Connect with us

U.E.

Franța va impune, din 2020, cote pentru lucrătorii din afara UE, pe fondul înăspririi poziției lui Emmanuel Macron privind imigrația

Published

on

© Présidence de la République France/ Flickr

Franța va începe să stabilească cote pentru lucrătorii migranți din afara UE, începând de anul viitor, pe fondul înăspririi poziției președintelui Emmanuel Macron cu privire la imigrație pentru atragerea simpatiei alegătorilor de dreapta, relatează Deutsche Welle

Potrivit ministrului francez al muncii, Muriel Pénicaud,  Franța va stabili asemenea cote în premieră, guvernul colaborând cu angajatorii pentru a identifica industriile lipsite de candidați calificați și unde imigranții ar putea umple golul.

Cotele au fost prezentate ca o modalitate de simplificare a procesului de angajare în întreprinderi.

„Este vorba despre ocuparea locurilor de muncă în funcție de nevoile Franței. Este o abordare nouă, similară cu cea din Canada sau Australia”, a declarat Penicaud pentru BFMTV, potrivit sursei citate.

Ministrul nu a precizat câtor lucrători străini li se vor acorda vize și nici dacă va fi luată în considerare cetățenia unui solicitant. 

În prezent, angajatorii trebuie să se implice într-un proces administrativ complex pentru a justifica de ce un cetățean francez nu poate fi angajat pentru o funcție pe care intenționează să o acorde unui lucrător străin care are nevoie de viză.

În timp ce partidul de extremă dreapta al Marinei Le Pen, încă principalul rival politic al lui Macron la alegerile prezidențiale din 2022, se pregătește pentru alegerile locale din martie, în urma cărora speră să obțină câștiguri importante, președintele centrist a început să se concentreze pe imigrație și să-și întărească poziția în acest sens. Încă din septembrie, Macron declara la postul de radio Europa 1 că ,,Franța nu poate găzdui pe toată lumea dacă vrea să găzduiască bine oamenii. Pentru a putea primi pe toată lumea în mod corespunzător, nu trebuie să fim o țară prea atractivă”, spunea atunci șeful de la Elysee. 

Potrivit The Guardian, numărul de străini din Franța nu este principala îngrijorare a electoratului – care sunt mai preocupați de traiul de zi cu zi și de consecințele schimbărilor climatice -, dar partidul anti-imigrație al lui Le Pen continuă să se concentreze pe această problemă și încearcă să câștige alegătorii de dreapta de partea sa. 

Macron, care a fost ales cu sprijinul alegătorilor de la dreapta și de stânga, pare să pregătească terenul pentru o a doua confruntare prezidențială cu Le Pen, căutând să se adreseze alegătorilor de dreapta care se plâng că sunt prea mulți străini în Franța. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

UE este pregătită să medieze între puterea de la Minsk, opoziție și societatea civilă pentru rezolvarea crizei politice

Published

on

© European Union, 2020

Uniunea Europeană este pregătită să medieze între puterea de la Minsk, opoziție și societatea civilă pentru detensionarea crizei politice care a degenerat în tulburări violente, transmite Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, în urma reuniunii prin videoconferință, de vineri, a miniștrilor afacerilor externe din statele membre. 

Alegerile prezidențiale de duminică, finalizate cu peste 80% din voturi în favoarea lui Aleksandr Lukashenko, i-au adus acestuia un al șaselea mandat de președinte, funcție pe care o ocupă din 1994. Considerate netransparente și frauduloase, alegerile au fost contestate de opoziție și au generat ample proteste de stradă care au degenerat în violențe după ce forțe de ordin în număr mare au fost desfășurate să-i disperseze pe demonstranți.

De asemenea, opozanta Svetlana Tihanovskaia, care a contestat victoria proclamată a preşedintelui în exerciţiu, a fost obligată să se refugieze în Lituania după ce a primit amenințări la adresa copiilor săi. 

În acest sens, miniștrii afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene, reuniți vineri prin videoconferință, au reiterat apelul către autoritățile din Belarus pentru a opri violența disproporționată și inacceptabilă împotriva protestatarilor pașnici și pentru eliberarea celor reținuți.

Citiți și Președinta Comisiei Europene, despre situația din Belarus: Hărţuirea şi reprimarea violentă a manifestanţilor paşnici nu-şi au locul în Europa

În prezent, protestele s-au soldat cu moartea a două persoane și arestarea altor 6000, potrivit relatărilor făcute de Euronews. Una dintre persoane a fost ucisă în timpul ciocnirilor violente dintre poliție și demonstranți, iar cea de-a doua în arest.

De asemenea, în timpul discuțiilor, miniștrii au transmis un semnal puternic al sprijinului european către populația din Belarus care își dorește o schimbare democratică. Ei au reiterat și faptul că nu consideră scrutinul prezidențial „nici liber, nici corect”, iar rezultatele au fost falsificate, ceea ce atrage nerecunoașterea lor de către Uniune. 

Citiți și Ministrul de externe Bogdan Aurescu: România îndeamnă Belarusul să respecte drepturile omului și să pună capăt violențelor

Astfel, s-a decis ca UE să transmită autorităților din Belarus o propunere de sprijin privind stabilirea și facilitarea unui dialog între autoritățile politice, opoziția și societatea mai largă în vederea soluționării actualei crize.

Miniștrii au convenit, de asemenea, asupra necesității de a-i sancționa pe cei responsabili de violență, represiune și falsificarea rezultatelor alegerilor. Prin urmare, „listarea persoanelor vizate de sancțiuni în Belarus va începe imediat”, precizează Josep Borrell.

„Astăzi, UE a reacționat în mod unitar și decisiv în apărarea intereselor și valorilor UE, în cadrul Uniunii și dincolo de granițele noastre. Vom apăra întotdeauna dreptul internațional, democrația, drepturile omului și libertățile”, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. 

În cele din urmă, miniștrii au convenit să revină la revizuirea relațiilor UE-Belarus în cadrul viitoarei lor reuniuni informale din perioada 27-28 august.

Citiți și Statele UE amenință Belarusul cu sancțiuni și cu revizuirea relațiilor: Alegerile prezidențiale nu au fost nici libere, nici echitabile

Potrivit șefului diplomației din UE, pe agenda discuțiilor s-a aflat și situația tensionată între Grecia, Cipru și Turcia din Mediterana de Est, precum și situația politică și umanitară din Liban și Venezuela. 

 

Continue Reading

U.E.

Covid-19: Comisia Europeană, Twitter și UNESCO își unesc forțele pentru a combate teoriile conspirației din mediul online

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană, UNESCO, Twitter și Congresul Evreiesc Mondial își unesc forțele pentru a sensibiliza utilizatorii de internet, prezenți în special pe rețelele de socializare, în legătură cu combaterea teoriilor conspirației privind noul coronavirus în mediul online, potrivit unui comunicat.

În cadrul acestei inițiative, a fost publicată o nouă serie de infografice în sprijinul cetățenilor. Infograficele oferă explicații scurte despre motivul pentru care teoriile conspirației sunt periculoase – în special în perioadele de criză -, despre modul în care pot să le identifice și modul în care le pot contracara cu argumente bazate pe fapte.

Așa cum s-a subliniat și în Comunicarea Comisiei din luna iunie privind dezinformarea, actualul climat a oferit un teren deosebit de fertil pentru teoriile conspirației care subminează știința și faptele cu explicații pernicioase și îndepărtate de realitate despre locul de origine al noului coronavirus și despre vinovații pentru răspândirea sa. De asemenea, criza coronavirusului a dat naștere și unui nivel crescut de discursuri de instigare la ură, atacuri rasiste și antisemite în mediul online.

Citiți și Director General pentru comunicare în cadrul Comisiei Europene: Dezinformarea, o amenințare reală la adresa sănătății publice

„Dezinformarea și teoriile conspirației dăunează sănătății democrațiilor noastre – acest lucru a fost foarte clar în contextul unei pandemii globale. Cetățenii trebuie să fie echipați cu instrumente utile pentru a le recunoaște și a le combate. Pentru a sprijini cetățenii, instituțiile publice trebuie să colaboreze cu platformele digitale, cu profesioniști în domeniul mass-media, verificatori de fapte și cercetători, așa cum fac Comisia Europeană și UNESCO”, a declarat Věra Jourová, vicepreședinte pentru valori și transparență.

Noile infografice sunt disponibile pe site-ul Comisiei Europene și pe social media prin intermediul hashtag-ului #ThinkBeforeSharing.

Continue Reading

U.E.

Programul Erasmus+ 2020 primește încă 200 milioane de euro de la UE pentru digitalizarea educației

Published

on

© European Union, 2015

Comisia Europeană a adoptat astăzi o revizuire a programului de lucru anual Erasmus + 2020, oferind 200 de milioane EUR suplimentar pentru a stimula educația și formarea digitală și pentru a promova dezvoltarea și includerea competențelor prin creativitate și arte, potrivit unui comunicat de presă. 

Pandemia COVID-19 a avut un impact perturbator asupra educației și formării, noile moduri de predare și învățare necesitând soluții inovatoare, creative și incluzive.

Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru promovarea modului de viață european, a declarat:

Spațiul de educație european trebuie să încurajeze educația și abilitățile digitale pentru a atenua perturbările cauzate de pandemie și să sprijine rolul Europei în tranziția digitală. Comisia va publica apeluri extraordinare Erasmus + în valoare de 200 de milioane EUR care vor oferi mai multe oportunități de a învăța, de a preda și de a împărtăși cunoștințe în era digitală. Există soluții eficiente, inovatoare și incluzive pentru îmbunătățirea educației digitale și a competențelor și vor beneficia de sprijin european.”

Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat:

„Sunt încântată că programul Erasmus + este mobilizat pentru a sprijini actorii cheie din educație, formare și tineret în această perioadă provocatoare. 200 milioane de euro vor fi disponibile pentru a sprijini educația și formarea digitală, munca digitală pentru tineri, dar și abilitățile creative și incluziunea socială. Este un pas important, deschizând calea către Planul de acțiune pentru educația digitală, pe care Comisia îl va lansa în această toamnă.”

Programul Erasmus + va sprijini proiecte pentru îmbunătățirea predării digitale, învățării și evaluării în școli, învățământului superior și formării profesionale. De asemenea, va oferi oportunități școlilor, organizațiilor de tineret și instituțiilor de învățare pentru adulți pentru a sprijini dezvoltarea competențelor, pentru a stimula creativitatea și pentru a spori incluziunea socială prin intermediul artelor, împreună cu sectoarele culturale și creative.

Apelurile pentru propuneri de proiecte în aceste domenii vor fi publicate în săptămânile următoare. Organizațiile interesate sunt sfătuite să ia legătura cu Agențiile Naționale Erasmus+.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending