Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a apreciat vineri că se observă ”o mică ameliorare” în plan diplomatic cu Rusia pe durata reuniunii G20, în pofida divizărilor legate de Ucraina, anunță AFP, citat de Agerpres.

Oficialul european a detaliat că ministrul rus de externe a rămas de această dată în sală în momentul în care miniștrii de externe din țările occidentale au condamnat invazia rusă, comparativ cu precedenta reuniune a șefilor diplomațiilor G20, desfășurată în Indonezia, în timpul căreia Lavrov a părăsit sala, deranjat de valul de luări de poziție prin care era condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

”Cel puţin de data asta a rămas şi a ascultat. Este o îmbunătăţire mică, dar importantă”, a estimat Borrell în marja Raisina Dialogue, un forum organizat la New Delhi.

”Cred că e mai bine decât nimic”, a adăugat şeful diplomaţiei UE, care şi-a făcut cunoscută de altfel opoziţia faţă de excluderea totală a Rusiei din G20.

Reuniunea de joi a miniștrilor de externe din G20 s-a încheiat fără un comunicat comun, ca urmare a opoziției Rusiei și Chinei.

În contextul acestei întâlniri, secretarul de stat american, Antony Blinken, a avut o întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, căruia i-a cerut ca Rusia ”să revină asupra deciziei sale iresponsabile și să se întoarcă la punerea în aplicare a Noului Tratat START, care impune limite verificabile asupra arsenalelor nucleare ale Statelor Unite și ale Federației Ruse”.

”Respectarea reciprocă este în interesul ambelor noastre țări.  Este, de asemenea, ceea ce așteaptă oamenii din întreaga lume de la noi, ca puteri nucleare.  I-am spus ministrului de externe că, indiferent ce se întâmplă în lume sau în relația noastră, Statele Unite vor fi întotdeauna gata să se angajeze și să acționeze în ceea ce privește controlul armelor strategice, așa cum au făcut-o Statele Unite și Uniunea Sovietică, chiar și în perioada de vârf a Războiului Rece”, a detaliat Blinken temele discutate cu omologul rus.

De asemenea, acesta a ridicat problema reținerii nejustificate a cetățeanului american, Paul Whelan.

”În cele din urmă, i-am spus ministrului de externe ceea ce eu și mulți alții am spus săptămâna trecută la Națiunile Unite și ceea ce mulți miniștri de externe din G20 au spus astăzi: să punem capăt acestui război de agresiune; să ne angajăm într-o diplomație semnificativă care poate produce o pace dreaptă și durabilă. Președintele Zelenski a prezentat un plan în 10 puncte pentru o pace dreaptă și durabilă.  Statele Unite sunt pregătite să sprijine Ucraina prin diplomație pentru a pune capăt războiului pe baza acestui plan. Cu toate acestea, președintele Putin a demonstrat un interes zero în a se angaja, spunând că nu există nimic de discutat dacă și până când Ucraina nu acceptă – citez – <<noile realități teritoriale>>, dublând în același timp brutalizarea Ucrainei”, a mai spus secretarul de stat american.

Rusia nu poate rămâne nepedepsită pentru războiul împotriva Ucrainei, au subliniat vineri, într-un comunicat preluat de Reuters, secretarul de stat american, Antony Blinken, și omologii săi din India, Japonia și Australia, țări care formează alături de SUA grupul Quad, informează Agerpres.

Cei patru miniștri de externe au calificat, de asemenea, că utilizarea armelor nucleare sau amenințarea cu acestea în Ucraina este ”inadmisibilă”.

”Dacă am permite Rusiei să facă nepedepsită ceea ce face în Ucraina, ar fi un mesaj pentru potenţialii agresori de oriunde că pot scăpa şi ei”, a afirmat Blinken la New Delhi, unde se afla cu ocazia unei reuniuni a şefilor diplomaţiilor din G20.

În contextul acestei reuniuni, oficialul american a avut o întâlnire cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, căruia i-a cerut ca Rusia ”să revină asupra deciziei sale iresponsabile și să se întoarcă la punerea în aplicare a Noului Tratat START, care impune limite verificabile asupra arsenalelor nucleare ale Statelor Unite și ale Federației Ruse”.

”Respectarea reciprocă este în interesul ambelor noastre țări.  Este, de asemenea, ceea ce așteaptă oamenii din întreaga lume de la noi, ca puteri nucleare.  I-am spus ministrului de externe că, indiferent ce se întâmplă în lume sau în relația noastră, Statele Unite vor fi întotdeauna gata să se angajeze și să acționeze în ceea ce privește controlul armelor strategice, așa cum au făcut-o Statele Unite și Uniunea Sovietică, chiar și în perioada de vârf a Războiului Rece”, a detaliat Blinken temele discutate cu omologul rus.

Comunicatul miniştrilor din Quad s-a referit – foarte puţin voalat – şi la China, denunţând acţiunile care intensifică tensiunile în Marea Chinei de Sud şi ”militarizarea” teritoriilor disputate din regiunea respectivă.

18 din cele 20 de națiuni membre ale G20 au reconfirmat poziția liderilor acestei formațiuni exprimată în Bali prin care ”condamnă cu fermitate războiul din Ucraina, care provoacă o imensă suferință umană și augmentează fragilitățile existente în economia globală”, a anunțat secretarul de stat american, Antony Blinken, într-o conferință de presă susținută la finalul reuniunii miniștrilor de externe din G20, clarificând că cele două state care nu au fost de acord să semneze acest document au fost Rusia și China.

De altfel, aceleași 18 țări reprezentate de șefii diplomațiilor lor au reafirmat că ”este esențială sprijinirea dreptului internațional și a sistemului multilateral”, aspect care include apărarea tuturor principiilor consacrate în Carta Națiunilor Unite și achiesarea la dreptul umanitar internațional.

”Ne-am întâlnit în Delhi la aproximativ un an de când președintele Putin a lansat acest război de agresiune împotriva Ucrainei, și la distanță de o săptămână de când 141 de țări au adoptat în Adunarea Generală a ONU o rezoluție prin care și-au exprimat sprijinul pentru o pace cuprinzătoare, justă și de durată, în acord cu Carta Națiunilor Unit și cu principiile suveranității și integrității teritoriale ale acesteia și au deplâns consecințele umanitare și asupra drepturilor omului ale agresiunii Rusiei”, a amintit Blinken în conferința de presă, conform Departamentului de Stat al SUA.

Acesta a evidențiat că războiul pornit de Moscova are impact asupra fiecărui stat membru al G20 și asupra fiecărei țări.

Este ”un război pe care președintele Putin ar putea să-l încheie mâine, dacă ar alege să facă acest lucru.  Statele Unite nu au vrut acest război.  Am lucrat din greu pentru a-l preveni.  Ca majoritatea țărilor, dorim să ne concentrăm asupra provocărilor fundamentale care afectează viața de zi cu zi a poporului nostru. Chiar dacă suntem alături de Ucraina în timp ce se apără, așa cum ar face orice națiune în această poziție, suntem, de asemenea, hotărâți să continuăm să lucrăm cu alte țări pentru a oferi soluții la aceste provocări comune”, a dat asigurări secretarul de stat american, listând o parte dintre aceste provocări: ”abordarea crizei climatice, ajutând comunitățile să se adapteze la schimbările inevitabile pe care aceasta le provoacă, consolidând securitatea sanitară globală, astfel încât să fim mai bine pregătiți să prevenim, să detectăm și să răspundem la viitoarele urgențe sanitare”.

Dincolo de aspectele discutate în acest format, Antony Blinken a avut și o serie de întâlniri bilaterale, cea care a atras cel mai mult atenția publică fiind cea cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

”Am îndemnat Rusia să revină asupra deciziei sale iresponsabile și să se întoarcă la punerea în aplicare a Noului Tratat START, care impune limite verificabile asupra arsenalelor nucleare ale Statelor Unite și ale Federației Ruse.  Respectarea reciprocă este în interesul ambelor noastre țări.  Este, de asemenea, ceea ce așteaptă oamenii din întreaga lume de la noi, ca puteri nucleare.  I-am spus ministrului de externe că, indiferent ce se întâmplă în lume sau în relația noastră, Statele Unite vor fi întotdeauna gata să se angajeze și să acționeze în ceea ce privește controlul armelor strategice, așa cum au făcut-o Statele Unite și Uniunea Sovietică, chiar și în perioada de vârf a Războiului Rece”, a detaliat Blinken temele discutate cu omologul rus.

De asemenea, acesta a ridicat problema reținerii nejustificate a cetățeanului american, Paul Whelan.

”În cele din urmă, i-am spus ministrului de externe ceea ce eu și mulți alții am spus săptămâna trecută la Națiunile Unite și ceea ce mulți miniștri de externe din G20 au spus astăzi: să punem capăt acestui război de agresiune; să ne angajăm într-o diplomație semnificativă care poate produce o pace dreaptă și durabilă. Președintele Zelenski a prezentat un plan în 10 puncte pentru o pace dreaptă și durabilă.  Statele Unite sunt pregătite să sprijine Ucraina prin diplomație pentru a pune capăt războiului pe baza acestui plan. Cu toate acestea, președintele Putin a demonstrat un interes zero în a se angaja, spunând că nu există nimic de discutat dacă și până când Ucraina nu acceptă – citez – <<noile realități teritoriale>>, dublând în același timp brutalizarea Ucrainei”, a mai spus secretarul de stat american.

Întrebat dacă SUA a abordat cu aliații chestiunea impunerii de sancțiuni împotriva Chinei în cazul în care aceasta furnizează Rusiei arme letale pentru a întreține războiul din Ucraina, Antony Blinken, a detaliat că un astfel de gest ar reprezenta ”o problemă gravă pentru țările noastre”.

”Nu voi detalia care ar fi acestea, dar, desigur, avem diverse tipuri de autorități care pot sancționa și ar fi cu siguranță unul dintre lucrurile pe care noi și alții le-am analiza.  Și spun alții pentru că această preocupare că Beijingul ia în considerare furnizarea de asistență militară letală Rusiei este o preocupare comună.  Și mulți alți parteneri au ridicat această problemă, și nu doar cu noi, ci – din câte am înțeles – au ridicat-o direct cu China, inclusiv astăzi aici, la Delhi”, a spus oficialul american.

Nu mai târziu de joi cancelarul german, Olaf Scholz, a lansat un apel la adresa Beijingului de a-și folosi influența asupra Moscovei pentru a o convinge să pună capăt războiului din Ucraina și l-a avertizat să nu furnizeze Rusiei arme.

Pentru Uniunea Europeană ar reprezenta o linie roșie, atenția Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Întâlnirea dintre cei doi șefi ai diplomațiilor are loc la scurtă vreme după ce China a prezentat un plan în 12 puncte pentru ”soluționarea politică a crizei ucrainene”.

Propunerea a fost primită cu scepticism de SUA, NATO și UE, care au explicat că Beijingul nu are prea multă credibilitate ca mediator, poziție lesne de justificat, având în vedere că mesajele Occidentului la adresa Chinei de a-și folosi influența pe lângă Rusia pentru a pune capăt ostilităților din Ucraina s-au pierdut într-o ureche surdă.