen, căutând să se adreseze alegătorilor de dreapta care se plâng că sunt prea mulți străini în Franța. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj pentru România după alocarea a 3 miliarde de euro pentru sprijinirea lucrătorilor: Europa vă este alături

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care împlinește marți un an de la preluarea mandatului, a transmis că Europa este alături de România, după ce executivul european a anunțat alocarea a 3 miliarde de euro pentru țara noastră prin intermediul programului SURE în aceeași zi în care România își celebrează Ziua Națională.

“România primește astăzi 3 miliarde de euro prin SURE, instrumentul UE ce protejează lucrătorii și firmele europene în timpul pandemiei. Încă un miliard de euro, disponibil în curând. Vor finanța scheme de ocupare, sprijin pentru lucrători și firme în aceste vremuri dificile. Europa vă este alături!”, a scris președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, pe Twitter

Comisia Europeană a anunțat marți alocarea a 3 miliarde de euro către România în cadrul celei de a treia tranșe a sprijinului financiar acordat statelor membre prin intermediul Instrumentului SURE de 100 de miliarde de euro. Anunțul executivului european coincide cu Ziua Națională a României și reprezintă o primă tranșă pentru țara noastră din acest instrument, așa cum a precizat săptămâna trecută și ministrul finanțelor de la București.

În total, Comisia Europeană a alocat marți suma de 8,5 miliarde de euro către cinci țări membre ale Uniunii Europene prin intermediul Instrumentului SURE de 100 de miliarde de euro și din care România va primi în total 4,1 miliarde de euro, o tranșă ulterioară de 1,1 miliarde euro fiind programată pentru perioada următoare.

Ca parte a operațiunilor de marți, Belgia a primit 2 miliarde de euro, Ungaria 200 milioane de euro, Portugalia 3 miliarde de euro, România 3 miliarde de euro și Slovacia 300 milioane de euro.

“Acest sprijin, sub formă de împrumuturi acordate în condiții favorabile, va ajuta aceste state membre să abordeze creșterea bruscă a cheltuielilor publice pentru păstrarea ocupării forței de muncă. În mod specific, acestea vor contribui la acoperirea costurilor legate direct de finanțarea schemelor naționale de muncă pe termen scurt și a altor măsuri similare pe care le-au pus în aplicare ca răspuns la pandemia de coronavirus, inclusiv pentru lucrătorii independenți”, subliniază Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu plățile de astăzi, 15 state membre au primit aproximativ 40 de miliarde de euro în cadrul instrumentului UE SURE între sfârșitul lunii octombrie și sfârșitul lunii noiembrie. După finalizarea tuturor plăților SURE, Belgia va primi 7,8 miliarde de euro, Ungaria 504 milioane de euro, Portugalia 5,9 miliarde de euro, România 4,1 miliarde de euro și Slovacia 631 milioane de euro.

Instrumentul SURE poate furniza sprijin financiar în valoare de până la 100 de miliarde de euro tuturor statelor membre. Până în prezent, Comisia a propus acordarea unui sprijin financiar în valoare de 90,3 miliarde de euro pentru 18 state membre, între care și România, care va beneficia de 4,1 miliarde de euro

Viitoarele tranșe ale sprijinului vor fi acordate în cursul următoarelor luni, odată încheiate respectivele emisiuni de obligațiuni, a mai anunțat Comisia Europeană.

În ce privește țara noastră, în sedința de Guvern din data de 1 octombrie 2020 a fost aprobat Memorandumul privind încheierea Acordului de împrumut dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 4,099 miliarde de euro, în cadrul instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență ca urmare a apariției epidemiei de COVID-19 (SURE). Împrumutul a fost acordat la cererea părții române, transmisă Comisiei Europene, în baza Memorandumului din data de 7 august 2020, privind acordul de principiu al Guvernului pentru contractarea acestui împrumut.

Împrumutul va susține măsurile adoptate de Guvernul României, în contextul generat de criza COVID-19, în perioada februarie – august 2020, menite să protejeze angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă, cu scopul de a reduce incidența șomajului și pierderea veniturilor. Dintre aceste măsuri, eligibile în cadrul instrumentului SURE, conform evaluării Comisiei Europene enumerăm șomajul tehnic, programul de muncă flexibilă, alte astfel de scheme destinate unor categorii de liber profeșionisti a căror activitate a fost redusă/întreruptă urmare a pandemiei COVID-19, precum și sporuri și alte măsuri similare acordate personalului medical pentru recunoașterea meritelor acestora.

Continue Reading

U.E.

Bugetul UE: Polonia și Ungaria, hotărâte să își mențină veto-ul. Aşteptăm propuneri din partea preşedinţiei germane a Consiliului UE

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, şi omologul său ungar, Viktor Orban, au rămas hotărâţi să îşi menţină veto-ul asupra bugetului multianual al UE dacă cererea lor de retragere a condiţiilor legate de statul de drept nu va fi auzită, a declarat luni seară purtătorul de cuvânt al executivului de la Varşovia, notează AFP și Agerpres.

„Poziţia Poloniei şi Ungariei rămâne clară. Aşteptăm propuneri din partea preşedinţiei germane” a Uniunii Europene, le-a declarat Piotr Muller jurnaliştilor, la finalul unei întâlniri de lucru la Varşovia între premierul polonez şi cel ungar.

Mateusz Morawiecki şi Viktor Orban au “discutat despre variantele strategice de negociere” asupra bugetului european, în perspectiva viitorului summit UE, a subliniat el.

Într-o ntervenție din luna noiembrie în plenul reunit al Parlamentului European, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat Budapestei și Varșoviei invitația de a se adresa Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a-și exprima îndoielile cu privire la acest mecanism de condiționare a fodurilor europene.

”Oricine are încă îndoieli are o cale clară. Ei se pot adresa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru a cere să se pronunţe asupra noii reglementări. Acesta este locul unde în general sunt soluţionate divergenţele de opinii cu privire la texte legislative, şi nu pe seama milioanelor de cetăţeni europeni care aşteaptă urgent ajutorul nostru”, a menționat Ursula von der Leyen.

În timpul unei reuniuni a reprezentanților permanenți ai statelor UE care a avut loc la mijlocul lunii noiembrie, Ungaria și Polonia au blocat prin veto bugetul multianual al Uniunii Europene și planul de relansare economică, ambele însumând 1,82 trilioane de euro, punând în practică amenințări exprimate și în trecut.

În încercarea de a atenționa Budapesta și Varșovia că acțiunile lor au consecințe, președinția germană a Consiliului Uniunii Europene, prin ministrul pentru Europa, Michael Roth, a precizat în cadrul unei videoconferințe cu omologii săi din UE că țările membre care resping mecanismul statului de drept trebuie să fie conștienți că cetățenii lor vor trebui să plătească un preț pentru această poziție.

Opoziția din Ungaria s-a distanțat de politicile promovate de Guvernul Orban. Printr-o scrisoare înaintată preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii, ”opoziţia democrată din Ungaria, având în vedere situaţia gravă creată de practicile distructive ale guvernului ungar” a simțit nevoia ”să declare în faţa tuturor statelor membre şi cetăţenilor UE, precum şi a conducerii acesteia, că (premierul) Viktor Orban şi guvernul său nu sunt sinonime cu Ungaria”.

”Finanţarea ar trebui să ajungă la poporul ungar în loc de guvernul Orban, care şi-a pus propriile interese de putere înaintea intereselor economice ale ţării. Facem apel la instituţiile şi guvernele naţionale din UE să împiedice guvernul Orban să mai blocheze demersurile europene şi ungare de gestionare a crizei şi să-i ajute pe cetăţenii ungari să obţină acces la finanţare din partea Uniunii cât mai curând posibil”, conchid semnatarii scrisorii.

O reacție a venit și din partea primarilor Budapestei și Varșoviei, Rafał Trzaskowski, respectiv Gergely Karácsony, ca formă de manifestare a revoltei la adresa celor două guverne.

De altfel, cei doi primari, alături de omologii lor din Praga și Bratislava, au încheiat la 17 decembrie 2019 un ”pact al orașelor libere” pentru a face față populiștilor aflați la conducere în statele respective și pentru a relansa legăturile cu Uniunea Europeană, facilitând astfel accesul comunităților pe care le conduc la fondurile europene.

Această criză a avut ecouri și în interiorul Partidului Popular European, formațiune politică europeană din care face parte partidul lui Viktor Orban, Fidesz, a cărui calitate de membru a fost suspendată, cu largă majoritate, la 20 martie 2019. 

Președintele Partidului Popular European (PPE), Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și premier liberal al Poloniei, a solicitat excluderea din acest partid a formațiunii Fidesz conduse de premierul ungar Viktor Orban.

”Oricine este împotriva principiului statului de drept este împotriva Europei. Mă aştept din partea tuturor partidelor din PPE la o poziţie clară pe acest subiect. Adversarii valorilor noastre fundamentale nu trebuie să mai fie protejaţi de nimeni”, declara Tusk la 16 noiembrie. 

Amintim că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la 5 noiembrie la un acord provizoriu cu privire la noul regim general de condiționare a fondurilor europene de respectarea valorilor europene fundamentale, precum libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului și a celor ale minorităților.

Acest regim de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 și de planul de relansare a economiei Europei.

Prin acesta, Uniunea Europeană se asigură că bugetul UE va fi protejat în momentul în care constată că încălcările principiilor statului de drept într-un anumit stat membru afectează sau prezintă un risc substanțial de a afecta buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-o manieră suficient de directă.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel președintele Consiliului European: În primul meu an de mandat am luptat pentru solidaritatea și unitatea celor 27 de state membre

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

La un an de mandat, președintele Consiliului European, Charles Michel, reiterează efortul său depus pentru menținerea spiritului de solidaritate și unitate în rândul statelor membre.

„Solidirate și unitate între cele 27 de state membru, pentru asta am luptat în primul meu an de mandat”, a scris Charles Michel pe contul său de Twitter.

Reamintim că președintele Consiliului European nu a fost ocolit de provocările aduse de anul 2020. Acesta a trebuit să se adapteze la prezidările online, de la distanță, s-a aflat chiar și în izolare din cauza virusului SARS-COV2. Brexitul, pandemia de coronavirus, viitorul buget al Uniunii Europene, conflictele externe, au fost principalele provocări de pe agenda Consiliului European. 

Luna decembrie va fi la fel de dificilă pentru Charles Michel. În perioada 10-11 decembrie șefii de stat și de guvern se vor întâlni pentru a ajunge la un consens cu privire la viitorul buget multianual al Uniunii Euroepene, întâlnire mult așteptată și cu dificultăți în negocieri din cauza Poloniei și Ungariei care își mențin veto-ul, pe fondul condiționării banilor europeni de statul de drept.

Mai multe despre rolul președintelului Consiliului European:

Rolul președintelui este prevăzut la articolul 15 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În special, președintele Consiliului European are următoarele responsabilități:

  • să prezideze reuniunile Consiliului European și să impulsioneze lucrările acestuia
  • să asigure pregătirea reuniunilor Consiliului European și continuitatea lucrărilor acestuia, în cooperare cu președintele Comisiei și pe baza lucrărilor formațiunii Afaceri Generale a Consiliului
  • să acționeze pentru facilitarea coeziunii și a consensului în cadrul Consiliului European
  • să prezinte Parlamentului European un raport după fiecare reuniune a Consiliului European

Președintele Consiliului European asigură, de asemenea, reprezentarea externă a UE la nivel de șefi de stat sau de guvern:

  • în ceea ce privește chestiunile legate de politica externă și de securitate comună (PESC) a UE, alături de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care contribuie la punerea în aplicare a PESC și la asigurarea unității, coerenței și eficacității acesteia
  • la summiturile internaționale, de obicei alături de președintele Comisiei Europene

 

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

COMISIA EUROPEANA8 mins ago

Ursula von der Leyen, mesaj pentru România după alocarea a 3 miliarde de euro pentru sprijinirea lucrătorilor: Europa vă este alături

U.E.29 mins ago

Bugetul UE: Polonia și Ungaria, hotărâte să își mențină veto-ul. Aşteptăm propuneri din partea preşedinţiei germane a Consiliului UE

INTERNAȚIONAL57 mins ago

Simbolurile Ankarei, iluminate în culorile drapelului României: Turcia felicită România, o țară “prietenă” şi “aliată”, și evocă marcarea în 2021 a zece ani de Parteneriat Strategic

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Charles Michel președintele Consiliului European: În primul meu an de mandat am luptat pentru solidaritatea și unitatea celor 27 de state membre

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

De Ziua Națională, Comisia Europeană anunță alocarea a 3 miliarde de euro României pentru protejarea locurilor de muncă prin intermediul SURE

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj de Ziua Națională: Politica externă a României trebuie să rămână o politică de consens național, coerentă și predictibilă

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul Adrian Zuckerman, de Ziua Națională a României: SUA vor continua să sprijine evoluţia României ca lider regional şi european

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE: Astăzi sărbătorim România și calea ei spre realizarea libertății și a unității

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis, discurs cu spirit unificator de Ziua Națională: Eroii patrioți ai Marii Uniri au “demni urmași” în românii curajoși care luptă cu pandemia. Aceasta este unirea românilor din anul 2020!

ROMÂNIA3 hours ago

Secretarul general adjunct al PMP Ioana Constantin: Să iubim România, azi și în fiecare zi. Suntem o națiune puternică

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA3 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE6 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș6 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending