Polonia, Ungaria şi Cehia au formulat obiecţii cu privire la proiectul de concluzii privind Pactul Ecologic European lansat de Comisia European și ce va fi supus aprobării liderilor europeni la Consiliul European de joi și vineri, aceste trei ţări susţinând că economiile lor nu pot atinge obiectivul neutralităţii climatice până în anul 2050 în lipsa unui sprijin financiar.
Opoziția celor trei țări a fost manifestată și la summitul șefilor de stat sau de guvern din vară, când liderii acestora au făcut uz de dreptul de veto față de includerea în concluziile Consiliului European a obiectivului ”zero emisii de carbon cu efect de seră” până în anul 2050, argumentând că economiile lor nu sunt suficient de competitive pentru a face faţă schimbărilor implicate de realizarea acestui obiectiv. Cu acea ocazie, premierul Mateusz Morawiecki a cerut pachete compensatorii care să protejeze interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi.
Liderii europeni se reunesc joi şi vineri la Consiliul European de iarnă şi vor pleda din nou pentru acest obiectiv, în contextul în care Comisia Europeană a lansat miercuri Pactul Ecologic European.
Președintele Consiliului European Charles Michel a făcut un apel către liderii europeni să ajungă la consens privind obiectivul unei Europe neutre din punct de vedere al climei pentru a da ”un semnal major” că UE își asumă rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice.
Europa trebuie să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, a spus Michel, în scrisoarea tradițională trimisă șefilor de stat sau de guvern, recunoscând însă că realitățile diferi la nivelul statelor membre.
”Trebuie să recunoaștem că avem nevoie de un efort din partea tuturor statelor membre. Vom crea un cadru și resursele necesare pentru a schița o cale echilibrată și corectă spre acest obiectiv. Acest lucru presupune că vom lua în considerare diferitele realități naționale”, a mai spus Michel.
În ce o privește, Ursula von der Leyen a anunțat, în contextul prezentării foii de parcurs a Pactului Ecologic European, că va fi implementat un mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon. De altfel, Parlamentul European a votat luna trecută o rezoluție prin care a declarat starea de urgență climatică.
Potrivit Reuters, citat de Agerpres, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a declarat miercuri că ”dincolo de angajamentele existente pentru anul 2030, ne putem asuma altele doar pe baza unor calcule serioase, clare şi responsabile.
”Numai în acest mod putem lua decizii responsabile”, a completat el.
La rândul său, premierul ceh Andrej Babis a scris pe Twitter: ”Republica Cehă doreşte de asemenea să atingă neutralitatea emisiilor de carbon, dar nu vom reuşi fără energia nucleară. UE trebuie să recunoască energia nucleară ca sursă lipsită de emisii. Mai mult, costul neutralităţii emisiilor de carbon va fi uriaş”.
Un document pregătit de guvernul ceh şi consultat de Reuters înaintea summitului european cuprinde solicitarea revizuirii proiectului de decizie propus liderilor europeni, inclusiv prin menţionarea posibilităţii ca centralele atomo-electrice să poată fi cofinanţate cu fonduri europene pentru a se reduce astfel emisiile de CO2.
La rândul său, un oficial polonez a declarat: ”Din punctul nostru de vedere, ultimul proiect de concluzii cu decizia de la summit asupra chestiunii climatice încă necesită discuţii”. Acesta a precizat că Polonia doreşte în special garanţii mai precise privind o finanţare generoasă înainte de a se angaja în favoarea neutralităţii climatice până în anul 2050.
Reuters notează că răspunsul noii Comisii Europene faţă de solicitările de sprijin financiar formulate de aceste ţări, anume mecanismul de tranziție echitabilă, depinde de negocierile privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 şi de alocările pentru politica de coeziune.
O posibilă sumă vehiculată în prezent pentru acest fond este de cel puţin 35 de miliarde de euro, plus finanţări suplimentare din alte surse, cum ar fi Banca Europeană de Investiţii.
Potrivit propunerii din cadrul Pactului Ecologic European prezentat de Comisia Europeană, cel puțin 25% din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie dedicat acțiunilor climatice, iar Banca Europeană de Investiții, în calitate de bancă a Europei în domeniul climei, va oferi sprijin suplimentar.
Obiectivul acestui mecanism este să ajute regiunile europene dependente de combustibilii fosili să-şi finanţeze tranziţia către industrii şi surse de energie curate şi să formeze lucrătorii din industriile evoluate tehnologic.