Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE au început discuțiile cu părțile interesate în vederea elaborării unui pachet privind mobilitatea militară pentru a îmbunătăți deplasarea trupelor, a echipamentelor și a mijloacelor militare în Uniunea Europeană și în afara acesteia.

Potrivit unui comunicat al executivului european, acest pachet va aborda blocajele existente în materie de infrastructură, obstacolele procedurale și lacunele de capacitate. Acesta face parte din eforturile mai ample de consolidare a pregătirii de apărare a UE, ca urmare a publicării Cărții albe comune pentru pregătirea europeană în domeniul apărării 2030.

”Mobilitatea militară este fundamentală pentru securitatea noastră. Este vorba despre capacitatea noastră de a trimite trupele acolo unde avem nevoie de ele, atunci când avem nevoie de ele. Acesta este motivul pentru care accelerăm discuțiile pentru a identifica toate obstacolele posibile pe care trebuie să le abordăm ca parte a unui pachet complet privind mobilitatea militară, la sfârșitul acestui an. O mai bună mobilitate militară în Europa va consolida cooperarea noastră cu NATO, asigurând în același timp că europenii sunt mai agili în a răspunde amenințărilor și crizelor și mai bine echipați pentru a proteja cetățenii de pe întregul continent”, a menționat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas. 

Se așteaptă ca pachetul să prezinte obiective strategice, să armonizeze procedurile naționale și să consolideze reziliența infrastructurii.

Aceste măsuri vor eficientiza mișcările militare în Europa, integrând în același timp nevoile militare în politicile mai ample ale UE, cum ar fi transporturile, energia și impozitarea.

În acest scop, Comisia va propune o comunicare comună, un regulament și modificări ale legislației UE existente.

Consultarea se va desfășura între jumătatea lunii iunie și sfârșitul lunii august 2025.

Această inițiativă va implica o gamă largă de părți interesate, inclusiv statele membre, Agenția Europeană de Apărare, PESCO, NATO, asociațiile industriale din sectoarele apărării, transporturilor și energiei, administratorii infrastructurii de transport, sectoarele financiare, societatea civilă, organizațiile de cercetare și grupurile de reflecție.

Procesul de consultare include un sondaj la nivelul UE (deschis până la sfârșitul lunii iulie), prezentarea de documente de cercetare și de poziție, precum și reuniuni bilaterale, toate acestea având ca scop conturarea pachetului privind mobilitatea militară.

Comisia Europeană s-a opus miercuri interzicerii accesului minorilor cu vârste sub 15 ani la rețelele de socializare, idee sugerată de președintele francez Emmanuel Macron, dar a lăsat calea liberă statelor membre ale UE să ia o astfel de măsură la nivel național, relatează agenția EFE, potrivit Agerpres. 

„Am luat act de anunțul președintelui francez Emmanuel Macron. Dar dorim să fim clari, am spus acest lucru de multe ori: o interdicție a rețelelor de socializare la nivel european nu poate fi decisă de Comisia Europeană, întrucât aceasta este o prerogativă a statelor noastre membre”, a precizat un purtător de cuvânt comunitar, Thomas Regnier.

Emmanuel Macron a declarat marți că va încerca să interzică accesul copiilor cu vârste sub 15 ani la rețelele de socializare, pe care le-a acuzat că promovează violența, după ce în Franța un elev a înjunghiat mortal o aistenta școlară de la Colegiul Françoise Dolto din Nogent. 

Președintele francez a mai spus că va încerca să ajungă la un acord pentru o astfel de măsura între țările UE, care vinerea trecută au început discuțiile privind stabilirea unei vârste minime la nivel comunitar pentru accesul la rețelele de socializare, acces care de asemenea să fie supus controlului parental.

Această inițiativă, promovată de Franța, Spania și Grecia, propune în plus crearea unor mecanisme eficiente pentru verificarea vârstei utilizatorilor. Danemarca, Slovenia, Slovacia, Cipru și Italia s-au alăturat inițiativei, susținută între timp de asemenea de Croația și Olanda.

Macron a avertizat că, dacă nu va obține în câteva luni suficient sprijin european pentru ca această inițiativă să se materializeze, va negocia interzicerea la nivel național a accesului copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a reamintit că Regulamentul general privind protecția datelor permite țărilor UE să stabilească o vârstă din intervalul 13-16 ani ca vârstă minimă pentru deschiderea unui cont pe rețelele de socializare, prin urmare „statele membre pot folosi această opțiune”. Spania și Slovacia doresc să stabilească această vârstă minimă la 16 ani, în timp ce Franța, Danemarca și Grecia doresc ca ea să fie 15 ani. 

Astăzi, 11 iunie, Comisia Europeană a prezentat un raport privind stadiul actual al punerii în aplicare a Pactului privind migrația și azilul, adoptat în iunie 2024. Executivul anunță că la jumătatea perioadei de tranziție, s-au înregistrat progrese importante atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a aborda provocările rămase și pentru a se asigura că noul sistem de gestionare a migrației al UE va fi pe deplin operațional în iunie 2026.

„Am avansat hotărâtor către obiectivul nostru comun: punerea în aplicare integrală a Pactului privind migrația și azilul până la jumătatea anului viitor. Acesta este un moment important de responsabilitate europeană comună. Comisia și agențiile UE se află în prima linie, sprijinind activ statele membre pentru a transforma noile reglementări în acțiuni concrete. Odată pus în aplicare, pactul va remodela fundamental modul în care Europa gestionează migrația, oferind un sistem unificat, echitabil și funcțional, care garantează atât solidaritatea, cât și responsabilitatea în întreaga Uniune”, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Henna Virkkunen.

Care sunt progresele înregistrate până în prezent în ceea ce privește fiecare element constitutiv al planului comun de punere în aplicare:

• Eurodac: S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește punerea în funcțiune a bazei de date Eurodac reînnoite, care constituie o condiție prealabilă esențială pentru funcționarea tuturor elementelor pactului. Având în vedere că unele state membre se confruntă în continuare cu dificultăți în ceea ce privește instituirea noului sistem, Comisia și Agenția UE pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă (eu-LISA) monitorizează evoluțiile și vor continua să acorde sprijin suplimentar.
• Frontierele externe: Pregătirile pentru punerea în aplicare a noilor proceduri de control și de frontieră sunt în curs de desfășurare. Unele state membre au atins deja capacitatea de primire și resursele umane necesare. Persistă provocări în ceea ce privește identificarea locațiilor pentru procedurile de control și de frontieră, precum și în ceea ce privește achizițiile publice și resursele adecvate.
• Condiții de primire: Este esențial să se asigure o capacitate de primire suficientă și condiții de primire adecvate în toate statele membre, inclusiv pentru a preveni mișcările secundare dintr-un stat membru al UE în altul. Se lucrează în continuare pentru a reflecta noile standarde de primire și a asigura o capacitate suficientă.
• Proceduri de azil echitabile, eficiente și convergente: Statele membre se adaptează la noul cadru juridic, cu sprijinul UE. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a reduce restanțele și întârzierile în procedurile de azil, inclusiv prin creșterea capacității și asigurarea unei formări adecvate.
• Proceduri de returnare: Statele membre elimină lacunele dintre procedurile de azil și cele de returnare, astfel cum prevede pactul. Negocierile privind propunerea Comisiei pentru un regulament privind returnarea sunt în curs de desfășurare și ar trebui finalizate rapid pentru a remedia ineficiențele rămase în procedurile de returnare.
• Asigurarea funcționării responsabilității: Pentru ca pactul să funcționeze, statele membre trebuie să lucreze pe baza unei repartizări echitabile a responsabilității. Transferurile Dublin către statul membru responsabil pentru o cerere de azil ar trebui să aibă loc către și dinspre toate statele membre. Acest lucru este esențial pentru o tranziție eficientă către noile norme de responsabilitate și pentru buna funcționare a ciclului anual de solidaritate, care va determina contribuțiile de solidaritate între statele membre.
• Asigurarea funcționării solidarității: Se continuă lucrările pentru pregătirea primului ciclu anual de solidaritate în octombrie 2025 și pentru instituirea mecanismului permanent de solidaritate până în iunie 2026. Comisia, Agenția Europeană pentru Azil (EUAA) și statele membre colaborează strâns pentru a colecta datele necesare pentru a evalua situația migrației și a determina contribuțiile de solidaritate ale fiecărui stat membru. Este necesară pregătirea și planificarea de urgență pentru a garanta că sistemele de azil și de primire pot funcționa corespunzător în toate circumstanțele. Statele membre trebuie să se asigure că planurile de urgență sunt adecvate scopului, să le testeze atunci când este posibil și să asigure coerența cu alte planuri de urgență, cum ar fi cele privind frontierele și returnarea.
• Noi garanții și monitorizarea drepturilor fundamentale: Pactul asigură un echilibru între obligațiile și drepturile persoanelor care solicită protecție în UE. Planurile naționale reflectă, în general, acest echilibru global și încorporează noile elemente. Ar trebui să se continue eforturile de operaționalizare a mecanismului independent de monitorizare a drepturilor fundamentale și de consiliere gratuită.
• Integrare și căi legale: În întreaga UE, eforturile de integrare au efecte din ce în ce mai pozitive, fiind necesare eforturi continue în domeniile educației, ocupării forței de muncă, sănătății și locuințelor.
• Comisia și agențiile UE Frontex, EUAA și eu-LISA sprijină statele membre, inclusiv prin orientări practice, instrumente noi și sprijin specific. În luna mai, au fost puse la dispoziție 3 miliarde EUR suplimentare din bugetul UE pentru a contribui la punerea în aplicare a pactului și pentru a sprijini statele membre care găzduiesc persoane strămutate din Ucraina.

Comisia invită statele membre să își continue eforturile pentru a asigura succesul punerii în aplicare a pactului. Deși se înregistrează progrese la nivel tehnic, angajamentul politic susținut și asumarea responsabilității la nivel național rămân esențiale pentru a aborda în mod eficient provocările identificate, în vederea atingerii unui nivel de pregătire deplină până la jumătatea anului viitor.

Următorul raport de punere în aplicare va fi publicat în octombrie 2025, ca parte a primului raport anual privind migrația și azilul.