Connect with us

POLITICĂ

Generalul Nicolae Ciucă revine la șefia Armatei. Președintele Klaus Iohannis a câștigat din nou procesul cu MApN, care mai are o ultimă cale de atac la ÎCCJ

Published

on

©️ Administrația Prezidențială/ SMAp

Președintele Klaus Iohannis a câștigat din nou în instanță repunerea în funcție a generalului Nicolae Ciucă pe funcția de Șef al Marelui Stat Major după ce, marți, Curtea de Apel a admis recursul Administrației Prezidențiale și a anulat suspendarea din funcție a generalului Ciucă, scrie Digi24.ro.

Administrația Prezidențiale câștigase și în urmă cu două săptămâni unul din cele trei procese deschise de ministrul Apărării, Gabriels Leș, și acesta a fost obligat să îl repună în funcție pe Șeful Armatei. 

”Domnul general Ciucă a fost repus în funcție, pentru că  instanța a decis că se ridică suspendarea.  Domnia sa este Șeful Marelui Sat Major,  are toate drepturile care rezidă din această  funcție”, a declarat ministrul Leș pentru Digi24.ro.

Ministrul Apărării a precizat că va face recurs și la decizia de ieri a Curții de Apel: ”Facem recurs la ÎCCJ, este ultima cale de atac”. 

La 31 ianuarie, Curtea de Apel București a decis suspendarea decretului prin care Klaus Iohannis a prelungit mandatul sefului Statului Major al Apararii (SMAp), generalul Nicolae Ciuca, decizia nefiind definitivă, dar executorie, ca urmare a plângerii depuse de Ministerul Apărării Naționale.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, şi anume articolul 32, alineatul 5, conform căruia “şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an”.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă “s-a făcut ilegal”, adăugând că “instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.

Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers “inoportun” şi “riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării. Preşedintele a adăugat că “pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost nelegală.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, reacție după votul din Consiliul UE pentru Laura Codruța Kövesi: La fel ca în acest caz, voi continua să sprijin români integri și profesioniști în funcții europene de conducere

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a salutat joi votul acordat în reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană (COREPER), prin care s-a exprimat un sprijin larg în favoarea candidaturii Laura Codruța Kövesi pentru poziția de procuror șef al Parchetului European.

Mă bucur că votul acordat de statele membre ale Uniunii Europene a fost unul substanțial, fapt care confirmă aprecierea pentru pregătirea, experiența și competența doamnei Kövesi. Rezultatul de astăzi reprezintă o victorie importantă pentru România, cu atât mai mult cu cât a fost obținut în pofida faptului că Guvernul PSD a încercat permanent să blocheze candidatura unui profesionist, recunoscut pentru lupta sa împotriva corupției și în apărarea statului de drept. Așa cum am acționat în acest caz, voi continua să sprijin români integri, competenți și profesioniști în funcții de conducere la nivelul instituțiilor Uniunii Europene”, a declarat Iohannis, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO.

Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi.

Potrivit surselor citate, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Conform unor surse citate de Digi24, președintele Klaus Iohannis i-a cerut ambasadorului României la UE, Luminița Odobescu, să voteze pentru desemnarea Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european.

Ambasadorul s-a conformat solicitării șefului statului, după ce Viorica Dăncilă anunțase miercuri seară că România, prin Luminița Odobescu, va vota împotrivă.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis i-a cerut ambasadorului României la UE să o voteze pe Laura Codruța Kövesi în Consiliul Uniunii Europene

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis i-a cerut ambasadorului României la UE, Luminița Odobescu, să voteze pentru desemnarea Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european. Ambasadorul s-a conformat solicitării șefului statului, după ce Viorica Dăncilă anunțase miercuri seară că România, prin Luminița Odobescu, va vota împotrivă.

Surse oficiale au declarat pentru Digi24.ro că președintele a contactat-o telefonic pe Luminița Odobescu înaintea votului dat joi, în COREPER, pentru Kovesi, tocmai pentru că Viorica Dăncilă dăduse public un semnal de vot împotrivă. 

Miercuri seară, prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat că Guvernul nu susţine un mandat pentru Laura Codruţa Kövesi în funcţia de procuror-şef european.

Am spus şi repet acest lucru. Nu susţin, nu susţinem un mandat pentru Laura Codruţa Kövesi. Nu susţinem acest mandat pentru că, mi se pare o abordare firească, atunci când sunt anumite acuze, atunci când există suspiciuni asupra oricărui om, indiferent de funcţia pe care o ocupă sau postul pentru care candidează, trebuie să lămurească aceste lucruri şi pe urmă să ocupe această funcţie. Deci, îmi menţin poziţia pe care am avut-o până acum“, a declarat Viorica Dăncilă după şedinţa CExN al PSD, întrebată cum va vota ambasadorul României la UE, Luminiţa Odobescu, în Consiliul Uniunii Europene în privinţa numirii Laurei Codruţa Kövesi în funcţia de procuror-şef european.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO.

Surse europene au declarat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro că 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi.

Potrivit surselor citate, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Premierul Viorica Dăncilă și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale la BEC: ”Am demonstrat că pot conduce președinția Consiliului UE”

Published

on

© Viorica Dăncilă/ Facebook

Viorica Dăncilă, actualul premier al României, și-a depus astăzi, 19 septembrie, candidatura pentru algerile prezidențiale din luna noiembrie la Biroul Electoral Central.

”Românii au nevoie de un altfel de preşedinte care să iubească România şi pe români, a declarat joi preşedintele PSD, Viorica Dăncilă, care şi-a depus candidatura pentru alegerile prezidenţialele din luna noiembrie la Biroul Electoral Central”, relatează Agerpres.

Premierul Viorica Dăncila a explicat de ce candidează pentru șefie de la Palatul Cotroceni: “Pentru că iubesc oamenii, pentru că îmi place să stau în mijlocul oamenilor. (…) Şi mai am un avantaj pe care vreau să-l scot în evidenţă – am demonstrat că pot conduce un Guvern, care are a doua cea mai mare creştere economică din Europa, am demonstrat că pot conduce Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene şi să obţin un succes pentru ţara mea. Deci, întotdeauna voi avea în vedere şi activitatea guvernamentală, indiferent de culoarea politică a Guvernului. Aş fi primul preşedinte care a deţinut şi funcţia de premier”, a explicat Viorica Dăncilă.

Viorica Dăncilă a arătat că a ales să candideze la preşedinţie pentru că iubeşte oamenii.

Numărul de semnături strânse pentru candidatura premierului Viorica Dăncilă a fost de  1.486.000:”Este un moment emoţionant, este un moment unic, vreau să le mulţumesc celor 1.486.000 de cetăţeni care au semnat pentru candidatura mea pentru alegerile prezidenţiale”, a transmis aceasta.

 

Amintim că la 23 iulie, Viorica Dăncilă a fost aleasă în Biroul Politic Național candidatul Partidului Social Democrat pentru alegerile prezidențiale ce vor avea loc în această toamnă.

Prim-ministru din ianuarie 2018, Viorica Dăncilă a devenit liderul de facto al Partidului Social-Democrat după ce fostul președinte PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare cu executare pentru fapte de corupție.

Ulterior, la 29 iunie 2019, Dăncilă a fost aleasă președinte al PSD la Congresul extraordinar al formațiunii.

Viorica Dăncilă ocupă funcția de prim-ministru al României din 29 ianuarie 2018. Este prima femeie din istoria României care ocupă această funcție. A deținut anterior două mandate succesive de deputat în Parlamentul European din partea PSD.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending