Preşedintele american Joe Biden şi liderii din Franţa, Italia, Germania şi Regatul Unit au făcut luni un “apel la Iran să renunţe la ameninţările sale de atac militar împotriva Israelului”, conform unei declarații comune publicate de Casa Albă.

Cei cinci lideri, care au discutat cu puţin timp înaintea publicării declarației, “au discutat despre consecinţele grave pe care un astfel de atac le-ar avea asupra securităţii regionale”.

“Noi, liderii Statelor Unite, Regatului Unit, Franței, Germaniei și Italiei, am discutat despre situația din Orientul Mijlociu. Ne-am exprimat sprijinul deplin pentru eforturile actuale de reducere a tensiunilor și de încheiere a unui acord de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor în Gaza“, arată sursa citată.

Liderii și-au exprimat adeziunea față de apelul comun al președintelui Biden, al președintelui Sisi al Egiptului și al lui Amir Tamim al Qatarului de a relua discuțiile la sfârșitul acestei săptămâni, cu scopul de a încheia acordul cât mai curând posibil.

“Nu mai este timp de pierdut“, au subliniat Joe Biden, Emmanuel Macron, Keir Starmer, Olaf Scholz și Giorgia Meloni.

“Toate părțile trebuie să se ridice la înălțimea responsabilităților lor. În plus, este necesară livrarea și distribuirea fără restricții a ajutoarelor. Ne-am exprimat sprijinul pentru apărarea Israelului împotriva agresiunii iraniene și împotriva atacurilor grupurilor teroriste susținute de Iran. Am făcut apel la Iran să renunțe la amenințările sale continue privind un atac militar împotriva Israelului și am discutat despre consecințele grave pentru securitatea regională în cazul unui astfel de atac”, conchide declarația adoptată.

Miniștrii de externe ai statelor membre G7 și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au condamnat joi decizia Israelului de a-și extinde coloniile în Cisiordania ocupată, afirmând că această hotărâre este una ”contraproductivă pentru cauza păcii”, conform Reuters.

”Noi, miniștrii de externe din G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii) și Înaltul Reprezentant al UE, ne alăturăm ONU și Uniunii Europene în condamnarea anunțului ministrului de finanțe al Israelului, Smotrich, conform căruia cinci avanposturi urmează să fie legalizate în Cisiordania. Respingem, de asemenea, decizia guvernului Israelului de a declara peste 1 270 de hectare de teren în Cisiordania drept <<terenuri de stat>> – cea mai amplă declarație de acest fel de la Acordurile de la Oslo  – și decizia de a extinde coloniile existente în Cisiordania ocupată cu 5 295 de noi unități de locuit și de a înființa trei noi colonii. Programul de colonizare al guvernului Israelului este incompatibil cu dreptul internațional și contraproductiv pentru cauza păcii”, precizează oficialii într-o declarație comună.

G7 își reafirmă ”angajamentul pentru o pace durabilă și sustenabilă, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, pe baza unei soluții cu două state”, amintind că și-au exprimat și în trecut opoziția față de extinderea coloniilor și, ca și în cazurile anterioare, îndemnăm guvernul Israelului să revină asupra acestei decizii”.

”Menținerea stabilității economice în Cisiordania este esențială pentru securitatea regională. În acest context, luăm act de ultimele transferuri ale unor părți din veniturile din vămuire către Autoritatea Palestiniană, dar îndemnăm Israelul să elibereze toate veniturile din vămuire reținute în conformitate cu Protocoalele de la Paris, să elimine sau să relaxeze măsurile care exacerbează situația economică din Cisiordania și să ia măsurile necesare pentru a se asigura că serviciile bancare corespondente între băncile israeliene și palestiniene rămân în vigoare cu controale adecvate”, conchid miniștrii de externe din G7.

De altfel, Statele Unite au anunțat în aceeași zi sancțiuni împotriva a trei persoane și cinci entități israeliene care au legătură cu acte de violență împotriva civililor din Cisiordania.

Conform unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA, una dintre țintele sancțiunilor este Lehava, o organizație condusă de Ben Zion Gopstein, desemnat de SUA, care a fost implicată în acte de extremism violent. 

Membrii Lehava s-au angajat în acte repetate de violență împotriva palestinienilor, adesea vizând zone sensibile sau volatile. 

În plus, SUA au impus sancțiuni asupra a patru avanposturi care sunt deținute sau controlate de persoane desemnate de SUA, care le-au transformat în baze pentru acțiuni violente de strămutare a palestinienilor.

Premierul italian Giorgia Meloni, președintele în exercițiu al G7, a transformat summitul desfășurat la Borgo Egnazia din regiunea Apulia într-un proiect personal pentru un succes al Italiei, lidera guvernului de la Roma afișându-și “credențialele sale arhi-conservatoare” și dând dovadă de încredere în abilităţile ei de lider internaţional pentru a-și estompa imaginea politician populist de dreapta, relatează Reuters și Deutsche Welle de la fața locului, într-o serie de materiale analiză menite să ofere o concluzie a summitului care i-a reunit pe liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britanii, Statelor Unite și Uniunii Europene.

“Italia a decis să găzduiască summitul liderilor în Puglia, iar aceasta nu a fost deloc o alegere întâmplătoare”, a spus ea, joi, în debutul summitului, referindu-se la rolul regiunii Puglia, care a acționat istoric ca punte de legătură între Est și Vest, ca tărâm al “dialogului în centrul Mediteranei, acea mare de mijloc care leagă cele două mari zone maritime ale lumii: Atlanticul, pe de o parte, și Indo-Pacificul, pe de altă parte”.

Ea l-a explicat partenerilor – Justin Trudeau (Canada), Emmanuel Macron (Franța), Olaf Scholz (Germania), Fumio Kishida (Japonia, Rishi Sunak (Marea Britanie), Joe Biden (SUA), Charles Michel (Consiliul European), Ursula von der Leyen (Comisia Europeană) – și semnificația logo-ului acestui summit.

Măslinul secular cu cele șapte măsline: G7 “nu este o fortăreață închisă”

© G7/ Flickr

“Această mare este, de asemenea, reprezentată în logo-ul pe care Italia l-a ales pentru președinția G7, împreună cu un alt simbol al identității noastre: un măslin secular, cu rădăcini puternice și frunzișul său luxuriant, care privește spre viitor. Printre frunze, se află șapte măsline care reprezintă națiunile noastre și cooperarea lor în ceea ce privește provocările globale majore”, a spus ea.

Meloni, care este șefa partidului populist de dreapta “Frații Italiei” a vrut să arate că, în ciuda unei agende naţionaliste, partidul său poate fi şi cosmopolit. “G7 nu este o fortăreață închisă față de ceilalți, care poate că trebuie să se apere într-un fel; acesta întruchipează valori pe care le deschidem lumii pentru a promova dezvoltarea comună”, le-a spus ea celorlalți lideri.

Ea a fost singura dintre participanţii europeni la reuniune care a reuşit să obţină victoria pentru coaliţia sa de guvernare la alegerile europene, cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz înfrânți sau devansați de extrema-dreaptă, în timp ce nici la nivelul participanților non-UE situația nu este diferită, cu premierul conservator britanic Rishi Sunak aflat în fața unor alegeri legislative care vor aduce laburiștii la putere după 14 ani și cu președintele american Joe Biden aflat în competiție cu rivalul Donald Trump pentru alegerile prezidențiale din noiembrie.

Asset-urile Italiei la această proiecție de putere: Papa Francisc și Andrea Bocelli

Programul liderilor celor şapte mari puteri – SUA, Canada, Japonia, Franţa, Marea Britanie, Germania şi Italia – împreună cu 12 invitaţi din ţări precum Brazilia sau Turcia, secretarul general al ONU şi Papa Francisc – a fost încărcat. În afara consfătuirilor au avut loc numeroase întâlniri bilaterale. Fiecare a avut ceva important de discutat cu preşedintele american Joe Biden sau cu Suveranul Pontif. Schimburile bilaterale într-o atmosferă relaxată sunt cele mai importante la summit, spun nişte diplomaţi cu experienţă, care nu doresc să le fie dezvăluite numele.

Mai mult, Meloni s-a prevalat de toate pârghiile pentru a transforma summitul G7 într-un succes personal și al Italiei, inclusiv prin participarea Papei Francisc, o prezență istorică și în premieră pentru un suveran pontif la Grupul celor Șapte.

Papa Francisc a ținut un discurs istoric în fața liderilor G7, îndemnându-i să recunoască faptul că au puterea de a decide dacă inteligența artificială va deveni un instrument terifiant sau creativ și cerându-le să interzică utilizarea armelor autonome în război. În prima alocuțiune a unui papă la un summit al liderilor G7, desfășurat la Puglia, în Italia, el a spus că nu ar trebui să fie niciodată în sarcina mașinilor să decidă dacă ființele umane trăiesc sau mor.

© G7/ Flickr

Cina festivă a lucrărilor a fost încântată acustic de marele tenor italian Andrea Bocelli, care s-a întreținut cu liderii.

Sesiunile de lucru ale G7 de la Borgo Egnazia s-au încheiat cu un concert susținut de Andrea Bocelli, care a cântat celebrul „Nessun dorma” de Giacomo Puccini.

Tenorul, acompaniat de violonista italo-ucraineană Anastasiya Petryshak, a fost întâmpinat aseară de aplauzele liderilor G7 și ale țărilor de proximitate prezente la summit, iar la finalul spectacolului premierul Giorgia Meloni i-a mulțumit.

Prim-ministrul a urmărit concertul cu entuziasm, după cum arată unele imagini difuzate de președinția italiană, stând între președintele american Joe Biden (care a închis ochii pentru câteva secunde în timp ce tenorul cânta “Voi învinge”) și premierul britanic Rishi Sunak.

© G7/ Flickr

Declarația comună: unitatea democrațiilor în fața Rusiei și Chinei și sprijinirea Ucrainei, urmate de un dezacord privind avortul și vaccinarea

© G7/ Flickr

Obligatoria declaraţie a summitului, lungă de 36 de pagini, conţine doar o lungă listă de declaraţii politice de intenţie privind fiecare criză şi domeniu – de la protecţia climei la digitalizarea economiei, la impozite mai mari pentru oamenii bogaţi.

Războiul Rusiei în Ucraina a fost tema principală a summitului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost oaspete în Italia şi a primit promisiunea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari care va fi garantat mai întâi din dobânzile la activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor europene. G7 a transmis un semnal Moscovei, anume că Rusia va trebui să plătească pentru distrugerile şi suferinţa pe care le provoacă atacul trupelor sale asupra Ucrainei.

În același cadru, președintele Zelenski a semnat acorduri bilaterale de securitate cu Japonia și cu Statele Unite.

Atenția s-a concentrat în mod ferm pe obținerea unui acord privind un împrumut de mai multe miliarde de dolari pentru Ucraina, pe utilizarea activelor rusești înghețate și pe crearea unor modalități de a egaliza condițiile de concurență în comerțul cu China.

S-a ajuns la un consens larg asupra ambelor chestiuni și a fost salutat ca o dovadă a unității occidentale în fața provocărilor globale.

Apoi, din senin, diplomații au dezvăluit că Italia a cerut eliminarea referirii specifice la “avortul sigur și legal” din declarația finală a G7 și a vrut, de asemenea, să atenueze limbajul privind finanțarea vaccinării.

© G7/ Flickr

În ciuda faptului că a fost izolată, Meloni a obținut în mare parte ceea ce a vrut în ambele chestiuni, folosind poziția Italiei ca președinte prin rotație al clubului națiunilor bogate pentru a conduce negocierile acolo unde a dorit, au declarat pentru Reuters diplomați care au urmărit discuțiile.

“Meloni este împotriva avortului și a fost întotdeauna, așa că aceasta a fost linia ei roșie și, sincer, am făcut presiuni de la început. Dar când președinția a spus ‘nu’, asta a fost tot”, a declarat un diplomat european, vorbind sub rezerva anonimatului.

Summitul G7, punct de plecare pentru summit-urile de la Bruxelles privind funcțiile de top din UE

În marja summitului, Giorgia Meloni, preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz au discutat informal cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care doreşte un nou mandat de cinci ani în fruntea Comisiei Europene, după alegerile europene.

Premierul italian Giorgia Meloni a încheiat reuniunea celor mai puternici lideri democratici de pe planetă cu gândul la negocierile ce vor urma în perioada următoare pentru pozițiile de top de la nivelul Uniunii Europene, exprimându-și speranţa că Uniunea Europeană va ţine cont în politicile sale de “mesajul” transmis de cetăţenii europeni la recentele alegeri pentru Parlamentul European.

În ceea ce privește funcțiile cheie în conducerea instituțiilor UE, Meloni a lăsat deschisă ușa discuțiilor, fără a uzita o abordare tranșantă.

“Ne vom reuni luni şi vom începe evaluările”, a confirmat ea, amintind că “propunerea” pentru preşedinţia Comisiei “revine Partidului Popular European (PPE), partidul cu cel mai mare număr de parlamentari”, favorită fiind Ursula von der Leyen, actuala președintă a CE și candidatul oficial al PPE pentru un nou mandat.

“Propunerea ţine de competenţa PPE, iar când va fi gata, vom face evaluările noastre”, a declarat Meloni sâmbătă, la finalul summitului G7 în sudul Italiei. Ea a spus că este important ca Italia să fie luată în considerare în “mod corespunzător” în cadrul noii Comisii.

Înainte de summitul G7 pe care l-a găzduit și după alegerile de la finele săptămânii trecute, Giorgia Meloni nu a garantat susținerea Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene, asigurând însă că Italia va juca un rol cheie.

Însă, de la summitul G7, atât președintele francez Emmanuel Macron, cât și cancelarul german Olaf Scholz, și-au exprimat dorința ca procesul acestor numiri să se desfășoare rapid și să se încheie chiar săptămâna viitoare pentru a arăta capacitatea UE de a acționa.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029.