Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat Comisiei Europene să precizeze ce măsuri va lua pentru îmbunătățirea integrării energetice.

”Am adresat o întrebare pe această temă, după ce un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI) a arătat că întreprinderile din UE ar putea deveni mai competitive în comparație cu cele din Statele Unite și din China prin reducerea costurilor la energie”, a anunțat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Potrivit răspunsului oferit de comisarul european pentru energie și locuințe oferit eurodeputatului, ”regulamentul privind rețelele transeuropene de energie oferă un cadru pentru planificarea infrastructurii transfrontaliere”, fapt ce a permis ”punerea în aplicare a aproximativ 100 de proiecte de infrastructură transfrontalieră”.

Companiile din Uniunea Europeană ar putea deveni mai competitive în fața rivalelor lor din SUA sau China dacă ar plăti mai puțin pentru energie, un obiectiv care poate fi atins dacă guvernele vor coopera și vor investi pentru a integra piața fragmentată a energiei europene, este menționat într-un document al Fondului Monetar Internațional.

Conform FMI, avantajele unei integrări a pieței energiei ar fi următoarele: o economie de aproximativ 40 de miliarde de euro pe an și creșterea atractivității zonei pentru investitori.

Ca parte a Pactului pentru o industrie curată, Comisia Europeană a adoptat, la 26 februarie 2025, un plan de acțiune privind energia la prețuri accesibile, cu acțiuni-cheie pentru reducerea consumului de energie.

Acesta subliniază importanța deblocării valorii uniunii energetice prin luarea de măsuri în direcția unei piețe a energiei pe deplin integrate, sprijinite de o rețea interconectată și digitalizată. O integrare mai profundă a pieței interne europene a energiei ar putea spori beneficiile până la un nivel de 40-43 de miliarde de euro pe an până în 2030.

Vicepreședintele Partidului Socialiștilor Europeni, Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, participă la reuniunea liderilor social-democrați europeni, organizată online în contextul summitului Consiliului European.

În acest context, Victor Negrescu a prezentat ”cinci direcții esențiale în ceea ce privește deciziile care trebuie luate de liderii europeni și poziționarea României”:

A. Consolidarea competitivității economice: ”România trebuie să susțină inițiativele europene care vizează simplificarea și reducerea poverii administrative, precum și consolidarea pieței energetice și a Uniunii Competențelor. Planul European pentru Competitivitate nu trebuie să ia din resursele politicii de coeziune și a celei agricole și trebuie să solicităm să sprijine sectoare cu potențial economic pentru România, precum sectorul digital și cel al inovației. Liderii din aceste domenii solicită menținerea cotei de 30% pentru transformarea digitală”, subliniază Victor Negrescu.

B. Negocierile de pace privind Ucraina: Eurodeputatul subliniază că ”este esențial ca România să își reafirme angajamentul pentru o pace durabilă și garanții de securitate pentru zona Mării Negre”.

Acesta sugerează că ”o propunere pe care România o poate face este implicarea activă a zonelor frontaliere în procesul de reconstrucție prin alocarea de fonduri dedicate”.

C. Întărirea capacităților de apărare ale UE: Victor Negrescu îndeamnă România ”să susțină implementarea Cărții Albe privind viitorul apărării europene, pentru a asigura o apărare comună eficientă și pentru a răspunde adecvat provocărilor de securitate actuale”.

Totodată, el reiterează ”propunerea ca statele frontaliere să beneficieze de fonduri suplimentare”.

D. Gestionarea eficientă a migrației și obiectivele globale: ”Este important ca România să participe activ la eforturile UE de îmbunătățire a politicilor de returnare și de gestionare a fluxurilor migratorii, precum și la acțiunile globale de interes pentru țara noastră, asigurându-se că aceste politici respectă drepturile fundamentale ale omului”, subliniază vicepreședintele PES.

E. Participarea la discuțiile privind viitorul cadru financiar multianual (CFM): Eurodeputatul încurajează România ”să se implice activ în dezbaterile privind următorul CFM și noile resurse proprii ale UE, pentru a se asigura că interesele sale naționale sunt protejate și că bugetul UE reflectă prioritățile actuale ale Uniunii”.

”Dezvoltarea României depinde de fondurile europene și trebuie să ne asigurăm că va continua să beneficieze de alocări consistente în viitorul CFM. Totodată, este evident că avem nevoie de un buget european mai mare, dar noile resurse nu trebuie să reprezinte o povară pentru bugetele naționale”, explică Victor Negrescu importanța momentului.

În final, eurodeputatul care a reușit să înființeze primul intergrup dedicat educației din Parlamentul European reiterează ”propunerea ca 20% din viitorul CFM să meargă spre educație și formarea competențelor”.

”Aceste direcții vor contribui la consolidarea poziției României în cadrul Uniunii Europene și la promovarea intereselor naționale în contextul actualelor provocări europene și globale”, conchide Victor Negrescu.

Eurodeputatul Dan Motreanu, membru supleant al Comisiei pentru sănătate publică (SANT) din Parlamentul European, a reușit să ridice domeniul sănătății la nivel de prioritate strategică în noul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034.

”Am obținut sprijinul majorității grupurilor politice din Comisia pentru Sănătate  a Parlamentului European pentru amendamentele pe care le-am propus în raportul privind rolul sănătății în cadrul noului Buget UE 2028-2034”, a anunțat acesta europarlamentarul într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook.

Acesta a explicat că amendamentele pun accent pe investiții strategice în sănătate, cercetare și infrastructură:

A. Sănătatea ca investiție strategică: ”Investițiile în sănătate nu sunt doar cheltuieli, ci investiții esențiale pentru viitorul Europei. Am solicitat Comisiei Europene și Consiliului să aloce fonduri consistente pentru programul EU4Health în cadrul CFM 2028-2034, reflectând nevoia tot mai mare de politici de sănătate europene robuste, reziliente și bine finanțate. În perioada 2021-2027, acest program beneficiază de 4,4 miliarde de euro”, a evidențiat Dan Motreanu.

B. Cercetare și inovare în domeniul cancerului: Eurodeputatul a susținut ”continuarea investițiilor în prevenirea, diagnosticarea și tratarea cancerului, având în vedere că Planul European de Combatere a Cancerului și Misiunea pentru Cancer sunt elemente esențiale pentru îmbunătățirea supraviețuirii pacienților”.

”Orizont Europa, principalul program de cercetare și inovare al UE, cu un buget de 95,5 miliarde de euro, trebuie să continue să finanțeze medicina personalizată, imunoterapia și metodele de diagnostic bazate pe inteligență artificială”, a evidențiat Motreanu. 

C. Reducerea disparităților în îngrijirea medicală: ”Am propus consolidarea cooperării transfrontaliere, facilitarea mobilității pacienților și dezvoltarea studiilor clinice transfrontaliere, pentru a asigura acces echitabil la tratamente de ultimă generație în toate statele membre”, a mai arătat eurodeputatul.