Connect with us

COMISIA EUROPEANA

GDPR: Comisia Europeană adoptă noi instrumente pentru transferul în siguranță al datelor cu caracter personal

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat vineri, 4 iunie, două seturi de clauze contractuale standard, unul pentru utilizarea între operatori și persoanele împuternicite de operatori și unul pentru transferul de date cu caracter personal către țări terțe. Acestea reflectă noile cerințe prevăzute de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și iau în considerare hotărârea Schrems II a Curții de Justiție, asigurând un nivel ridicat de protecție a datelor pentru cetățeni, informează un comunicat.

Aceste noi instrumente vor oferi mai multă previzibilitate juridică întreprinderilor europene și vor ajuta, în special IMM-urile, să asigure conformitatea cu cerințele privind transferurile de date în condiții de siguranță, permițând în același timp ca datele să circule liber peste granițe, fără bariere juridice.

Noile clauze contractuale standard țin cont de avizul comun al Comitetului European pentru Protecția Datelor și al Autorității Europene pentru Protecția Datelor, de reacțiile primite de la părțile interesate în cadrul unei ample consultări publice și de opinia reprezentanților statelor membre.

Vicepreședintele pentru valori și transparență, Vera Jourová, a declarat:

„În Europa, dorim să rămânem deschiși și să permitem ca datele să circule, cu condiția ca protecția să circule odată cu ele. Clauzele contractuale standard modernizate vor contribui la atingerea acestui obiectiv: ele oferă întreprinderilor un instrument util pentru a se asigura că respectă legislația privind protecția datelor, atât pentru activitățile lor în cadrul UE, cât și pentru transferurile internaționale. Aceasta este o soluție necesară în lumea digitală interconectată, în care transferul de date durează un clic sau două.”

Clauzele contractuale standard publicate astăzi reflectă noile cerințe prevăzute de Regulamentul general privind protecția datelor și abordează realitățile cu care se confruntă întreprinderile moderne. Datorită standardizării și aprobării prealabile a acestora, clauzele SCC oferă companiilor un model ușor de implementat. Companiile știu că, atunci când utilizează acest șablon, îndeplinesc cerințele privind protecția datelor.

Principalele inovații ale noilor clauze contractuale standard:

  • actualizare în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR);
  • un singur punct de intrare care acoperă o gamă largă de scenarii de transfer, în locul unor seturi separate de clauze;
  • mai multă flexibilitate pentru lanțurile complexe de prelucrare, printr-o “abordare modulară” și prin oferirea posibilității ca mai mult de două părți să se alăture și să utilizeze clauzele;
  • un set de instrumente practice pentru respectarea hotărârii Schrems II; adică o prezentare generală a diferitelor măsuri pe care trebuie să le ia întreprinderile pentru a se conforma hotărârii Schrems II, precum și exemple de posibile “măsuri suplimentare”, cum ar fi criptarea, pe care întreprinderile le pot lua dacă este necesar.
  • pentru operatorii și persoanele împuternicite de operatori care utilizează în prezent seturi anterioare de clauze contractuale standard, este prevăzută o perioadă de tranziție de 18 luni.

Aceste clauze contractuale standard sunt adoptate într-un moment în care o serie de organizații regionale și țări terțe elaborează sau au emis propriile clauze contractuale standard pe baza unor principii convergente. Comisia își va intensifica cooperarea cu acești parteneri internaționali pentru a facilita în continuare transferurile de date între diferite regiuni ale lumii.


Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) a intrat în vigoare la 24 mai 2016 și a devenit aplicabil la 25 mai 2018. Clauzele contractuale standard sunt modele de clauze de protecție a datelor standardizate și aprobate în prealabil, care pot fi încorporate în acordurile contractuale pe bază voluntară, oferind un instrument ușor de implementat pentru a respecta cerințele privind protecția datelor.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Andrius Kubilius pledează pentru o integrare mai puternică a industriilor de apărare din UE și Ucraina: În viitor, Ucraina va fi cea mai importantă parte a noii arhitecturi europene de securitate

Published

on

© European Union, 2025/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a pledat luni pentru o mai mare integrare între industriile de apărare europeană și ucraineană, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Pentru a-l opri pe Putin, trebuie să producem mai mult, trebuie să inovăm mai mult și trebuie să facem acest lucru împreună în Uniunea Europeană și cu Ucraina”, a declarat Kubilius, fost prim-ministru lituanian, conform Deutsche Welle.

El a declarat că un grup de lucru UE-Ucraina se va reuni pentru prima dată luni ”pentru a sprijini integrarea industriilor noastre de apărare, pentru a facilita dezvoltarea de proiecte comune sau procese comune de achiziții publice”.

Comisarul a declarat că inovațiile Ucrainei în domeniul producției de drone și al inteligenței artificiale ar putea fi un stimulent pentru propria industrie de apărare a Europei.

”În viitor, când Europa va trebui să își asume întreaga responsabilitate pentru apărarea (continentului) european, Ucraina va fi cea mai importantă parte a noii arhitecturi europene de securitate”, a spus el.

În urmă cu câteva zile, președintele Consiliului European, Antonio Costa, sublinia că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a transformat mentalitatea europeană “de la o pauză geopolitică la construcția unei Europe a Apărării”, devenind “un test al identității europene”.

Citiți și: Războiul, un test al identității europene, afirmă președintele Consiliului European la Florența: Mentalitatea europeană trece de la o pauză geopolitică la construcția Europei Apărării

Comisia Europeană a prezentat Cartea albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe/ Readiness 2030”, care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.

Citiți și: Europa Apărării prinde avânt: von der Leyen și Kallas dezvăluie Cartea albă a apărării și planul de înarmare pentru ca UE să fie pregătită să se apere până în 2030

Cartea albă prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor critice în materie de capabilități și pentru construirea unei baze industriale de apărare solide.

Ea propune modalități prin care statele membre ar putea să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.

De cealaltă parte, Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:

Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național.

Comisia a invitat statele membre să activeze clauza derogatorie națională din Pactul de stabilitate și de creștere, care le va oferi un spațiu bugetar suplimentar pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare, în cadrul normelor bugetare ale UE.

  • Pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, derogarea temporară va fi limitată la:
  • Creșterea exclusivă a cheltuielilor pentru apărare, plecând de la categoria statistică „Apărare” din Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG);
  • Până la maximum 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei derogatorii naționale;
  • O perioadă de patru ani.2

Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE)

Comisia Europeană s-a angajat să colecteze de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită.

Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, structurate interactiv și la prețuri competitive. Statele membre beneficiare vor trebui să ramburseze apoi aceste împrumuturi. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE.

Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor

Planul ”ReArm Europe – Readiness 2030” se bazează și pe Grupul Băncii Europene de Investiții, care ar urma să includă în sfera de acoperire a împrumuturilor pe care le acordă și proiectele de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE alocă încă 3 miliarde de euro pentru sprijinirea statelor membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul și pentru găzduirea refugiaților din Ucraina

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a decis alocarea a încă 3 miliarde de euro pentru sprijinirea statelor membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul, precum și pentru găzduirea refugiaților din Ucraina, informează comunicatul oficial.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat acest sprijin suplimentar în conferința de presă de vineri, alături de cancelarul german Friedrich  Merz. 

Finanțarea suplimentară provine din revizuirea actualului Cadrul Financiar Multianual (CFM – 1,8 miliarde euro) și dintr-o majorare a Fondului pentru Azil, Migrație și Integrare (AMIF) și a Instrumentului pentru Managementul Frontierelor și Vize (BMVI – 1,2 miliarde euro).

Aceste fonduri se adaugă celor aproape 11 miliarde de euro deja alocate pentru migrație și gestionarea frontierelor prin AMIF și BMVI pentru perioada 2025–2027, precum și celor 450 de milioane de euro alocate statelor membre care găzduiesc persoane aflate sub protecție temporară din Ucraina, începând din 2022.

„În ceea ce privește gestionarea migrației, sprijinim statele membre pe tot parcursul acestui proces. Cele 3 miliarde de euro vin într-un moment crucial, în care pregătirile pentru implementarea Pactului privind migrația și azilul avansează în ritm susținut, iar solidaritatea UE cu Ucraina rămâne fermă”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație

Statele membre vor putea utiliza acest sprijin financiar suplimentar până la finalul anului 2027, atât pentru implementarea Pactului privind migrația și azilul (prin AMIF și BMVI), cât și pentru sprijinirea persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (prin AMIF).

Fiecărui stat membru îi va fi alocată o sumă specifică, stabilită pe baza unui set de criterii de eligibilitate. Pentru a accesa această finanțare suplimentară, statele membre vor trebui să își modifice programele naționale existente până la sfârșitul anului 2025. Comisia este deja în contact strâns cu autoritățile naționale pentru a oferi sprijinul necesar în acest proces.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președintele Ilie Bolojan și vicepreședinta CE, Roxana Mînzatu, întrevedere la București. Recuperarea întârzierilor din PNRR, discutată

Published

on

Vicepreședinta Executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a fost primită la Palatul Cotroceni de către președintele interimar, Ilie Bolojan, informează un comunicat oficial al Administrației Prezidențiale. 

Discuțiile s-au concentrat pe teme de interes major pentru România și Uniunea Europeană: strategia privind Marea Neagră și consolidarea apărării pe Flancul Estic, accelerarea accesării fondurilor europene și recuperarea întârzierilor din PNRR, precum și pregătirea proiectelor din industria de apărare în vederea finanțării prin programul european ReArm / Readiness 2030 și creării de locuri de muncă.

De asemenea, a fost subliniată importanța îmbunătățirii colaborării interinstituționale, pentru o reprezentare cât mai eficientă a României în cadrul Uniunii Europene și o contribuție activă în construcția europeană.

Întâlnirea a reflectat angajamentul ambelor părți de a lucra împreună pentru avansarea dosarelor de importanță strategică.

Citiți și: Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Comisia Europeană a anunţat, pe 25 martie, că a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României în ceea ce priveşte reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. Pe de altă parte, Comisia a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.

Totodată, CE a anunţat a anunţat că activează procedura de „suspendare a plăţilor”, astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în acelaşi timp plăţi parţiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.

Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane şi ţinte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, elementul central al planului de redresare post-pandemie NextGenerationEU. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA2 hours ago

Decorată pentru întreaga carieră în handbal, Cristina Neagu îi îndeamnă pe români să voteze: Calea europeană este cea mai potrivită pentru noi

INTERNAȚIONAL8 hours ago

OECD: Creștere alarmantă a restricțiilor la exportul de materii prime industriale. China și alte șase state responsabile pentru 94% dintre măsuri

U.E.8 hours ago

“Fake news-ul” cu cocaina pe masa lui Macron, Merz și Starmer, demontat de Franța: “Când unitatea europeană devine incomodă, un șervețel pentru suflat nasul arată cum precum drogurile”

ROMÂNIA10 hours ago

Președintele interimar al Senatului: România trebuie să rămână ferm ancorată în UE, alături de partenerii care împărtășesc aceleași principii ale statului de drept

MAREA BRITANIE10 hours ago

UE și-a stabilit prioritățile pentru summitul de resetare a relațiilor cu Marea Britanie. Securitatea ocupă un loc fruntaș pe agenda primului astfel de eveniment post-Brexit găzduit de Londra

POLITICĂ11 hours ago

Ilie Bolojan: “Îl voi vota pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale. Președintele va trebui să aducă România la un loc”

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

România ar putea primi 18 luni în plus pentru finalizarea proiectelor din PNRR după adoptarea propunerii din raportul lui Victor Negrescu privind implementarea MRR

INTERNAȚIONAL11 hours ago

UE și Japonia își consolidează parteneriatul digital, angajându-se să coopereze în continuare în domenii-cheie precum inteligența artificială și semiconductorii

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisarul european Andrius Kubilius pledează pentru o integrare mai puternică a industriilor de apărare din UE și Ucraina: În viitor, Ucraina va fi cea mai importantă parte a noii arhitecturi europene de securitate

ROMÂNIA12 hours ago

ICI București este partener al celei de-a 9-a ediții Smart City Industry Awards (SCIA)

U.E.3 days ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

ROMÂNIA4 days ago

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

ROMÂNIA1 week ago

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

ROMÂNIA3 weeks ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO3 weeks ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA4 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA1 month ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA1 month ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Trending