Connect with us

NATO

GALERIE FOTO. Peste 1300 de militari din Canada, Germania, R. Moldova și România au participat la exercițiul SCORPIONS FURY-16

Published

on

Aproximativ 1300 de militari din Canada, Germania, Republica Moldova și România au participat, în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie a.c., la exerciţiul multinaţional SCORPIONS FURY-16, ce s-a desfăşurat la Centrul de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre „Getica” din Cincu.

La exercițiul planificat de comandamentul Diviziei Multinațional de Sud-Est, Forțele Terestre Române au participat cu aproximativ 1000 de militari din Brigada 2 Infanterie ”Rovine”.  Avioanele F-16 achiziționate de Armata Română au participat în premieră la exercițiul  de la Cincu.

SCORPIONS FURY – 16 s-a desfășurat în trei etape constând în exerciţii de comandament, de simulare reală în teren şi cu trageri de luptă cu toate categoriile de armament, având ca scop antrenarea comandamentului și subunităților de brigadă în planificarea și executarea unor operații tactice complexe, folosind procedurile standard de operare NATO, în cooperare cu parteneri din Alianța Nord-Atlantică și PfP.

Galerie FOTO:

Foto: MApN

Foto: MApN

scorpions-fury-16-1

Foto: MApN

scorpions-fury-16-2

Foto: MApN

scorpions-fury-16-3

Foto: MApN

scorpions-fury-16-4

Foto: MApN

scorpions-fury-16-5

Foto: MApN

scorpions-fury-16-6

Foto: MApN

scorpions-fury-16-7

Foto: MApN

scorpions-fury-16-8

Foto: MApN

scorpions-fury-16-9

Foto: MApN

scorpions-fury-16-10

Foto: MApN

.

NATO

Daniel Ioniță, ambasadorul României în R. Moldova: Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor state a făcut posibilă promovarea unui climat de pace. Decizia de avansare în cooperarea cu NATO aparține exclusiv Chișinăului

Published

on

Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor state a făcut posibilă promovarea unui climat de pace și stabilitate, a deschis noi posibilități de cooperare și a generat cadrul pentru o construcție euroatlantică bazată pe valori comune, pace și democrație. Decizia de avansare și coordonatele cooperării sale cu NATO aparține exclusiv Chișinăului, a declarat ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță la conferința națională ”NATO la 70 de ani: între realizări, provocări și oportunități”, organizată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova (CID NATO).

În discursul susținut cu acest prilej, Ambasadorul României s-a referit la valorile și liniile de acțiune ale Alianței Nord-Atlantice, rolul României în cadrul NATO, contribuția sa la parteneriatul cu Vecinătatea Estică, precum și la rolul NATO în conceptul de ”securitate colectivă”, se precizează într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

”România este un promotor al continuării politicii Ușilor Deschise a Alianței și de angajare în dialog și cooperare constructivă a tuturor partenerilor. Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor state a făcut posibilă promovarea unui climat de pace și stabilitate, a deschis noi posibilități de cooperare și a generat cadrul pentru o construcție euroatlantică bazată pe valori comune, pace și democrație. România respectă pe deplin prevederile Constituționale ale Republicii Moldova și știe că decizia de avansare și coordonatele cooperării sale cu NATO aparține exclusiv Chișinăului. România susține prin proiecte concrete și programe dedicate, inclusiv în plan militar, eforturile de reformă și aspirațiile europene ale Republicii Moldova”, a susținut ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță.

Evenimentul s-a desfășurat sub forma unei dezbateri privind evoluțiile actuale din cadrul NATO și a relațiilor NATO-Republica Moldova. Au fost abordate o serie de subiecte de interes, precum: rolul NATO la nivel global și regional, Parteneriatul pentru Pace dintre NATO, precum și cooperarea Republicii Moldova cu Alianța. Evenimentul a reunit oficiali și diplomați din Republica Moldova și state membre ale NATO, experți, reprezentați ai autorităților publice, misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău, organizațiilor societății civile și think-tank-urilor, mediului academic, studenților și mass-mediei din Republica Moldova.

Continue Reading

NATO

Președintele României Klaus Iohannis: O prezență militară aliată unitară, consolidată și coerentă este necesară pe întregul flanc estic pentru a realiza o postură eficientă de descurajare şi apărare a NATO

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut cu fermitate o prezență militară aliată unitară, consolidată și coerentă pe întregul flanc estic.

O astfel de prezenţă este necesară, de la Marea Baltică la Marea Neagră, pentru a realiza o postură eficientă de descurajare şi apărare a NATO”, a declarat Iohannis, miercuri, la Palatul Cotroceni, la conferinţa ”Întărirea Flancului Estic al NATO: Provocări şi strategii pentru coerenţa măsurilor din regiunea Mării Baltice şi a celor din regiunea Mării Negre”.

El a subliniat că zona Mării Negre continuă să fie marcată de conflicte îngheţate şi tensiuni latente.

”Involuţiile de securitate din regiunea Mării Negre ca urmare a acţiunilor Rusiei din ultimii ani sunt bine cunoscute de către noi toţi. Din păcate, dezvoltările recente nu oferă premisele revenirii la o stare de normalitate. Dimpotrivă, sunt exemple edificatoare ale potenţialului de escaladare existent în regiune. Zona Mării Negre continuă să fie marcată de conflicte îngheţate şi tensiuni latente. În plus, constatăm accentuarea climatului de confruntare, militarizarea avansată a Mării Negre şi intensificarea acţiunilor hibride, deosebit de periculoase prin efectele lor, care ne vizează atât pe noi, cât şi pe partenerii noştri şi ai NATO din regiune. Toate aceste realităţi au implicaţii majore, care depăşesc arealul Mării Negre, afectează spaţiul european şi erodează arhitectura de securitate euroatlantică în ansamblul său”, a afirmat şeful statului.

Securitatea în regiunea Mării Negre şi pe întregul Flanc Estic, potrivit şefului statului, se reflectă direct asupra securităţii euroatlantice.

Orice deficienţă, orice vulnerabilitate la Marea Neagră devine una a Alianţei ca întreg şi invită, pur şi simplu, la acţiuni ostile. Este pregătită Alianţa să facă faţă acestor provocări şi să furnizeze răspunsuri concrete unui mediu tot mai impredictibil? A demonstrat până acum că da: dovezile concrete sunt măsurile adoptate şi implementate începând din 2014, continuând cu cele decise în 2016, la Summitul de la Varşovia, şi apoi la Summiturile de la Bruxelles din 2017 şi 2018. Dar nu este suficient! Pentru regiunea Mării Negre se impune, pe mai departe, o abordare articulată şi coordonată în termeni politici, operaţionali şi privind capabilităţile, pentru a restabili echilibrul şi a descuraja acţiunile ostile”, a spus Iohannis.

Şeful statului a subliniat că rezultatele măsurilor destinate regiunii Mării Negre adoptate la ultimele Summituri NATO sunt vizibile: în domeniul terestru – prin structurile aliate deplin operaţionale găzduite la Craiova şi Bucureşti, iar în domeniile maritim şi aerian – prin activităţile pe care forţele armate române şi cele aliate le desfăşoară împreună.

El a salutat desfăşurarea exerciţiului NATO ”Sea Shield 2019” la Marea Neagră.

”Toate aceste decizii demonstrează înţelegerea clară, la nivel aliat, ca urmare a eforturilor noastre, a realităţii strategice că regiunea Mării Negre este vitală pentru tot spaţiul euroatlantic. Caracterul strategic al Mării Negre trebuie să se reflecte adecvat în coerenţa crescută, care este esenţială, de-a lungul întregului Flanc Estic. Totodată, o abordare strategică a regiunii Mării Negre presupune, în plan operativ, monitorizarea atentă, permanentă a evoluţiilor regionale, consolidarea posturii NATO, precum şi consolidarea capacităţilor de apărare şi creşterea rezilienţei partenerilor Alianţei – şi vorbesc de Ucraina, Georgia şi Republica Moldova”, a adăugat Iohannis.

Președintele României a precizat că deciziile cu relevanţă operaţională adoptate la Summitul NATO de la Bruxelles trebuie valorificate pentru a consolida componentele aliate de pe teritoriul nostru, în special Brigada Multinaţională Sud-Est de la Craiova, pentru a avea o prezenţă substanţială a navelor aliate în Marea Neagră şi pentru a intensifica misiunile de poliţie aeriană în regiune.

”Prezenţa aliată din regiunea Mării Baltice şi cea din regiunea Mării Negre trebuie să opereze eficient la toate nivelurile, având la bază aranjamente de comandă şi control coerente”, a mai spus Iohannis.

Șeful statului a mai afirmat că Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii şi întărirea relaţiei transatlantice, excelentele relaţii cu ceilalţi aliaţi din NATO, precum şi cooperarea complementară a NATO cu Uniunea Europeană reprezintă necesităţi şi garanţii pentru gestionarea eficientă a provocărilor de securitate actuale.

Continue Reading

NATO

Rusia anunță încetarea completă a cooperării militare cu NATO și evocă o stare a relațiilor de tipul Războiului Rece

Published

on

©️ NATO

Ministrul adjunct de externe rus, Aleksandr Gruşko, a anunțat luni încetarea completă a cooperării pe liniile militară și civilă între Rusia și NATO, acuzând Alianța Nord-Atlantică că a renunțat unilateral la ”o agendă pozitivă în relațiile cu Rusia”.

”NATO singură a renunţat la o agendă pozitivă în relaţiile cu Rusia. O astfel de agendă nu există. Şi până acum nu există niciun semn că Alianţa Nord-Atlantică ştie cum să depăşească această situaţie de impas”, a afirmat Gruşko, fost ambasador al Federaţiei Rusie pe lângă NATO, citat de Ria Novosti, potrivit Agerpres.

În acest context, ministrul adjunct de externe rus a atribuit Alianţei decizia de a înceta contactele normale de lucru pe linie militară, menţionând că de relaţiile dintre Rusia şi NATO depinde în mare măsură securitatea în Europa.

În opinia lui Aleksandr Gruşko, Alianţa Nord-Atlantică a mers prea departe în ceea ce priveşte escaladarea confruntării cu Rusia.

Citiți și Ministerul rus al Apărării: Armata supraveghează permanent distrugătorul american USS Ross în Marea Neagră

”Paradoxal, dar relaţiile de astăzi între Rusia şi NATO amintesc în cea mai mare parte de starea “obişnuită’ a lucrurilor când a fost creată NATO – în timpul Războiului Rece. A fost din nou scuturat praful de pe “Doctrina lui Harmel”: dialog şi descurajare. Doar că în formula actuală este mai multă descurajare şi mai puţin dialog”, a remarcat Gruşko.

Ministrul rus se referea aici la ministrul de externe al Belgiei, Pierre Harmel, autorul raportului ”Sarcinile viitoare ale Alianţei”, adoptat de liderii ţărilor NATO în decembrie 1967.

Doctrina lui Harmel pleda pentru o apărare puternică a Organizaţiei şi relaţii diplomatice cu ţările Tratatului de la Varşovia şi a contribuit la deschiderea drumului spre destindere între Est şi Vest la începutul anilor 1970, conform istoricilor.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending