Premierul ungar, Viktor Orbán, a avertizat că lumea se confruntă cu o creștere a pericolelor, întrucât tensiunile din Orientul Mijlociu și conflictul dintre Israel și organizațiile teroriste amenință să escaladeze într-un război generalizat între state. Orbán a făcut aceste declarații în timpul emisiunii „Bună dimineaţa, Ungaria!” de la Radio Kossuth din Budapesta, relatează MTI, preluat de Agerpres.

Orbán a subliniat că situația este extrem de tensionată, având în vedere și conflictul ruso-ucrainean și tulburările din Balcani care au loc în vecinătatea Ungariei. El a atras atenția că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea avea consecințe devastatoare pentru întreaga Europă, inclusiv pentru Ungaria, generând valuri de refugiați, distrugeri de război și noi presiuni economice.

De asemenea, premierul ungar a subliniat că „la Bruxelles este o atmosferă de război”, iar discuțiile despre conflictul ruso-ucrainean sunt tratate ca și cum ar fi propriul război al Europei. El a dezvăluit că s-a ajuns chiar și la discuții serioase privind trimiterea de trupe europene în Ucraina, deschizând astfel un nou capitol în acest conflict.

În ceea ce privește poziția Ungariei, Orbán a declarat ferm că guvernul său național nu va interveni în conflictul ruso-ucrainean și că țara va încerca să rămână neutră. „Nu se pune problema; noi vrem să rămânem în afara războiului și atât timp cât în fruntea Ungariei se află un guvern național, nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean”, a subliniat Viktor Orbán., a subliniat Orbán.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a răspuns vineri cu argumente și cifre fostului președinte american Donald Trump, care anterior ceruse Uniunii Europene să facă mai mult pentru a sprijini Ucraina.

Fostul preşedinte american Donald Trump, candidat la Casa Albă, a cerut joi Europei să se “mişte” şi să elibereze mai multe fonduri pentru Ucraina, aflată în război cu Rusia. “Cum se face că Statele Unite au angajat peste 100 de miliarde de dolari în războiul din Ucraina, mai mult decât Europa, în timp ce ne desparte un ocean!”, a exclamat el pe reţeaua sa, TruthSocial.

“Haideți să lămurim faptele. Cifrele vorbesc de la sine. Contribuția UE pentru Ucraina: 143 de miliarde de euro (150 de miliarde de dolari)“, a scris Charles Michel, pe Twitter.

Mai mult, șeful Consiliului European l-a etichetat în mesaj pe Donald Trump, adresându-i-se: “Donald Trump, nu vă lăsați intimidat de Putin. Noi nu suntem”. 

.@realDonaldTrump, don’t be intimidated by Putin. We aren’t.

Let’s get the facts straight.

The numbers speak for themselves.

EU contribution to Ukraine: €143 billion ($150 billion).

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 19, 2024

La Bruxelles, Charles Michel l-a primit pentru o întâlnire și pe fostul vicepreședinte american din perioada lui Donald Trump, Mike Pence. Aflat în capitala Belgiei, Pence a făcut un apel către Congresul SUA să adopte ajutorul pentru Ucraina. El a apreciat că SUA nu va avea de ales decât să lupte împotriva Rusiei în Europa dacă Putin învinge în Ucraina.

Welcome back to Brussels, @Mike_Pence. Your presence is a testimony to the strong transatlantic unity that binds 🇪🇺 & 🇺🇸.
Our alliance has always risen to the occasion.
Today I support your call for the Congress to send a clear message to the Ukrainian people and to the world.… pic.twitter.com/XPfrPRHZOc

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 19, 2024

Statele Unite ale Americii sunt principalul susţinător militar al Kievului, iar Congresul examinează în prezent un nou pachet de 61 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, contestat aprig de aleşii republicani cei mai apropiaţi de Donald Trump.

Într-o mișcare semnificativă de consolidare a sprijinului internațional al SUA, Camera Reprezentanților este pe cale să voteze sâmbăta aceasta un pachet de ajutor în valoare de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina, printre alte măsuri cruciale. Președintele Joe Biden și-a exprimat sprijinul pentru acest proiect de lege, subliniind importanța acestuia în transmiterea unui mesaj hotărât către lume.

Între timp, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar că este necesar să fie furnizată urgent apărare antiaeriană Ucrainei, muniție de artilerie și rachete.

Trump, candidatul republican la președinția SUA, consideră că nu este potrivit pentru el să viziteze Ucraina în acest moment, deoarece nu deține o funcție, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a îndemnat să vină în vizită

Uniunea Europeană ar trebui să se folosească de politica comercială pentru a-și reafirma statutul de putere economică, nu pentru a salva planeta, consideră Suedia ți Finlanda.

Frustrați de lipsa de progrese în ceea ce privește acordurile comerciale și de ceea ce ei consideră a fi o mentalitate protecționistă care se instalează tot mai mult la Bruxelles, aceștia doresc ca UE să își recapete farmecul comercial sau riscă să alunece și mai mult în irelevanța internațională.

Dacă privim obiectiv, negocierile comerciale ale UE au cunoscut un declin al intensității față de perioada de glorie în care au fost încheiate acorduri istorice precum cel cu Canada, în 2016, sau Japonia, în 2017.

Nemulțumirea celor două țări nordice este că națiunile mai protecționiste, cum ar fi Franța, doresc acum să folosească politica comercială mai mult ca o armă pentru a restricționa importurile ieftine, de la alimente până la tehnologii ecologice din China.

Într-un document de dezbatere, consultat de Politico Europe, cele două națiuni au deplâns politica comercială ”mai defensivă și mai restrictivă” a UE și s-au plâns că, în consecință, ponderea economică a blocului este în scădere în raport cu alte puteri comerciale.

”UE riscă să fie văzută ca un actor mai puțin relevant din punct de vedere economic și mai defensiv de către partenerii noștri comerciali”, se arată în documentul care urmează să fie discutat în mod informal de diplomații din acest domeniu vineri.

”Pentru a inversa această tendință și pentru a menține poziția UE printre principalii actori în comerțul internațional și în politica de reglementare, trebuie să găsim un nou echilibru și un nou nivel de ambiție în politica noastră comercială”, reclamă Suedia și Finlanda.

Metoda ”recompensă și pedeapsă”

Întrucât mandatul Comisiei Ursula von der Leyen se apropie de sfârșit, moștenirea lăsată de aceasta în ceea ce privește acordurile comerciale se prefigurează a fi o poveste a celor pe care UE i-a ratat.

Parteneri comerciali precum blocul latino-american Mercosur, Indonezia sau India au refuzat condițiile ecologice pe care UE dorea să le anexeze la acorduri – cum ar fi taxa pe carbon sau reglementările privind defrișările – la cererea unor țări membre mai protecționiste, în frunte cu Franța.

Aceste instrumente au ”un impact negativ asupra capacității UE de a negocia acorduri comerciale și de a-și aprofunda parteneriatele cu țările terțe”, se arată în document.

Cele două țări nordice doresc să pună capăt utilizării comerțului pentru alte obiective politice – și să se bazeze ”mai mult pe stimulente pozitive și pe soluții bazate pe piață”. Cu alte cuvinte, ”ar trebui să existe un stimulent, pe lângă sancțiuni, în setul de instrumente al UE”.

O altă idee lansată de Stockholm și Helsinki este aceea de a aprofunda legăturile cu regiunea Asia-Pacific, inclusiv cu blocuri comerciale precum blocul comercial Indo-Pacific CPTPP și Cadrul economic indo-pacific pentru prosperitate (IPEF), condus de SUA.

Mai controversată, poate, este dorința țărilor nordice ca UE să se orienteze, de asemenea, către Parteneriatul Economic Regional Cuprinzător (RCEP), un acord de liber schimb în care China este membră. Într-un moment în care Bruxelles-ul dorește cu disperare să își reducă riscurile din relația comercială cu Beijingul, este puțin probabil ca acest lucru să fie bine primit de Comisia Europeană.

Propunerea Suediei și Finlandei vine la scurtă vreme după publicarea raportului revoluționar privind viitorul pieței unice în care fostul premier italian Enrico Letta, însărcinat cu întocmirea acestui document, le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și creeze cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării.

Citiți și: Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

Ascultând acest îndemn, șefii de stat sau de guvern, reuniți la Bruxelles în această săptămână, au cerut ”un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică”, cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii.