Connect with us

U.E.

Germania a cheltuit 20 de miliarde de euro pentru refugiați

Published

on

Guvernul federal din Berlin a publicat un raport care relevă suma totală cheltuită de statul german pentru suportarea cheltuielilor legate de primirea refugiaților,  informează Deutsche Welle.

De la începutul crizei migrației Germania a cheltuit în total pentru refugiați circa 20 de miliarde de euro. Se estimează că numai cheltuielile ocazionate de primirea refugiaților aflați în așteptarea soluționării cererilor de azil au fost de circa 5,5 miliarde de euro.

Construcția de noi tabere și renovarea celor deja existente au costat aproximativ 400 de milioane de euro, în timp ce cheltuielile pentru găzduirea și întreținerea minorilor neînsoțiți se ridică la circa 350 de milioane de euro.

Potrivit unui sondaj realizat de Bertelsmann, cetățenii germani au rămas optimiști cu privire la depășirea greutăților cu care se confruntă statul acum în ceea ce privește afluxul de migranți.

73% dintre germani sunt de părere că țara lor ar trebui să continue să primească refugiați, în timp ce 26% dintre ei nu sunt favorabil primirii refugiaților.

Această cifră este mai mare cu mai mult de 30 de procente decât media UE, unde numai 40% dintre cetățenii europeni consideră că statele lor ar trebui să ofere azil peroanelor care au nevoie de protecție.

Statele cele mai reticente la primirea refugiaților sunt: Polonia – 73% împotrivă, Slovacia –  75% împotrivă, Cehia – 70% împotrivă, Ungaria – 72% împotrivă.

De la începutul anului 2015 și până în prezent în Germania au ajuns circa 1,3 milioane de refugiați, veniți mai ales din Orientul Mijlociu, Africa și Asia. Cel mai mare flux a fost în anul 2015, când Germania a primit circa 900.000 de solicitanți de azil, numărul lor scăzând de la începutul anului 2016 odată cu închiderea rutei balcanice.

Între timp, guvernul german a adoptat și o serie de măsuri menite să grăbească repatrierea migranților a căror cerere de azil este refuzată, precum și expulzarea celor care comit delicte grave.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

25 martie, zi istorică: Se împlinesc 62 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma prin care ia naștere piața comună bazată pe libera circulație a persoanelor, mărfurilor și serviciilor

Published

on

📸 Original copy of the Treaty of Rome © European Union, 2017 / EC - Audiovisual Service / Photographer: Marco Zeppetella

Astăzi se împlinesc 62 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma de către miniștrii a șase națiuni europene Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Olanda înființând Comunitatea Economică Europeană.

Tratatul de la Roma a creat o piață comună bazată pe libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalului. A înființat și Comisia Europeană. De asemenea, cunoscut astăzi ca Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, acesta rămâne unul dintre cele mai importante două tratate ale UE.

Tratatul de la Roma se referă la tratatul prin care a fost instituită Comunitatea Economică Europeană (EEC) și a fost semnat de FranțaGermania de Vest, OlandaItaliaBelgia și Luxemburgla 25 martie 1957. Inițial, numele complet al tratatului era Tratat de instituire a Comunității Economice Europene. Totuși, Tratatul de la Maastricht l-a amendat eliminând, printre alte lucruri, cuvântul “Economic” atât din numele comunității cât și al tratatului. Din acest motiv tratatul este denumit de cele mai multe ori Tratat de instituire a Comunității Europene sau Tratatul CE.

În aceași zi a mai fost semnat un tratat care instituia Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, Euratom) : cele două tratate, împreună cu Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, care a expirat în 2002, au devenit Tratatele de la Roma. Atât Tratatul de la Roma, cât și Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Tratatul a fost semnat de către următorii:

La Messina, în 1955, miniștrii de externe au convenit asupra concentrării atenției spre integrarea economică și conștientizarea faptului că scăderea tarifelor vamale între cei 6 le va stimula relațiile comerciale și dezvoltarea economică.

Obiectivul Tratatului de la Roma era integrarea economiei comune, crearea unei piețe comune, instituirea celor “4 libertăți”, excluderea oricărei discriminări naționale. Pentru a funcționa însă, avea nevoie de un fundament juridic, erau necesare armonizări legislative, astfel, rolul Curții Europene de Justiție se arăta extrem de important.

