Connect with us

U.E.

Frontex: Trecerile ilegale de frontiere ale UE, în creștere semnificativă în septembrie, pe fondul sosirilor numeroase în insulele grecești

Published

on

© Frontex/Facebook

Numărul de treceri ilegale de frontiere ale Uniunii Europene a crescut în mod semnificativ în septembrie, majoritatea migranţilor sosind în locuri de-a lungul zonei de est a Mării Mediteraneene, a anunţat miercuri Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Gardă de Coastă (Frontex).

În septembrie, numărul detectărilor de treceri ilegale de frontieră pe principalele rute migratorii din Europa a crescut cu 14% față de luna precedentă, la peste 17 200, din cauza sosirilor mai numeroase pe insulele grecești din estul Mării Egee. În ciuda numărului în creștere din ultimele luni, totalul tuturor rutelor europene de migrație pentru primele trei trimestre ale anului 2019 a fost cu 19% mai mic, la aproximativ 88 200.

Mediterana de Est
Doi din fiecare trei migranți ilegali depistați la frontierele externe ale Uniunii Europene în septembrie au luat ruta Mediteranei de Est. Pe această rută au fost peste 11 500 de detectări luna trecută, cu 16% mai mult decât în ​​august.

În primele nouă luni ale acestui an, numărul total de detectări în această regiune a crescut cu 22% față de anul anterior, ajungând până la 50 600.

Aproape doi din cinci migranți depistați pe această rută erau de origine afgană.

Mediterana de Vest
Numărul de migranți ilegali care au traversat Marea Mediterană de Vest în septembrie a crescut cu 12% față de luna precedentă, la aproximativ 2 400.

Totalul pentru perioada ianuarie-septembrie a fost de 17 800, aproximativ jumătate din cifra din aceeași perioadă a anului trecut.

În primele trei trimestre ale anului 2019, persoanele provenite din Africa sub-Sahariană au reprezentat cel mai mare număr de migranți detectați pe această rută.

Mediterana centrală
Numărul migranților care au trecut prin Mediterana Centrală în septembrie a fost de 2280, cu 16% mai mult decât în ​​luna precedentă.

Totalul pentru primele nouă luni ale anului a ajuns la 9 700, mai puțin de jumătate din totalul din aceeași perioadă a anului trecut.

Tunisienii și sudanezii au fost naționalitățile cele mai reprezentate pe această rută în primele trei trimestre ale anului 2019.

Balcanii de Vest
În septembrie au fost înregistrate peste 450 de detectări de treceri ilegale de frontieră. Totalul pentru primele nouă luni a ajuns la peste 7 300, cu 80% peste cifra de acum un an.

Cetățenii din Afganistan au reprezentat mai mult de jumătate din migranții depistați pe această rută.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

Published

on

© Charles Michel / Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat duminică, la începutul summitului G7 din Bavaria, că Uniunea Europeană și țările G7 împărtășesc aceleași obiective– „să tăiem oxigenul din mașinăria de război a Rusiei, protejând în același timp economiile noastre”. 

„UE va fi alături de Ucraina pe termen lung. Pentru a-i apăra suveranitatea, integritatea teritorială și valorile democratice. Discuțiile noastre în cadrul G7 se vor concentra pe situația din Ucraina. Încă din prima zi, am reacționat cu o unitate de neclintit și am adoptat o abordare pe două direcții care implică sprijinul pentru Ucraina și impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei. UE va continua să ofere Ucrainei un sprijin financiar, umanitar și politic solid și a mobilizat, de asemenea, 2 miliarde de euro pentru a furniza echipamente militare”, a subliniat Charles Michel.

Vorbind la începutul summitului G7, președintele Consiliului European a transmis că „războiul Rusiei a pus lumea în pericol”, afirmând că acesta a afectat aprovizionarea cu alimente și combustibil, prețurile și securitatea”. 

„La G7, am anunțat că ne angajăm să oferim mai mult sprijin militar, mai multe mijloace financiare și mai mult sprijin politic. De asemenea, ne-am angajat să sprijinim reconstrucția Ucrainei. Acest război remodelează, de asemenea, Uniunea Europeană. Cu doar câteva zile în urmă, la ultima noastră reuniune a Consiliului European, am convenit să acordăm Ucrainei și Moldovei statutul de candidat. Și suntem pregătiți să acordăm statutul de candidat Bosniei și Herțegovinei, precum și Georgiei, odată ce vor fi abordate reformele”, a continuat Charles Michel.

Făcând trimitere la securitatea alimentară, președintele Consiliului European a precizat că UE suține eforturile ONU de redeschidere a rutelor maritime într-un mod care să abordeze și preocupările de securitate ale Ucrainei și va depune eforturi pentru a mobiliza aproape 600 de milioane de euro pentru a sprijini partenerii cei mai afectați.

„Kremlinul se folosește de alimente ca de o armă de război tăcută. Trebuie să contracarăm energic propaganda Rusiei cu privire la prețurile alimentelor și ale îngrășămintelor. Periculoasele „Jocuri ale foamei” ale Rusiei sunt singurele responsabile pentru criza alimentară globală”, a mai spus Charles Michel.

În ceea ce privește schimbările climatice, șeful Consiliului European a subliniat că UE s-a angajat pe deplin să respecte Acordul de la Paris și să devenă primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

„Salutăm ideea unui Club al climei, propusă de președenția germană G7 și dorim, de asemenea, să decarbonizăm industria”, a continuat Michel.

În finalul intervenției sale, președintele Consiliului European a amintit că G7 a fost lansat pentru a aborda cele mai mari provocări ale lumii.

„Lumea s-a schimbat dramatic și astăzi avem cu toții o responsabilitate specială. Lumea ne privește. Haideți să luăm deciziile corecte, să ne promovăm valorile democratice și să apărăm dreptul internațional”, a conchis Charles Michel. 

Continue Reading

G7

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

Published

on

© Olaf Scholz / Twitter

Prima zi a summitului G7 de la Schloss Elmau a început duminică cu discuții bilaterale între Olaf Scholz, și Joe Biden, iar cu acest prilej, președintele american i-a mulţumit cancelarului federal al Germaniei pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina.

„Vreau să vă felicit (…). Putin miza de la început ca, cumva, NATO şi G7 să se divizeze, dar nu s-a întâmplat şi nu se va întâmpla aşa ceva”, a spus Biden într-un schimb de cuvinte plin de bună dispoziţie cu Scholz, care este gazda summitului G7, informează Reuters, potrivit Agerpres.

De asemenea, înaintea discuţiilor cu cancelarul german Olaf Scholz, președintele american a subliniat că NATO trebuie „să rămână unită” împotriva agresiunii ruse în Ucraina.

„Rămânem uniți, rămânem împreună. Acesta este mesajul nostru clar către președintele Putin. Joe Biden, mă bucur să vă avem aici, la summitul G7”, a scris Olaf Scholz, pe Twitter.

 

Președinția germană a G7  a trebuit să își asume o responsabilitate sporită în acest an, din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care a trecut pe primul loc pe ordinea de zi. Este nevoie de solidaritate și de o cooperare strânsă pentru a atenua impactul său de anvergură. Consultările de la Elmau îl vor implica și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va participa în mod virtual, se arată într-un comunicat de presă.

După cum a subliniat cancelarul german Olaf Scholz în declarația sa guvernamentală de dinaintea summitului: războiul din Ucraina nu trebuie să determine G7 să își neglijeze responsabilitatea față de provocările globale, cum ar fi criza climatică și pandemia.

„Multe dintre obiectivele pe care ni le-am stabilit la începutul anului au devenit și mai presante ca urmare a schimbării situației globale”, a spus Olaf Scholz. 

Summitul G7 va aborda, de asemenea, consecințele globale ale războiului din Ucraina – și anume creșterea prețurilor la energie, lipsa materiilor prime și amenințarea foametei la nivel mondial.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șefa diplomației franceze susține că Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO: „Vrea să întărească Alianța sau este împotriva ei?”

Published

on

© France Diplomatie / Facebook

Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea la NATO a Suediei şi Finlandei, cu riscul de a ridica semne de întrebare cu privire la „comportamentul” său în cadrul Alianţei, a afirmat duminică şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Secretarul general al Alianţei se află în prima linie, dar ţine de Turcia să facă alegerile în faţa responsabilităţilor sale. Vrea să întărească Alianţa sau este împotriva ei? Ceea ce ar duce la întrebări cu privire la comportamentul său în calitate de membru al NATO”, a apreciat Catherine Colonna într-un interviu acordat Journal du Dimanche.

De asemenea, şefa diplomaţiei franceze a precizat că Turcia este un membru important al Alianţei.

„Finlanda şi Suedia au făcut o alegere istorică. Să le avem pe ambele în NATO ar fi un plus pentru securitatea noastră în Europa. Au făcut eforturi în discuţia cu Turcia”, a menţionat ea.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei. 

Într-o mișcare care i-a șocat pe aliații săi, Turcia s-a opus pe 13 mai aderării Finlandei și Suediei la NATO pe motiv că acestea adăpostesc persoane legate de grupuri pe care le consideră teroriste, inclusiv Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), și pentru că au oprit exporturile de armament către Turcia în 2019.

La finalul lunii trecute, ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat că  Finlanda și Suedia ar trebui să își modifice legile, dacă este necesar, pentru a satisface cererile Turciei și pentru a obține sprijinul acesteia în vederea aderării lor la NATO. 

Continue Reading

Facebook

G72 hours ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G73 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G74 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

ROMÂNIA4 hours ago

MAE reacționează la declarațiile lui Dmitri Medvedev: Indică frustrare și fac parte din retorica falsă a Kremlinului

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Șefa diplomației franceze susține că Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO: „Vrea să întărească Alianța sau este împotriva ei?”

G77 hours ago

Boris Johnson le-a cerut liderilor G7 să nu „abandoneze” Ucraina: Regatul Unit va continua să sprijine Kievul la fiecare pas

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis: Drapelul ne reamintește de valorile fundamentale ale națiunii noastre promovate și protejate de către românii din țară și de pretutindeni

G77 hours ago

Crearea unui front unit în fața Rusiei și situația economiei globale, pe agenda președintelui american Joe Biden la summitul G7

ROMÂNIA8 hours ago

Nicolae Ciucă, mesaj de Ziua Drapelului Național: Datoria noastră este să cinstim simbolurile naționale și să înălțăm Tricolorul pe cele mai selecte catarge ale lumii

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL5 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending