Georgia a condamnat luni seara recunoașterea de către Rusia a independenței regiunilor separatiste ucrainene Donețk și Lugansk, comparând situația actuală cu cele care au avut loc acum 14 ani, anunță EFE, citat de Agerpres.
”Georgia condamnă cu fermitate <<recunoașterea>> de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk, duplicând scenariul care a condus la ocuparea a 20% din teritoriul nostru. Georgia este alături de președintele Zelenski și sprijină integritatea teritorială a Ucrainei și pacea”, a menționat președinta georgiană Salome Zurabișvili într-un mesaj publicat pe Twitter, urmând exemplul Republicii Moldova, o altă țară cu care împărtășește experiența soldaților ruși staționați pe teritoriul său.
🇬🇪 strongly condemns Russia’s « recognition » of 🇺🇦Ukraines’s Donetsk and Lugansk regions, repeating the scenario that led to the occupation of 20% of our territory. 🇬🇪stands by you Pdt Zelensky and in support of🇺🇦 ‘s territorial integrity and peace.
— Salome Zourabichvili (@Zourabichvili_S) February 21, 2022
Președintele rus, Vladimir Putin, a semnat luni seara decretul de recunoaștere a independenței regiunilor separatiste Donețk și Lugansk, dar și tratate de prietenie, cooperare și ajutor reciproc între Rusia și aceste zone din estul Ucrainei, gest menit să transmită mesajul că Moscova nu mai recunoște acordurile de la Minsk și se retrage din negocierile purtate în cadrul formatului Normandia, mediate de Franța și Germania.
Într-un discurs televizat care a precedat semnarea documentelor, liderul de la Kremlin a pus la îndoială însăși ”statalitatea reală” a Ucrainei și a reluat declarațiile potrivit cărora Rusiei i s-a promis în trecut că NATO nu se va extinde, într-un ecou al ideilor exprimate într-un articol publicat în iulie 2021 dar și în discursul său din februarie 2007 din cadrul Conferinței pentru securitate de la Munchen, ce a scos la iveală aspirațiile lui Putin privind Rusia, care, în viziunea sa, trebuie recunoscută ca mare putere pe scena globală.
Mânat de regretul destrămării Uniunii Sovietice în decembrie 1991, Vladimir Putin urmărește să refacă controlul asupra spațiului post-sovietic.
Potrivit declarațiilor ambasadorului Ucrainei la NATO, Serghei Kisliţa, ”aparatul xerox de la Kremlin funcționează foarte bine”, adoptând modelul georgian și în cazul Donbasului, potrivit Agerpres.
În luna august a anului 2008, Rusia a smuls Osetia de Sud din corpul Georgiei, a cărei autoritate statală a fost recunoscută de Moscova odată cu cea a Abhaziei, președintele rus de la acea vreme, Dmitri Medvedev motivând decizia de a trimite trupe ruse în Osetia de Sud prin ceea ce el considera a fi apărarea populației locale.
În 2014, imediat după ocuparea Crimeii, Rusia a instrumentat un conflict armat în estul Ucrainei între forţele Kievului şi rebelii separatişti susţinuţi de Moscova. Rusia a furnizat nu doar armament, mercenari şi resurse financiare miliţiilor din Doneţk şi Lugansk, dar a şi trimis trupe regulate, deşi a negat constant acest lucru, în pofida dovezilor demonstrate de Kiev.
La fel ca și în cazul Osetiei de Sud şi Abhaziei, Rusia are în vedere instalarea de baze militare în Doneţk şi Lugansk, rezultă din documentele semnate de Putin şi liderii celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei.
Această mișcare neașteptată care dinamitează eforturile diplomatice de soluționarea a crizei de securitate provocată de Moscova prin masarea la granița cu Ucraina a peste 130.000 de trupe și echipamente militare a provocat un val de reacții din partea Cancelariilor occidentale.
Astfel, președintele american, Joe Biden, a semnat un ordin executiv menit să sancționeze Rusia pentru ”încălcarea flagrantă a dreptului internațional” prin recunoașterea independenței regiunilor ucrainene separatiste Donețk și Lugansk.
Uniunea Europeană, prin vocea Înatului său Reprezentat pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, pregătește, la rândul său, pachetul de sancțiuni care ar urma să fie adoptat de urgență astăzi de miniștrii de externe din statele membre UE.
La rândul său, președintele Klaus Iohannis a calificat decizia lui Putin drept ”o încălcare flagrantă a dreptului internațional”, sprijinind demersul de a impune sancțiuni ferme împotriva Rusiei, fapt invocat și de liderul francez, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.
La nivel executiv, premierul Nicolae Ciucă a reiterat sprijinul României pentru integritatea teritorială a Ucrainei și a acuzat Moscova că are o ”abordare rezivionistă”, opinie împărtășită și de statul vecin, Bulgaria, dar și de Cehia.
Reacții dure au venit și din partea Uniunii Europene, prin vocile președinților Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel, dar și din partea NATO.