Implicații teoretice ale acestui tratat: odată cu piața comună se naște societatea civilă europeană. Statul nu mai este subiectul suveran pe propriul teritoriu întrucât piața comună trebuie să funcționeze pe dimensiunea supranațională, doar așa poate fi eficientă. Astfel iese în evidență primatul dreptului comunitar asupra dreptului național. Totodată spectrul CEE este mai larg decât CECO, care avea în centru ideea de pace între Franța și Germania. În același timp, Marea Britanie refuza intrarea în CEE, avea mereu ideea de putere maritimă, nevrând să cedeze porțiuni de putere în mod gradual instituțiilor comunitare. A vrut să-și creeze propria piață comună și astfel a luat ființă EFTA în 1959, concepută drept rivală pentru CEE.

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană recunoaște iminența unui Brexit fără acord și asigură cetățenii europeni că nivelul de pregătire a statelor membre este unul ridicat în cazul în care Regatul Unit ar deveni, de pe-o zi pe alta, un stat terț

Published

on

Deoarece este din ce în ce mai probabil ca Regatul Unit să iasă din Uniunea Europeană fără niciun acord la 12 aprilie, Comisia Europeană și-a încheiat astăzi pregătirile în vederea scenariului fără niciun acord și face inventarul acestora într-un comunicat cuprinzător în care se mai explică ce presupune un astfel de scenariu pentru ambele părți și condițiile pentru a permite ca Marea Britanie să se retragă ordonat dincolo de termenul de retragere din UE, stabilit inițial pentru 29 martie. 

Condițiile de retragere a Regatului Unit din UE

În urma solicitării care i-a fost adresată de prim-ministrul Theresa May, Consiliul European (articolul 50) a convenit joi, 21 martie, să prelungească până la 22 mai 2019 data ieșirii Regatului Unit din Uniune, cu condiția aprobării în Camera Comunelor, până la 29 martie 2019, cel târziu, a Acordului privind retragerea. Dacă Acordul privind retragerea nu va fi aprobat de Camera Comunelor până la data menționată, Consiliul European a convenit să acorde Regatului Unit o prelungire până la 12 aprilie 2019. Potrivit acestui scenariu, Regatul Unit ar trebui să indice o cale de urmat înainte de această dată.

Uniunea Europeană speră în continuare că acest scenariu nu se va concretiza, deoarece acest lucru înseamnă că, în cazul în care Acordul de retragere nu este ratificat până vineri, 29 martie, este posibil ca Regatul Unit să iasă din UE fără niciun acord la 12 aprilie. UE s-a pregătit pentru acest scenariu și a rămas unită pe toată durata acestor acțiuni de pregătire. În prezent, este important ca toată lumea să fie pregătită pentru această eventualitate și să conștientizeze consecințele practice ale unui scenariu fără niciun acord.

Ce implică un scenariu fără acord?

În cazul unui scenariu fără acord, Regatul Unit va deveni o țară terță și nu i se va aplica nicio măsură tranzitorie. De la data respectivă, întreaga legislație primară și secundară a UE va înceta să se aplice Regatului Unit. Nu va mai exista o perioadă de tranziție, astfel cum se prevede în Acordul de retragere. Evident, o astfel de situație va cauza grave perturbări pentru cetățeni și întreprinderi. 

Într-un astfel de scenariu, relațiile Regatului Unit cu UE ar fi reglementate de dreptul internațional public general, inclusiv de normele Organizației Mondiale a Comerțului. UE va avea obligația de a aplica imediat normele și tarifele sale vamale la frontierele cu Regatul Unit. Această obligație include efectuarea de verificări și controale privind respectarea standardelor vamale, sanitare și fitosanitare și verificarea conformității cu normele UE. În pofida pregătirilor considerabile efectuate de autoritățile vamale ale statelor membre, aceste controale ar putea cauza importante întârzieri la frontiere. De asemenea, entitățile din Regatul Unit nu ar mai fi eligibile pentru granturi UE și nu ar mai putea participa la procedurile de achiziții publice din UE în condițiile în vigoare în prezent. 

În mod similar, cetățenii Regatului Unit nu vor mai fi cetățeni ai Uniunii Europene. Britanicii vor fi supuși unor controale suplimentare la frontiere atunci când vor intra pe teritoriul Uniunii Europene. Și în această privință, statele membre au efectuat pregătiri considerabile în porturi și aeroporturi pentru a se asigura că aceste controale sunt efectuate cât mai eficient posibil. Cu toate acestea, întârzierile inerente unor astfel de controale nu pot fi excluse. 

Acțiunile întreprinse de UE în vederea asigurării pregătirii pentru scenariul fără niciun acord 

Comisia Europeană se pregătește încă din decembrie 2017 pentru un scenariu fără niciun acord. Astfel, Comisia a publicat 90 de avize de pregătire și 3 comunicări și a prezentat 19 propuneri legislative (a se vedea mai jos). 

De asemenea, Comisia a purtat discuții tehnice de anvergură cu statele membre ale UE-27, atât în ceea ce privește chestiunile generale legate de asigurarea pregătirii și a contingenței, cât și pe marginea unor aspecte specifice legate de asigurarea pregătirii sectoriale, juridice și administrative.

De asemenea, Comisia a efectuat un tur al capitalelor celor 27 de state membre ale UE, care tocmai a fost finalizat. Prin aceste vizite s-a urmărit să se furnizeze toate clarificările necesare privind măsurile de asigurare a pregătirii și a contingenței luate de Comisie și să se discute pregătirile și planurile de contingență de la nivel național. Vizitele au evidențiat un nivel ridicat de pregătire a statelor membre pentru toate scenariile.

La rândul lor, statele membre au întreprins măsuri de pregătire intense la nivel național. O prezentare generală a drepturilor de ședere în statele membre ale UE-27 poate fi consultată pe această pagină, unde aveți la dispoziție, de asemenea, linkuri directe către site-urile internet naționale dedicate măsurilor de asigurare a pregătirii.

Măsuri legislative de asigurare a contingenței și pregătirii

Până în prezent, Comisia a prezentat 19 propuneri legislative. Parlamentul European și Consiliul au adoptat sau aprobat 17 dintre acestea. Toate aceste dosare sunt în curs de adoptare oficială în cadrul Parlamentului European și al Consiliului. Două dintre aceste propuneri urmează să fie finalizate în timp util de cei doi colegiuitori.

Astfel cum s-a subliniat în comunicările Comisiei privind pregătirea pentru Brexit, măsurile de contingență ale UE nu vor – și nu pot – atenua impactul de ansamblu al absenței unui acord, nu vor compensa sub o formă sau alta lipsa de pregătire și nici nu vor reinstitui pe deplin avantajele apartenenței la UE sau condițiile favorabile pe care le-ar fi oferit o eventuală perioadă de tranziție, astfel cum sunt prevăzute în acordul de retragere. Aceste propuneri au un caracter temporar și un domeniu de aplicare limitat și vor fi adoptate unilateral de UE. Ele nu sunt niște „miniacorduri” și nu au fost negociate cu Regatul Unit. 

UE a fost pe deplin unită pe toată durata pregătirilor sale și își va păstra această unitate în decursul unei eventuale perioade de absență a unui acord. 

 Măsurile de contingență pentru eventualitatea în care nu se ajunge la niciun acord se referă, printre altele, la:

– programul PEACE: continuarea programului PEACE pe insula Irlanda până la sfârșitul anului 2020. În ceea ce privește perioada de după 2020, Comisia a propus deja, ca parte a propunerilor sale privind următorul cadru financiar multianual, continuarea și consolidarea sprijinului transfrontalier pentru pace și reconciliere în comitatele de graniță ale Irlandei și Irlandei de Nord;

bugetul UE (în curs de adoptare finală): în cazul unui scenariu fără acord, UE va fi în măsură să își onoreze angajamentele și să continue să efectueze plăți în 2019 către beneficiarii din Regatul Unit pentru contractele semnate și deciziile luate înainte de 30 martie 2019, cu condiția ca Regatul Unit să își onoreze obligațiile care îi revin în cadrul bugetului pentru 2019 și să accepte toate verificările de audit și controalele necesare;

– drepturile de pescuit și compensația financiară: aceste măsuri prevăd că pescarii și operatorii din statele membre ale UE urmează să primească compensații din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime pentru încetarea temporară a activităților de pescuit. De asemenea, se asigură faptul că UE va fi în măsură să acorde navelor din Regatul Unit acces în apele UE până la sfârșitul anului 2019, cu condiția ca și navelor UE să li se acorde acces reciproc în apele Regatului Unit;

– servicii financiare: măsuri temporare și limitate menite să ofere asigurarea că nu va apărea nicio perturbare imediată a compensării centrale a instrumentelor financiare derivate și a serviciilor depozitarilor centrali pentru operatorii din UE care recurg în prezent la operatori din Regatul Unit și să faciliteze, pe o perioadă determinată de 12 luni, novația anumitor contracte derivate extrabursiere, în cazul în care se transferă un contract al unei contrapărți stabilite în Regatul Unit către o contraparte stabilită în UE-27;

– conectivitatea aeriană și siguranța transportului aerian: aceste două măsuri vor asigura o conectivitate de bază a transportului aerian, astfel încât să se evite întreruperea totală a traficului aerian dintre UE și Regatul Unit în eventualitatea unui scenariu fără niciun acord; 

– conectivitatea rutieră: măsura permite continuarea unei conectivități rutiere de bază în condiții de siguranță între UE și Regatul Unit pe o perioadă limitată de timp, cu condiția ca Regatul Unit să acorde un tratament reciproc întreprinderilor și operatorilor din UE;

– conectivitatea feroviară: se asigură valabilitatea autorizațiilor de siguranță pentru anumite părți ale infrastructurii feroviare pe o perioadă strict limitată de trei luni, pentru a permite identificarea unor soluții pe termen lung în conformitate cu legislația UE. Măsura este legată în special de tunelul de sub Canalul Mânecii și va fi condiționată de menținerea de către Regatul Unit a unor standarde de siguranță identice cu cerințele UE;

– inspecția navelor: se urmărește să se asigure securitatea juridică și să se garanteze continuitatea activităților din sectorul transportului maritim;

– realinierea coridorului rețelei centrale Marea Nordului – Marea Mediterană : prin această măsură se adaugă, la rețeaua centrală, noi legături maritime între Irlanda, Franța, Belgia și Țările de Jos și se introduce o nouă prioritate de finanțare în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE): adaptarea infrastructurii de transport în scopuri de securitate și de efectuare a verificărilor la frontierele externe;

– politica privind schimbările climatice: această măsură asigură faptul că un scenariu fără acord nu afectează buna funcționare și integritatea de mediu a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii.

– programul Erasmus+: studenții și stagiarii aflați în străinătate care participă la programul Erasmus+ la momentul retragerii Regatului Unit își pot finaliza studiile și pot primi în continuare finanțările sau granturile corespunzătoare;

– drepturile la prestații de asigurări sociale: drepturile [cum ar fi perioadele de asigurare, de încadrare în muncă (independentă) sau de ședere în Regatul Unit înainte de retragere] ale persoanelor care și-au exercitat dreptul la liberă circulație înainte de retragerea Regatului Unit sunt protejate; 

reciprocitatea vizelor (în curs de adoptare finală): cetățenii britanici ar urma să poată efectua călătorii fără viză în UE dacă Regatul Unit acordă, la rândul său, pe bază de reciprocitate, un regim nediscriminatoriu de călătorii fără vize pentru toți cetățenii UE;

În comunicatul Comisiei  se mai precizează că executivul european furnizează în continuare sprijin administrațiilor publice pentru propriile lor acțiuni de pregătire și îndeamnă toți cetățenii și toate întreprinderile din UE să se informeze în continuare cu privire la consecințele unui posibil scenariu fără acord și să își ducă la capăt activitățile de pregătire pentru această eventualitate.

 În felul acesta, Comisia dă urmare concluziilor Consiliului European (articolul 50) de săptămâna trecută, în care se solicită continuarea eforturilor pentru asigurarea pregătirii și a contingenței. Scenariul fără acord nu este de dorit, dar UE este pregătită pentru această eventualitate. 

Continue Reading

U.E.

Aderarea Italiei la inițiativa Chinei privind un nou ,,Drum al Mătăsii” încinge spiritele în Europa. Comisarul european Günther Oettinger și ministrul de externe german Heiko Maas se tem că statele membre s-ar putea subordona influenței Chinei prin investițiile străine în UE

Published

on

@ Comisia Europeană

Comisarul european pentru buget, Günther Oettinger, a propus duminică să i se dea Uniunii Europene dreptul de a refuza investițiile în infrastructură finanțate de chinezi în Europa dacă acestea nu servesc intereselor comune ale UE, informează Deutsche Welle. De asemenea, ministrul german de externe, Heiko Maas, a reacționat dur față de atitudinea Chinei de a subordona prin investiții străine statele europene.

Declarațiile au sosit la o zi după ce Italia a semnat, sâmbătă, un Memorandum de Intenție privind aderarea la inițiativa chineză a noului Drum al Mătăsii (Belt and Road-BRI), un proiect ambițios de infrastructură care a provocat îngrijorare în multe capitale din UE și la Washington.

Ce îi îngrijorează pe Oettinger și pe ministrul german de externe?

Observând că statele membre ale UE uneori nu iau în considerare în mod adecvat interesele naționale și europene, Oettinger a sugerat că o soluție ar fi , potrivit declarației făcute grupului german Funke Media, ca liderii să ia în considerare un drept de veto al UE pentru a bloca viitoarele proiecte de infrastructură finanțate de chinezi sau o cerință ca proiectele să primească mai întâi consimțământul Comisiei Europene.

În ,,Italia și alte țări europene, infrastructurile de importanță strategică, precum rețelele de energie, liniile ferate sau porturile nu mai sunt în mâinile Europei, ci în mâinile chinezilor”, și-a argumentat poziția comisarul european. Însă ,,extinderea legăturilor de transport între Europa și Asia este în sine un lucru bun – atâta timp cât autonomia și suveranitatea Europei nu sunt puse în pericol”, a mai precizat acesta.

Remarcile lui Oettinger au venit pe fondul criticilor ministrului german de externe, Heiko Maas, față de semnarea acordului italian privind infrastructura cu China.

,,Într-o lume cu giganți precum China, Rusia sau partenerii noștri din Statele Unite, putem supraviețui doar dacă suntem uniți ca UE”, a declarat Maas pentru ziarul Welt am Sonntag.

,,Țările care cred că pot face afaceri deștepte cu chinezii vor începe să-și pună întrebări când se vor trezi brusc dependente (de China n.r)”, a spus el într-un interviu acordat ziarului german Welt Am Sonntag. ,,Ofertele lucrative pe termen scurt vor lăsa în curând un gust amar”, a adăugat el, citat de Deutsche Welle.

,,China nu este o democrație liberală”, a conchis oficialul german.

Ce este Inițiativa Belt and Road (BRI)?

Proiectul este gândit ca un nou ,,drum al mătăsii” care, la fel ca vechiul traseu comercial, își propune să lege China de Europa. BRI implică un val de finanțări chineze pentru proiectele majore de infrastructură din întreaga lume, în încercarea de a accelera intrarea mărfurilor chinezești pe piețele globale.

Prin intermediul programului, Beijingul a realizat deja investiții majore în porturi, drumuri, aeroporturi și căi ferate din Asia, Africa și părți din Europa.

De ce este atât de controversată?

De când a fost lansată în 2013, inițiativa a fost  întinată de plângeri la nivel internțional pentru atitudinea de subordonare față de China pe care o creează printre statele partenere prin datoriile uriașe pe care acestea sunt nevoite să le facă pentru a investi în infrastructură.

Anul trecut, principalii parteneri ai Chinei în cadrul BRI, Malaezia și Pakistan, au anulat sau renegociat tranzacții în cadrul inițiativei, menționând costuri ridicate pentru proiecte, preocupări legate de datorii sau impactul negativ asupra economiei locale.

Dacă acest lucru este adevărat pentru unele națiuni din Asia de Sud-Est sau Africa, care s-au îndatorat peste măsură la banci chineze, realitatea este că investițiile din China au contribuit la construirea de drumuri și căi ferate care altfel nu ar fi fost posibile: de exemplu, în Uganda, banii chinezilor au construit un drum de 50 km (30 mile) către aeroportul internațional, iar Tanzania, un mic oraș de coastă, are acum potențialul de a deveni cel mai mare port al continentului; de asemenea, în Europa, întreprinderile chineze au reușit să cumpere 51% din autoritatea portuară din portul Pireu de lângă Atena, în 2016, după ani de criză economică în Grecia, pentru a face investiții majore și a da un impuls economiei grecești.

În consecință, Statele Unite s-au alăturat Austriei, Indiei și Japoniei pentru a oferi surse alternative de finanțare pentru proiectele de infrastructură din Asia, după ce au criticat ,,practicile rapace de împrumt” practicate de China. Uniunea Europeană a anunțat, de asemenea, noi întreprinderi în infrastructură în Asia, într-o mișcare  considerată de mulți analiști ca o contrabalansare a inițiativei chineze.

Comisia Europeană a dezvăluit în vara anului trecut o strategie la nivel înalt pentru îmbunătățirea legăturilor de transport, energie și infrastructură digitală a celor 28 de națiuni care compun blocul european cu Asia. Conform noului plan, UE încearcă să colaboreze cu China, Japonia și alte țări din regiune, precum și cu Statele Unite și Australia, pentru a stimula investițiile în Asia, care se estimează că vor avea nevoie anual de 1,5 miliarde de dolari pentru cheltuielile de infrastructură aflate în creștere.

Deși șefa diplomației din UE, Federica Mogherini, a declarat că strategia nu este un răspuns la nicio altă inițiativă, fie din “Beijing, Washington, Moscova sau Timbuktu”, este evident că accentul care se pune pe conectivitate ,,durabilă, cuprinzătoare și bazată pe reguli” este o alternativă la programul de investiții chinez. În fapt, deși strategia UE pentru dezvoltarea infrastructurii de interconectare cu Asia este mult mai bine reglementată din punctul de vedere al standardelor înalte pe care le urmăreste și prezintă mai puține riscuri pentru statele partenere, abordarea mai flexibilă a Chinei privind investițiile în infrastructură este preferată de multe state la nivel global pentru că se poate adapta mult mai ușor la nevoile diferite de dezvoltare ale acestora.

Poziția Italiei

Prin acordul semnat de vicepremierul Luigi di Maio cu China, în numele Italiei, aceasta devine prima țară din grupul G7 al economiilor dezvoltate care aderă la un parteneriat atât de cuprinzător cu chinezii. Însă la nivel european, Italia nu este singura care cooperează strâns cu China. Polonia, Grecia, Portugalia și Ungaria au semnat, de asemenea, acorduri bilaterale cu China.

În cadrul vizitei președintelui chinez Xi Jinping la Roma au fost semnate 29 de contracte în valoare de 7 miliarde de euro în domeniul energiei, finanțării și producției agricole, sau al prelucrării oțelului și construcției de gazoducte,  însă cea mai importantă investiție va fi făcută în porturile strategice italiene din Genova și Trieste. 

Citiți și Italia, prima țară din grupul G7 care se alătură Inițiativei Chinei pentru un nou ,,Drum al Mătăsii”, provoacă îngrijorare în rândul partenerilor occidentali

Fiind conștient că apropierea Italiei de Beijing ridică temeri la Washington și în întreaga Europă, premierul italian Giuseppe Conte a fost nevoit să-i liniștească pe aliații tradiționali ai Italiei că acest acord reprezintă o ,,colaborare echilibrată și reciproc avantajoasă, care respectă, totodată, cooperarea dintre UE și China.”

Prim-ministrul italian, Giuseppe Conte, a insistat marți că această mișcare ar fi bună pentru economia țării, permițându-i să sporească exporturile către ,,o piață cu o dimensiune enormă” și că semnarea acordului nu prezintă niciun risc pentru poziția geopolitică a Italiei . ,,Acordul nu ne pune la îndoială alianța euro-atlantică”, a declarat el pentru parlament, potrivit The Guardian.

Conte a susținut că memorandumul este în deplinătate conform cu strategia UE de consolidare a legăturilor de infrastructură între Europa și Asia. ,,De fapt, memorandumul promovează acest lucru așa cum niciun alt stat membru nu a făcut-o până acum în relațiile sale cu Beijingul”, a spus el, citat de aceeași sursă.

De altfel, UE a emis săptămâna trecută o comunicare comună a Comisiei Europene cu Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, care reevalua abordarea europeană față de parteneriatul strategic cu China și care constata că este nevoie de o echilibrare a cooperării în domenii de interes comun în raport cu tendințele extrem de competitive ale Chinei la nivel global.

Documentul, lansat în contextul mai larg al pregătirilor pentru Summitul UE-China din 9 aprilie, propunea spre dezbatere în Consiliul European din 21-22 martie 10 puncte de acțiune, formulate cu referire la relațiile bilaterale cu China, ,,într-un spirit de respect reciproc”. Propunerile se refereau la modalitățile concrete în care UE poate acționa pentru a-și consolida competitivitatea, pentru a asigura un grad mai mare de reciprocitate și condiții de concurență echitabile și pentru a proteja economia de piață împotriva unor eventuale denaturări. 

Președintele Donald Tusk, declara după summit-ul european de joi și vineri, că liderii din UE au discutat ,,despre prioritățile summitului de luna viitoare cu China”, stabilind că scopul va fi ,, să ne concentrăm pe realizarea unei relații echilibrate, care să asigure o concurență loială și un acces egal pe piață”, potrivit unui comunicat al instituției.

În acest context, strategia de investiții în infrastructura din Asia a blocului european este o alternativă la inițiativa Belt and Road, în sensul în care urmărește creșterea influenței UE în Asia și îndepărtarea țărilor din Europa Centrală și de Est de cooperarea lor în format “16 + 1” cu China, care ar slăbi influența gigantului asiatic pe continent. 

De altfel, pe lângă precizările făcute de premierul Giuseppe Conte pentru a-i liniști pe aliații Italiei din Europa, vicepremierul Luigi Di Maio a ținut să ofere asigurări și Statelor Unite cu o zi înainte de semnarea cooperării între Italia și China.

,,Noi maximizăm toate măsurile de precauție și vreau să le spun Statelor Unite, și le voi spune și în vizita de săptămâna viitoare, că sunt aliații noștri și că le înțelegem preocupările. Dar conținutul Memorandumului de Înțelegere  pe care îl semnăm mâine nu conține nimic care să ridice preocupări, nicio mențiune despre tehnologia 5G sau despre vreun alt acord privind telecomunicațiile strategice”, a declarat Di Maio pentru CNBC, vineri.

China și SUA sunt în proces de negociere pentru a pune capăt războiului comercial prelungit, în timp ce Washingtonul încearcă să combată ceea ce consideră că reprezintă o amenințare la adresa securității prezentată de companiile chineze de telecomunicații, în special de gigantul Huawei. Statele Unite ale Americii declară că infrastructura de internet 5G  construită de China prin intermediul Huawei ar putea fi utilizată pentru activități de spionaj. De altfel, Statele Unite au cerut UE să blocheze accesul pe piaţă al echipamentelor Huawei, însă Comisia Europeană a refuzat această cerere. Huawei a respins cu tărie acuzaţiile, iar la începutul lunii martie a dat în judecată guvernul american din acest motiv, relatează Digi24.

Însă această poziție privind cooperarea strânsă cu China nu este văzută cu ochi buni de toți decidenții aflați la putere în Italia, disensiunile existând chiar în cadrul guvernului italian. Partenerul de coaliție al lui Luigi Di Maio vicepremierul Matteo Salvini, care conduce formațiunea conservatoare Liga, a fost în mod curios absent de la toate ceremoniile oficiale prevzute de vizita de trei zile a delegației chineze în Italia, de săptămâna trecută.

Salvini a avertizat anterior că nu dorește ca întreprinderile străine să ,,colonizeze” Italia: ,,Înainte de a permite ca cineva să investească în porturile din Trieste sau Genova, m-aș gândi la asta nu o dată, ci de o sută de ori”, a avertizat vicepremierul, citat de BBC.

În orice caz, Italia, China și partenerii europeni vor avea ocazia unui nou schimb de opinii și lămuriri la Summit-ul bilateral UE-China de pe 9 aprilie, fiind posibil ca premierul Giuseppe Conte să mai participe la un Summit al BRI care va avea loc în China tot în aprilie.

 

 

 

 

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending