Connect with us

U.E.

Germania a înaintat o plângere la CIJ împotriva Italiei pentru că le permite în continuare victimelor crimelor de război naziste să ceară despăgubiri de la statul german

Published

on

© Wikipedia

Germania a înaintat o plângere împotriva Italiei la cea mai înaltă instanţă a ONU, deoarece Roma le permite în continuare victimelor crimelor de război naziste să ceară despăgubiri de la statul german deşi o sentinţă anterioară a stabilit că astfel de solicitări încalcă dreptul internaţional, relatează Reuters, citat de Agerpres.

din cauza solicitărilor de compensații pentru perioada nazistă

Sesizarea depusă de Germania la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), publicată vineri seară pe site-ul instanţei, susţine că Italia continuă să permită depunerea de solicitări de compensaţii în instanţele interne în ciuda unei decizii din 2012 a CIJ conform căreia acest lucru încalcă dreptul Berlinului la imunitate garantat de dreptul internaţional.

Berlinul afirmă că, de la decizia din 2012, au existat peste 25 de noi solicitări depuse în Italia împotriva statului german pentru despăgubiri rezultate în urma crimelor de război naziste din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În multe dintre aceste procese, tribunalele au dispus ca Germania să plătească despăgubiri.

Pentru a acoperi solicitările din două dintre aceste cazuri, instanţele italiene încearcă să confişte proprietăţi din Roma deţinute de statul german.

Germania susţine că a deschis procesul acum la CIJ deoarece o instanţă din Italia a transmis că va decide până la 25 mai dacă va dispune vânzarea unor clădiri, dintre care unele găzduiesc instituţii culturale, arheologice, istorice şi educaţionale germane.

Berlinul a cerut instanţei să ia aşa-numite măsuri provizorii pentru a garanta că Italia nu scoate la licitaţie publică proprietăţi atât timp cât procesul mai amplu în privinţa solicitărilor de compensaţii este în derulare. Nu a fost stabilită încă o dată pentru o audiere privind măsurile provizorii, dar se aşteaptă ca ea să fie în următoarele săptămâni.

Disputa privind compensaţiile legate de Al Doilea Război Mondial a început în 2008, când cea mai înaltă instanţă din Italia a decis că Germania ar trebui să plătească aproximativ un milion de euro familiilor a nouă persoane care s-au numărat printre cele 203 persoane ucise de armata germană la Civitella, în Toscana, în 1944.â

Germania susţine că a oferit deja despăgubiri pentru nedreptăţile comise în Al Doilea Război Mondial prin tratatele de pace şi de daune cu ţările afectate, plătind miliarde de euro de la finalul războiului încheiat cu înfrângerea regimului nazist în 1945.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă, Maroš Šefčovič, se află în Norvegia, luni, 26 iunie, pentru a deschide calea către un parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice.

Conform celor prezentate în declarația sa comună cu ministrul comerțului și industriei, Jan Christian Vestre, Norvegia va participa la Alianța Europeană a Bateriilor și la Academia Europeană a Bateriilor. De asemenea, cele două părți vor explora noi oportunități de afaceri, vor crea proiecte privind bateriile și materiile prime și vor intensifica cercetarea și inovarea, inclusiv printr-o serie de evenimente comune.

„Pe măsură ce UE se pregătește să accelereze tranziția ecologică și digitală, stimularea cooperării noastre cu Norvegia are o valoare strategică. Prin integrarea lanțurilor noastre valorice de baterii și materii prime, cu accent pe durabilitate și circularitate, vom stimula reziliența ambelor noastre economii. Acest lucru va contribui, de asemenea, la aprofundarea parteneriatului nostru strâns, bazat pe Acordul Economic European”, a declarat vicepreședintele Maroš Šefčovič

Citiți și Thierry Breton propune soluții pentru consolidarea accesului UE la materii prime pentru a asigura atingerea neutralității climatice în transport

Evenimentul de astăzi marchează o etapă importantă, care are loc la numai patru luni după ce ideea unei alianțe ecologice UE-Norvegia a fost prezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de prim-ministrul Norvegiei, Jonas GahrStøre. În cadrul întâlnirii cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, vicepreședintele Šefčovič a apreciat angajamentul guvernului norvegian față de Acordul privind SEE, salutând totodată lansarea recentă a negocierilor UE-SEE privind mecanismul financiar pentru perioada 2021-2027, care vizează reducerea disparităților economice și sociale, în conformitate cu tranzițiile gemene.

Citiți și UE își consolidează parteneriatul energetic cu Norvegia pentru a crește independența față de Rusia și pentru reducerea prețurilor la energie

De asemenea, acesta se va întâlni cu ministrul energiei, Terje Aasland, va participa la o masă rotundă cu reprezentanți ai industriei norvegiene de baterii și materii prime și va vizita instalația Hydrovolt din Fredrikstad.

Continue Reading

INDIA

După nouă ani de întreruperi, UE și India reiau negocierile pentru un acord de liber schimb

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și India au reluat luni, după o pauză de nouă ani, negocierile în vederea încheierii unui acord de liber schimb până la sfârșitul luni 2023, discuții ce se desfășoară în contextul în care occidentalii încearcă să-și consolideze legăturile strategice cu New Delhi, anunță AFP, citat de Agerpres.

Prima rundă a negocierilor, care se desfășoară în anul celebrării a șase decenii de relații bilaterale, au loc în capitala Indiei până pe 1 iulie. Obiectivul final este acela de a stabili un acord de liber schimb, dar și acorduri sectoriale, precum protejarea investițiilor și a indicațiilor geografice ale produselor.

Tratativele comerciale sunt blocate din 2013 din cauza unor dosare precum protejarea brevetelor sau reducerile tarifare.

India se numără printre marile economii cu cea mai rapidă creștere din lume, fiind un actor important în guvernanța economică globală. Aceasta este deja un deja un partener comercial și de investiții important pentru UE și ar putea avea un potențial semnificativ în continuare. Ea reprezintă o piață considerabilă și dinamică, cu o rată anuală de creștere a PIB-ului de peste 8%, conform Fondului Monetar Internațional, ceea ce ar face-o să fie economia emergentă cu cea mai rapidă creștere.

Uniunea Europeană este al treilea partener comercial al Indiei, reprezentând 88 de miliarde de euro în comerțul cu bunuri în 2021, adică 10,8% din totalul comerțului indian, după SUA (11,6%) și China (11,4%), potrivit datelor oferite de Comisia Europeană.

UE este a doua cea mai mare destinație pentru exporturile indiene (14,9% din total), după SUA (18,1%), în timp ce China se situează doar pe locul patru (5,8%).

India este al zecelea partener comercial al UE, reprezentând 2,1% din totalul comerțului cu bunuri al UE în 2021, mult în urma Chinei (16,2%), a SUA (14,7%) sau a Regatului Unit (10%).

Comerțul cu bunuri între UE și India a crescut cu aproximativ 30% în ultimul deceniu, în vreme ce comerțul cu servicii între UE și India a atins 30,4 miliarde de euro în 2020.

Ponderea UE în ceea ce privește investițiile străine în India a atins nivelul de 87,3 miliarde de euro în 2020, în creștere de la 63,7 miliarde de euro în 2017, ceea ce face ca UE să fie principalul investitor străin în India. Această cifră este semnificativă, dar cu mult sub nivelul de investiții străine ale UE în China (201,2 miliarde de euro) sau în Brazilia (263,4 miliarde de euro).

Aproximativ 6 000 de întreprinderi europene sunt prezente în India, asigurând în mod direct 1,7 milioane de locuri de muncă și, indirect, 5 milioane de locuri de muncă într-o gamă largă de sectoare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Declarație UE-SUA adoptată la summitul G7: “Ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei” ca răspuns la “coerciția energetică a Rusiei”

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene au adoptat luni, în marja summitului G7 din Germania, o nouă declarație comună prin care denunță “coerciția energetică a Rusiei” și utilizarea gazelor naturale ca “armă politică și economică”, fiind a treia astfel de acțiune politică din partea Statelor Unite și Comisiei Europene de la începutul anului. După ce în luna ianuarie Biden și von der Leyen au adoptat o declarație privind un “plan de urgență” pentru aprovizionarea cu energie a Europei dacă Rusia invadează Ucraina, iar în luna martie au decis să înființeze un grup operativ comun pentru securitatea energică a Europei, cei doi lideri au statuat, în Bavaria, că “ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei”.

“În urma noii invazii în Ucraina, Rusia continuă să folosească gazele naturale ca armă politică și economică. Coerciția energetică a Rusiei a exercitat presiuni asupra piețelor energetice, a crescut prețurile pentru consumatori și a amenințat securitatea energetică globală. Acest lucru a fost demonstrat cel mai recent de întreruperile acute, motivate politic, ale aprovizionării cu gaze naturale a mai multor state membre ale Uniunii Europene. Aceste acțiuni nu fac decât să sublinieze importanța eforturilor depuse atât de Statele Unite, cât și de Comisia Europeană pentru a pune capăt dependenței noastre de energia rusă. De asemenea, lucrăm împreună pentru a găsi modalități de a reduce și mai mult veniturile Rusiei provenite din energie în lunile următoare, pentru a reduce și mai mult capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul neprovocat din Ucraina. Aceste acțiuni sunt pași importanți, necesari și imediați pe care îi putem face, dar recunoaștem, de asemenea, că enormitatea provocării este semnificativă”, au consemnat von der Leyen și Biden, după ce în luna martie au anunțat un acord pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc prin care SUA vor majora livrările de gaz natural lichefiat către UE.

Cei doi au amintit că, pentru a face față provocării și pentru a sprijini eforturile Europei, UE și SUA înființat la 25 martie 2022 Grupul operativ privind securitatea energetică europeană.

De atunci, Statele Unite și Comisia Europeană au făcut pași importanți în direcția reducerii dependenței Uniunii Europene de combustibilii fosili ruși prin diminuarea cererii de gaze naturale, prin cooperarea în domeniul tehnologiilor de eficiență energetică și prin diversificarea aprovizionării cu energie. Statele Unite și Comisia Europeană iau, de asemenea, măsuri decisive pentru a reduce cererea globală de combustibili fosili, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivul nostru comun de a avea emisii nete zero cel târziu până în 2050.

Grupul operativ s-a întâlnit în mod regulat pentru a discuta opțiunile de reducere a cererii de gaze naturale în Europa și s-a întâlnit, de asemenea, cu părțile interesate cheie pentru a promova implementarea pompelor de căldură, a termostatelor inteligente și a soluțiilor de răspuns la cererea de energie.

“Vom încuraja statele membre și companiile europene și americane să atingă un obiectiv inițial de a implementa în acest an cel puțin 1,5 milioane de termostate inteligente care să economisească energie în gospodăriile europene. În zilele următoare, ne vom reuni din nou cu statele membre și cu părțile interesate pentru a discuta recomandări de politici concrete în vederea accelerării implementării și a producției de termostate inteligente și de pompe de căldură, în încercarea de a garanta că oferta de soluții-cheie pentru eficiență energetică se dezvoltă pentru a răspunde cererii în creștere”, au subliniat Biden și von der Leyen, în aceeași zi în care statele UE au adoptat regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în Uniunea Europeană vor fi pline înainte de sezonul de iarnă.

De asemenea, arată cei doi lideri, “ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei”.

În timp ce Rusia a redus livrările de gaze naturale către mai multe state membre ale UE, Statele Unite și alți producători au intervenit. Din martie, exporturile globale de GNL către Europa au crescut cu 75 % față de 2021, în timp ce exporturile de GNL din SUA către Europa aproape că s-au triplat.

Pentru a facilita aceste eforturi, Comisia Europeană și statele membre, în conformitate cu un mandat acordat de Consiliul European în martie 2022, au înființat Platforma energetică a UE pentru a coordona măsurile de asigurare a unor surse de energie fiabile și diversificate pentru UE, inclusiv prin achiziționarea comună voluntară de gaze prin conducte, GNL și hidrogen. De asemenea, Comisia a înființat prima Platformă energetică regională pentru Europa de Sud-Est pentru a sprijini diversificarea gazelor naturale în regiunea care depinde în mod tradițional de aprovizionarea din Rusia. Statele Unite sunt un partener-cheie pentru diversificarea durabilă a aprovizionării cu gaze a acestei regiuni și a altor state membre ale UE grav afectate, inclusiv prin sprijinirea reducerii cererii și accelerarea tehnologiilor curate.

Ținând seama de impactul asupra mediului al producției și consumului de GNL, Statele Unite și Comisia Europeană își vor intensifica cooperarea în vederea reducerii emisiilor de metan, pentru a se asigura că schimburile comerciale de GNL dintre UE și SUA sunt aliniate la domeniul de aplicare al unui standard de măsurare, raportare și verificare a emisiilor de metan acceptat la nivel internațional, depunând în același timp eforturi pentru a reduce ventilarea și arderea în gaze naturale în cadrul producției de gaze naturale și scurgerile de metan în lanțul de transport și de aprovizionare cu GNL. De asemenea, ne vom continua cooperarea în ceea ce privește reducerea emisiilor de metan la nivel global. Cel mai recent, lansarea în comun cu alte 11 țări a Pactului global privind promisiunea privind metanul – Calea energetică, care va avansa atât progresul climatic, cât și securitatea energetică la nivel internațional.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA39 mins ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei

ROMÂNIA1 hour ago

SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu Věra Jourová despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Maia Sandu, primul lider primit la Kiev de Zelenski după ce Ucraina și R. Moldova au devenit state candidate: Vom colabora pe calea de aderare la UE

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, conferință de presă cu omologul sârb: România acordă importanță creării interconectorului de gaz Arad-Mokrin, mai ales în contextul regional actual

NATO5 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

G75 hours ago

Liderii G7 au adoptat o declarație comună prin care asigură Ucraina că va fi în continuare sprijinită financiar și militar, amenințând Rusia cu sancțiuni

NATO5 hours ago

Jens Stoltenberg: Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

G75 hours ago

Boris Johnson, apel către liderii G7: Trebuie să punem capăt monopolului lui Putin asupra cerealelor, care duce la creșterea prețurilor la nivel mondial

NATO5 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO6 hours ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

Team2Share

Trending