Connect with us

POLITICĂ

Generalul Nicolae Ciucă revine la șefia Armatei. Președintele Klaus Iohannis a câștigat din nou procesul cu MApN, care mai are o ultimă cale de atac la ÎCCJ

Published

on

©️ Administrația Prezidențială/ SMAp

Președintele Klaus Iohannis a câștigat din nou în instanță repunerea în funcție a generalului Nicolae Ciucă pe funcția de Șef al Marelui Stat Major după ce, marți, Curtea de Apel a admis recursul Administrației Prezidențiale și a anulat suspendarea din funcție a generalului Ciucă, scrie Digi24.ro.

Administrația Prezidențiale câștigase și în urmă cu două săptămâni unul din cele trei procese deschise de ministrul Apărării, Gabriels Leș, și acesta a fost obligat să îl repună în funcție pe Șeful Armatei. 

”Domnul general Ciucă a fost repus în funcție, pentru că  instanța a decis că se ridică suspendarea.  Domnia sa este Șeful Marelui Sat Major,  are toate drepturile care rezidă din această  funcție”, a declarat ministrul Leș pentru Digi24.ro.

Ministrul Apărării a precizat că va face recurs și la decizia de ieri a Curții de Apel: ”Facem recurs la ÎCCJ, este ultima cale de atac”. 

La 31 ianuarie, Curtea de Apel București a decis suspendarea decretului prin care Klaus Iohannis a prelungit mandatul sefului Statului Major al Apararii (SMAp), generalul Nicolae Ciuca, decizia nefiind definitivă, dar executorie, ca urmare a plângerii depuse de Ministerul Apărării Naționale.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, şi anume articolul 32, alineatul 5, conform căruia “şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an”.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă “s-a făcut ilegal”, adăugând că “instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.

Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers “inoportun” şi “riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării. Preşedintele a adăugat că “pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost nelegală.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

FOTO Primul referendum convocat de un președinte al României după un deceniu. Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”, anunță Administrația Prezidențială, în textul decretului semnat de șeful statului joi prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

De altfel, tema amnistiei și grațierii a fost un subiect central al campaniei electorale din 2014 și al dezbaterii dintre actualul președinte, Klaus Iohannis, și contracandidatul său de atunci, fostul premier Victor Ponta.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”


Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de organizare a referendumului. Care sunt întrebările prin care românii sunt chemați la vot pentru interzicerea amnistiei și grațierii în fapte de corupție

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul privind organizarea referendumului, a anunţat purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi, într-o declarație de presă în care a detaliat și cele două întrebări la care cetățenii români sunt chemați să voteze cu ”Da” sau ”Nu”, referendumul urmând să aibă loc la 26 mai, în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European.

Cele două întrebări sunt:

1 – Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?

2 – Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infacțiunilor, pedepselor și organizării judiciare și cuextinderea dreptului de a ataca ordonanțele de urgență la CCR?”

Declarația integrală a purtătorului de cuvânt:

„Bine ați venit la această declarație de presă!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat astăzi decretul pentru organizarea unui referendum național.

«Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil,

Având în vedere Hotărârea Parlamentului României nr. 8/2019 privind solicitarea Președintelui României referitoare la organizarea unui referendum național consultativ cu privire la probleme de interes național,

În temeiul prevederilor art. 2, art. 90 și art. 100 alin. (1) din Constituție, precum și ale art. 2 alin. (1) lit. c), art. 11, art. 12 alin. (2) și art. 15 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare,

Președintele României decretează:

Art. 1. – Poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național:

1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție;

2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.

Art. 2. – Pentru realizarea celor prevăzute la art. 1, cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin DA sau NU cu privire la următoarele întrebări:

1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Art. 3. – Data referendumului este 26 mai 2019, în ziua desfășurării alegerilor pentru Parlamentul European.»

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va transmite un mesaj public cu privire la referendum astăzi, la ora 19:00.

Vă mulțumesc foarte mult, o zi bună!”

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis a acceptat miniștrii interimari: Ana Birchall preia portofoliul Justiției, Eugen Teodorovici pe cel al Fondurilor Europene, iar Ștefan-Radu Oprea va conduce Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretele de numire în funcție a trei miniștri interimari în Guvernul Dăncilă ca urmare a demisiilor lui Tudorel Toader din fruntea Ministerului Justiției și ale Rovanei Plumb și Nataliei Intotero de la Ministerul Fonduri Europene și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Portofoliile vor fi preluate astfel: vicepremierul pentru parteneriate strategice Ana Birchall va fi ministru interimar al Justiției, ministrul Finanțelor Publice Eugen Teodorovici va asigura interimatul la Ministerul Fondurilor Europene, iar ministrul pentru mediul de afaceri Ștefan-Radu Oprea va fi ministru interimar pentru Românii de Pretutindeni.

Ministrul Justiției Tudorel Toader a fost înlocuit în funcție după ce și-a înaintat demisia ca urmare a unor nemulțumiri privind activitatea sa în rândul principalului partid de guvernământ – PSD – în vreme ce Rovana Plumb și Natalia Intotero au demisionat din funcții pentru a candida la alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, Plumb fiind cap de listă al Partidului Social-Democrat.

Numirea miniștrilor interimari din rândul membrilor Guvernului a avut loc ca urmare a unor discuții între președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă, șeful statului refuzând să numească propunerile inițiale: Eugen Nicolicea la Ministerul Justiției, Oana Florea la Ministerul Fondurilor Europene și Tit-Liviu Brăiloiu la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending