Connect with us

INTERNAȚIONAL

Gazprom intenționează ca din octombrie să înceapă livrările de gaze naturale prin gazoductul Nord Stream 2

Published

on

© www.nord-stream2.com

Grupul rus Gazprom intenţionează ca luna viitoare să înceapă să livreze gaze naturale prin gazoductul Nord Stream 2, una din cele mai controversate conducte de gaze din lume, scrie Digi24

Potrivit surselor citate de Digi24, Gazprom vrea să înceapă să livreze gaze naturale prin Nord Stream 2 începând cu data de 1 octombrie. Momentul precis în care vor începe livrările de gaze către reţeaua de conducte din Europa depinde însă de o decizie a Autorităţii de reglementare din Germania.

Ultima secțiune a gazoductului Nord Stream 2 a fost sudată, a anunțat luni operatorul proiectului, ceea ce înseamnă că cele două secțiuni ale conductei pot fi unite pentru a completa legătura prin Marea Baltică. 

Gazoductul Nord Stream 2  a stârnit de-a lungul timpului numeroase îngrijorări din partea Ucrainei și Poloniei, alimentate de acordul la care Statele Unite și Germania au ajuns la  22 iulie, Berlinul asumându-și prin acesta obligația de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova va amenința securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

Acest fapt a fost reiterat de Angela Merkel cu prilejul ultimei sale vizite în Ucraina în calitate de cancelar federal, dându-i asigurări președintelui Volodimir Zelenski că țara sa va apela la sancțiuni dacă Moscova folosește gazoductul ca ”armă geopolitică” după ce, anterior, oficialul german efectuase o vizită în Rusia

În cadrul aceleiași conferințe comune de presă cu președintele Ucrainei, Merkel a amintit că Uniunea Europeană are drept obiectiv atingerea neutralității climatice până în 2050, astfel că gazul nu va mai fi necesar.

În context, în urma unei hotărâri judecătorești luate de un tribunal din Düsseldorf, Rusia va trebui să împartă controlul asupra noului său gazoduct Nord Stream 2 către Germania, în conformitate cu normele antitrust ale Uniunii Europene. 

Această decizie judecătorească este în conformitate cu noua directivă europeană privind gazele naturale, negociată de președinția română a Consiliului Uniunii Europene în anul 2019 și care a intrat în vigoare în același an. Directiva a scutit conductele existente, însă ea se aplică celor noi.

Mai mult, ministrul Energiei, Virgil Popescu a transmis că „finalizarea conductei va avea un impact și asupra prețurilor din România”.


Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

SUA

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

Published

on

© European Union 2020

Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, și-a exprimat vineri dorința de a întoarce pagina în criza franco-americană care a dus la o răcire a relațiilor dintre Statele Unite și Uniunea Europeană și a salutat o cooperare transatlantică consolidată, informează AFP, citat de Agerpres.

”Nu o să fim masochişti şi să tot insistăm asupra problemelor noastre, trebuie să le depăşim şi să privim spre viitor. A fost un incident, au existat unele neînţelegeri, a existat o lipsă de comunicare, toate acestea au fost deja spuse”, a declarat Josep Borrell reporterilor la o zi după întâlnirea cu omologul său american Antony Blinken, în cadrul căreia cei doi au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică, o dovadă a depășirii crizei submarinelor.

Citiți și:
Antony Blinken și Josep Borrell au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra

În consecință, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, lucru ce a declanșat nemulțumirea Parisului, care, în 2016, a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică.

Furia Franței față de acest gest calificat o ”lovitură în spate” s-a materializat prin rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei întrevederi a miniștrilor apărăii francez și britanic, ce urma să aibă loc la Londra.

În această dispută, Uniunea Europeană a făcut scut în fața Parisului, care a fost tratat ”inacceptabil”, iar gestul SUA  a fost calificat ca fiind unul  ”lipsit de loialitate” de către președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel.

Revenind la masa discuțiilor, președinții Emmanuel Macron și Joe Biden au convenit să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de alianța AUKUS, declarație salutată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell.

Dovadă a detensionării situației stă faptul că Parisul a luat hotărârea ca ambasadorul francez la Canberra să revină la post, anunț salutat de guvernul australian, chiar dacă nu a fost specificat la ce dată va reveni ambasadorul Jean-Pierre Thébault. 

Pregătind terenul pentru discuțiile viitoare, secretarul de stat american Antony Blinken a avut o întrevedere cu președintele Emmanuel Macron și cu omologul francez, Jean-Yves Le Drian, pentru a ”contribui la restabilirea încrederii între Franţa şi Statele Unite”, state membre NATO între care s-a iscat un diferend care nu ar trebui ”să provoace o fractură în cadrul Alianţei, nici să submineze forţa legăturii transatlantice“, potrivit sfaturilor secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul unei reuniuni cu consilierii pe probleme de securitate națională ai celor 30 de ţări

Washingtonul și Parisul sunt conștienți că recâștigarea încrederii ”va necesita timp și acțiuni”, iar un prim pas către reclădirea acesteia va fi făcut în această lună, când Biden și Macron se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma, ce va avea loc pe 30-31 octombrie

Continue Reading

NATO

NATO: Jens Stoltenberg a prelungit cu un an mandatul de secretar general adjunct al lui Mircea Geoană, până la 16 octombrie 2023

Published

on

© NATO

Mandatul de secretar general adjunct al NATO deținut în prezent de Mircea Geoană a fost prelungit cu un an de către actualul secretar general al organizației, Jens Stoltenberg.

Fostul ministru de externe al României ar fi trebuit să se întoarcă de la post în 2022, dar, prin decizia secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, mandatul va fi prelungit până în 16 octombrie 2023.

Mircea Geoană s-a declarat “onorat de decizia Secretarului General Jens Stoltenberg de a-mi prelungi mandatul cu încă un an, până în octombrie 2023”, spunând că va putea astfel să contribuie “la negocierea, adoptarea și implementarea noului Concept Strategic și a agendei NATO 2030“.

Această decizie ar urma să separe mandatul lui Geoană de cel al lui Stoltenberg, care este scadent la 30 septembrie 2022, moment în care acesta va împlini opt ani în funcție, urmând a deveni al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria NATO, după olandezul Joseph Luns (1971-1983). O decizie privind noul secretar general al NATO ar urma să fie luată la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022, când aliații vor adopta următorul Concept Strategic, iar cursa negocierilor între statele aliate a început.

Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO la data de 17 octombrie 2019, după o decizie anunțată de Jens Stoltenberg la data de 17 iulie 2019.

Geoană a devenit, astfel, românul aflat în cea mai înaltă poziție ocupată vreodată în ierarhia Alianței Nord-Atlantice și prima persoană din Europa Centrală și de Est care ocupă această funcție.

“Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg cu acea ocazie.

În cadrul NATO, Mircea Geoană este președintele Board-ului de inovare al Alianței.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României (2008-2011), ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000).

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Numirea lui Geoană în această poziție are loc în același an în care NATO aniversează șapte decenii de la înființare, iar România 15 ani de când este membru al Alianței.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Continue Reading

ROMÂNIA

UE și 31 de state, între care România și SUA, au adoptat o declarație comună prin care semnalează că ”fenomenul ransomware reprezintă o amenințare la adresa securității globale”

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Miniștrii și reprezentanții Uniunii Europeane, României și ai altor 30 de state, printre care Germania, Franța, Canada au adoptat o declarație comună, la inițiativa SUA, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că ” fenomenul ransomware reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității globale, cu consecințe economice și de securitate grave.”

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, declarația, consfințită la finalul evenimentului ”Inițiativa internațională privind combaterea fenomenului ransomware” care a avut loc în perioada 13-14 octombrie, sub coordonarea Casei Albe, relevă creșterea alarmantă a fenomenului ransomware, ale cărui efecte cantitative și calitative pot afecta o gamă largă de infrastructuri IT&C cu valențe critice, servicii sociale, viața privată a cetățenilor și chiar dezvoltarea economică. Caracterul global și complex al fenomenului impune atât consolidarea capacităților și a rezilienței statelor și societăților, cât și acțiune coordonată la nivel internațional.

”Diminuarea efectelor acțiunilor de ransomware necesită eforturi de consolidare a rezilienței rețelelor și sistemelor informatice, măsuri concrete de compromitere a fluxurilor financiare ilicite aferente acestor acțiuni, operații coordonate de diminuare a capacităților actorilor responsabili și angajament diplomatic susținut în promovarea unei conduite responsabile a statelor, în special în gestionarea amenințărilor care provin din propriul teritoriu”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Evenimentul privind combaterea fenomenului ransomware s-a desfășurat în format videoteleconferință, pe parcursul a două zile. În cadrul acestuia, participanții au evaluat diferite formule de consolidare a cooperării, a schimbului de experiență, informații și bune practici în vederea prevenirii, detectării, gestionării și răspunsului la astfel de acțiuni.

Ministerul Afacerilor Externe a fost reprezentat în cadrul segmentului plenar al reuniunii de către secretarul de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice, Cornel Feruță. În cadrul panelului tematic dedicat securității rețelelor și rezilienței, a participat Gl.bg. Anton Rog, directorul Centrului Național Cyberint, din cadrul Serviciului Român de Informații.

România abordează domeniul securității cibernetice ca o dimensiune importantă a securității naționale și contribuie constant la eforturile desfășurate la nivel internațional, regional și în cadrul Uniunii Europene.

La nivelul cooperării bilaterale cu SUA, cooperarea în domeniul securității cibernetice se desfășoară în cadrul unui grup de lucru, care activează sub egida Parteneriatului Strategic România-SUA.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu8 hours ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ8 hours ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.10 hours ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA12 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu13 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA14 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.15 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac16 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

ROMÂNIA12 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA1 day ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA2 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending