SCHENGEN
Germania “a muncit din greu” pentru aderarea României la Schengen și va continua să o facă, asigură ambasadorul Gebauer: România merită să fie în Schengen, “nu este un act de milă”
Published
2 months agoon
România merită să fie în spațiul Schengen și să nu fie restricționată în această privință, a afirmat ambasadorul Germaniei la București, Peer Gebauer, subliniind că Berlinul a muncit din greu și va continua să o facă pentru finalizarea procesului de aderare a României la zona de liberă circulație.
“Germania continuă să sprijine neclintit România și Bulgaria atunci când vine vorba de ridicarea controalelor la frontierele terestre. Am mai spus-o, dar aș dori să o repet: România și-a făcut toate temele. România merită să fie în spațiul Schengen și să nu fie restricționată în această privință. De aceea, vom continua să sprijinim pe deplin România”, a declarat diplomatul german, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro cu prilejul împlinirii a 34 de ani la Reunificarea Germaniei și la 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului.
Peer Gebauer a indicat că după alegerile din Austria va putea fi observată și poziția noului guvern austriac, exprimându-și speranța că acest lucru “va deschide uși și în ceea ce privește obiectivul României”.
El a subliniat că aderarea parțială a României la spațiul Schengen, prim eliminarea controalelor la frontierele maritime și aeriene, reprezintă un mare succes și a felicitat România pentru că a adoptat o “poziție foarte prudentă, profesionistă și clară” în negocierile cu partenerii.
Ambasadorul Germaniei a apărat și decizia propriei țări, criticată de prim-miniștrii Poloniei și Greciei și de fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a introduce controale temporare la frontierele terestre.
El a explicat și rațiunile de securitate din spatele deciziei Germaniei de a introduce controale temporare la frontiere, care reprezintă o “formă mult mai puțin invazivă de control” decât cea de la frontiera externă a spațiului Schengen.
Ambasadorul a subliniat totodată că Berlinul “a muncit din greu” pentru aderarea României la Schengen deoarece este în interesul Europei ca acest lucru să se întâmple.
“Germania își poate asuma unele merite pentru că a fost o susținătoare activă”, a spus el, cu trimitere la discursul susținut de cancelarul german Olaf Scholz în august 2022, la Praga, când Berlinul a formulat o susținere clară pentru aderarea României, Bulgariei și a Croației la Schengen.
Peer Gebauer a arătat că “activ nu înseamnă că, atunci când decizia este supusă la vot, ridicăm mâna în favoarea României, ci că Germania a muncit din greu în permanență alături de toți partenerii pentru a atinge acest obiectiv pentru România”.
El a subliniat că susținerea pentru aderarea României la spațiul de liberă circulație nu reprezintă un “act de milă”, ci o chestiune bazată pe merit.
“Germania va continua să fie o susținătoare activă. Dacă există o modalitate de a fi de ajutor și atunci când vine vorba de a-i convinge pe cei care încă nu sunt convinși, Germania își va face partea sa“, a asigurat Peer Gebauer.
Austria, singura țară care se mai opune aderării complete a României și a Bulgariei la spațiul Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, a virat spre dreapta duminică, în cadrul unor alegeri decisive, când Partidul Libertății (FPÖ), de extremă dreapta, a obținut victoria în scrutinul legislativ național Este pentru prima dată de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial când un partid de extremă dreaptă și cu rădăcini în ideologia nazistă câştigă alegerile parlamentare în Austria.
Dincolo de puternica undă de șoc generată de victoria FPÖ, rezultatele alegerilor din Austria provoacă și mai multă incertitudine cu privire la finalizarea procesului de aderare a României și a Bulgariei la spațiul Schengen.
Condus de conservatorii lui Nehammer, guvernul austriac s-a opus prin ministrul de interne Gerhard Karner aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen, în cadrul unui vot organizat la 8 decembrie 2022 la nivelul Consiliului Uniunii Europene. În schimb, Croația a primit aprobarea tuturor statelor, inclusiv a Austriei, și a devenit stat membru al spațiului Schengen. În decizia sa, guvernul de la Viena a exprimat că nu poate susține extinderea zonei de liberă circulație cu România și cu Bulgaria din cauza presiunii migratorii, deși Bucureștiul și Sofia, împreună cu Comisia Europeană, au prezentat progresele și capacitatea celor două țări de a securiza frontierele externe ale Uniunii Europene. În cele din urmă, la finalul anului 2023, Austria a fost înduplecată în cadrul unor negocieri politice trilaterale, iar ambasadorii statelor membre ale UE au aprobat aderarea României la spațiul Schengen cu frontierele aeriene și navale, începând cu data de 31 martie 2024, și s-a convenit că o decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre va fi luată ulterior.
O decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre Schengen cu România și cu Bulgaria trebuie luată în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE. Consiliul JAI se reunește de două ori în acest semestru al președinției maghiare a Consiliului UE, în lunile octombrie și decembrie. Pentru a fi supusă la vot, o astfel de decizie trebuie pusă pe agendă de președinția Consiliului Uniunii Europene.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA: România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid pornit de Rusia împotriva oricărei țări”. Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 al NATO
Ucraina: Interferența Rusiei în alegerile din România confirmă că planurile agresive ale Kremlinului se extind la UE și NATO, afirmă șeful diplomației de la Kiev
Ursula von der Leyen, după discuția cu Klaus Iohannis: Comisia va lucra pentru ca platformele online să respecte normele UE privind alegerile din Europa
Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România
România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale
Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale
POLITICĂ
Artizan al aderării la Schengen și eliminării MCV, ministrul Cătălin Predoiu salută decizia extinderii Schengen cu frontierele terestre ale României
Published
1 week agoon
November 28, 2024Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a salutat miercuri decizia ambasadorilor din COREPER privind extinderea Spaţiului Schengen cu frontierele terestre ale României şi Bulgariei.
“Salut decizia ambasadorilor din COREPER privind extinderea Spaţiului Schengen cu frontierele terestre ale României şi Bulgariei, în urma acordului miniştrilor de Interne din Austria, România şi Bulgaria, organizată cu sprijinul Preşedinţiei ungare. Sper ca decizia Consiliului JAI din 12 decembrie să materializeze ultima etapă în acest dosar important. Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la acest succes al României”, a scris ministrul de Interne, pe pagina de Facebook a MAI.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), au agreat aderarea completă la Schengen și cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025.
“Un moment important azi pentru România! Ambasadorii UE au agreat aderarea completă la Schengen şi cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025. Consiliul JAI din decembrie va formaliza această decizie mult așteptată, în mod legitim, de toți cetățenii români”, a scris Iohannis, pe X.
Potrivit MAE, la Bruxelles a fost exprimat miercuri acordul de principiu la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți ai Statelor Membre pe lângă Uniunea Europeană (COREPER II) cu privire la proiectul Deciziei Consiliului privind stabilirea datei de ridicare a controalelor la frontierele terestre cu și între România și Bulgaria.
Exprimarea acordului la acest nivel reprezintă un pas suplimentar important în perspectiva aprobării finale, formale, a Deciziei de către Consiliul UE, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 12 decembrie 2024.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne va decide în decembrie asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Ulterior discuțiilor, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat rezultatul pozitiv al discuțiilor de la Budapesta dintre Austria, Bulgaria și România privind aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen privind ridicarea veto-ului Austriei, precizând că urmează decizia oficială a Consiliului Uniunii Europene, programată pentru data de 12 decembrie 2024.
Reprezentantul României la negocieri, ministrul de interne Cătălin Predoiu a explicat după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie.
România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesită o decizie ulterioară.
Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene va pune subiectul ridicării controalelor la frontierele terestre Schengen pentru Bulgaria și România pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Afaceri Interne din 12 decembrie, declarase ministrul ungar de interne, Sandor Pinter, în cadrul unei conferințe de presă, după întâlnirea cu omologii săi din UE care a avut loc la Luxemburg la începutul lunii octombrie.
ROMÂNIA
Klaus Iohannis anunță că România va adera complet la Schengen la 1 ianuarie 2025. Decizia a fost agreată de ambasadorii statelor UE
Published
1 week agoon
November 27, 2024Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), au agreat aderarea completă la Schengen și cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025.
“Un moment important azi pentru România! Ambasadorii UE au agreat aderarea completă la Schengen şi cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025. Consiliul JAI din decembrie va formaliza această decizie mult așteptată, în mod legitim, de toți cetățenii români”, a scris Iohannis, pe X.
Un moment important azi pentru România 🇷🇴! Ambasadorii UE 🇪🇺 au agreat aderarea completă la Schengen şi cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025. Consiliul JAI din decembrie va formaliza această decizie mult așteptată, în mod legitim, de toți cetățenii români.
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) November 27, 2024
Un anunț similar a fost făcut și de premierul Marcel Ciolacu.
Potrivit MAE, la Bruxelles a fost exprimat miercuri acordul de principiu la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți ai Statelor Membre pe lângă Uniunea Europeană (COREPER II) cu privire la proiectul Deciziei Consiliului privind stabilirea datei de ridicare a controalelor la frontierele terestre cu și între România și Bulgaria.
Exprimarea acordului la acest nivel reprezintă un pas suplimentar important în perspectiva aprobării finale, formale, a Deciziei de către Consiliul UE, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 12 decembrie 2024.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne va decide în decembrie asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Ulterior discuțiilor, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat rezultatul pozitiv al discuțiilor de la Budapesta dintre Austria, Bulgaria și România privind aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen privind ridicarea veto-ului Austriei, precizând că urmează decizia oficială a Consiliului Uniunii Europene, programată pentru data de 12 decembrie 2024.
Reprezentantul României la negocieri, ministrul de interne Cătălin Predoiu a explicat după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie.
România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesită o decizie ulterioară.
Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene va pune subiectul ridicării controalelor la frontierele terestre Schengen pentru Bulgaria și România pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Afaceri Interne din 12 decembrie, declarase ministrul ungar de interne, Sandor Pinter, în cadrul unei conferințe de presă, după întâlnirea cu omologii săi din UE care a avut loc la Luxemburg la începutul lunii octombrie.
SCHENGEN
Declarație comună: România și Bulgaria vor adera deplin la Schengen în 2025, cu menținerea controalelor la frontierele terestre cel puțin șase luni
Published
2 weeks agoon
November 23, 2024Austria şi-a ridicat obiecţiile faţă de admiterea deplină a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, decizia urmând să fie oficializată până la sfârşitul acestui an în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), dar controalele la frontierele terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria vor fi menţinute pentru o perioadă iniţială de cel puţin şase luni, potrivit unei declaraţii comune semnate de Austria, România, Bulgaria şi de preşedinţia ungară a Consiliului UE, publicată vineri pe contul de Twitter al președinției maghiare.
‼️ Read the full text of today’s joint Hungarian-Austrian-Romanian-Bulgarian declaration agreed in Budapest. This milestone sets the stage for the next step: the @EUCouncil decision on the full accession of Bulgaria and Romania to Schengen.#HU24EU
🇭🇺🇪🇺 pic.twitter.com/dzpogr3Y67— Hungarian Presidency of the Council of the EU 2024 (@HU24EU) November 22, 2024
Decizia Consiliului din 30 decembrie 2023, prin care România şi Bulgaria au fost admise în spaţiul Schengen cu graniţele aeriene şi maritime, a fost însoţită atunci de o declaraţie comună semnată pe 29 decembrie 2023 de Austria, România şi Bulgaria asupra continuării eforturilor de a lupta împotriva migraţiei clandestine, în vederea primirii celor două ţări în spaţiul european de liberă circulaţie de asemenea cu frontierele terestre.
În aceste condiţii, preşedinţia ungară a Consiliului UE, România, Bulgaria şi Austria au recunoscut împreună pe 22 noiembrie 2024 progresele înregistrate în diminuarea migraţiei ilegale către Europa şi în aceste state membre. Cele trei ţări au convenit un set de măsuri în continuarea acestor eforturi, în timp ce Austria şi-a ridicat obiecţiile faţă de admiterea completă a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.
Totuşi, “pentru a atenua potențiala modificare a tiparelor de migrație care ar putea apărea ca o consecință imediată a absenței frontierelor interne”, președinția maghiară a Consiliului, România, Bulgaria și Austria au convenit împreună “să continue să efectueze controale la frontierele interne prin introducerea de controale la frontiere în conformitate cu art. 25 alineatele (4) și (5) din Codul frontierelor Schengen la frontierele terestre dintre Ungaria și România și dintre România și Bulgaria pentru o perioadă inițială de cel puțin șase luni pentru a preveni orice amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne“.
Prin încheierea şi implementarea acestei declaraţii, părţile au convenit să iniţieze demersurile necesare pentru adoptarea deciziei formale a Consiliului UE privind stabilirea până la sfârşitul acestui an a datei eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între Bulgaria şi România.
Ce conține Articolul 25 din Codul Frontierelor Schengen?
Articolul 25a din Codul Frontierelor Schengen reglementează situațiile în care statele membre pot reintroduce temporar controalele la frontierele interne în cazuri de amenințări persistente și de urgență. Paragrafele (4) și (5) detaliază condițiile și cerințele specifice aplicabile acestor reintroduceri.
Paragraful (4) prevede că, în cazul în care controalele la frontierele interne sunt reintroduse din motive de amenințări grave și persistente la adresa ordinii publice sau securității interne, perioada cumulativă de reintroducere a controalelor nu poate depăși 2 ani. Acest termen poate fi extins până la maximum 4 ani în circumstanțe excepționale, dar doar după consultarea prealabilă a Comisiei Europene și în baza unor evaluări temeinice.
Paragraful (5) introduce cerința ca orice prelungire suplimentară a controalelor să fie justificată în detaliu și susținută de noi informații privind amenințările. De asemenea, Comisia Europeană trebuie să prezinte un raport Parlamentului European și Consiliului, evaluând impactul măsurii asupra funcționării spațiului Schengen și proporționalitatea acesteia.
Codul Frontierelor Schengen și articolul 25(a) sunt disponibile aici. Totodată, în prezent, în baza prevederilor din Codul Frontierelor Schengen există controale temporare la frontierele interne (cel puțin șase luni) impuse de mai multe state, între care Austria, Germania, Italia sau Franța (lista poate fi accesată aici).
Aceste tipuri de controale la frontierele interne pot fi generale sau aleatorii. Controalele generale presupun verificarea tuturor persoanelor care doresc să intre într-un stat membru Schengen și sunt aplicate în caz de amenințări semnificative sau extinse, cum ar fi riscuri de securitate la scară largă, crize sanitare sau evenimente publice majore. Controalele aleatorii sunt destinate să reducă la minimum perturbarea libertății de circulație, abordând în același timp preocupări specifice, cum ar fi rețelele infracționale, imigrația ilegală sau amenințări specifice la adresa securității.
Ce s-a întâmplat pe 22 noiembrie la Budapesta?
Miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit joi și vineri la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Ulterior discuțiilor, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri rezultatul pozitiv al discuțiilor de la Budapesta dintre Austria, Bulgaria și România privind aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen privind ridicarea veto-ului Austriei, precizând că urmează decizia oficială a Consiliului Uniunii Europene, programată pentru data de 12 decembrie 2024.
În acest context, premierul Marcel Ciolacu s-a aflat vineri într-o vizită de lucru la Budapesta şi a avut o întrevedere cu omologul său ungar.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că România, Bulgaria, Ungaria şi Austria au convenit “să muncească necontenit” pentru ca de la 1 ianuarie 2025 România şi Bulgaria să adere la Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre, o decizie finală în acest sens este aşteptată în decembrie, când va avea loc reuniunea miniştrilor de interne ai UE. La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că România va reuși o aderare completă la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre.
Totodată, reprezentantul României la negocieri, ministrul de interne Cătălin Predoiu a explicat după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie.
România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesită o decizie ulterioară.
Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene va pune subiectul ridicării controalelor la frontierele terestre Schengen pentru Bulgaria și România pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Afaceri Interne din 12 decembrie, declarase ministrul ungar de interne, Sandor Pinter, în cadrul unei conferințe de presă, după întâlnirea cu omologii săi din UE care a avut loc la Luxemburg la începutul lunii octombrie.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA: România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid pornit de Rusia împotriva oricărei țări”. Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 al NATO
Ucraina: Interferența Rusiei în alegerile din România confirmă că planurile agresive ale Kremlinului se extind la UE și NATO, afirmă șeful diplomației de la Kiev
Ursula von der Leyen, după discuția cu Klaus Iohannis: Comisia va lucra pentru ca platformele online să respecte normele UE privind alegerile din Europa
Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, prezintă cinci măsuri concrete pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituțiile democratice
Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România
România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale
Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale
Antonio Costa organizează primul summit al liderilor europeni. Situația din Ucraina, extinderea UE și relația transatlantică, subiecte pe agendă
Ucraina și Italia doresc o coordonare mai strânsă la nivelul liderilor europeni pentru a spori furnizarea de sisteme de apărare aeriană către Kiev
EXCLUSIV Daniel Fried, expert Atlantic Council: Interferența Rusiei vizează realizările democratice ale României după 1989. Decizia controversată a CCR, luată în contextul unor acuzații “credibile” de ingerință externă
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni
INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria
Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării
Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România
Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România
Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale
Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat
Trending
- U.E.1 week ago
Eurobarometru: 56% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, iar 68% se simt atașați de Europa. 61% dintre români au încredere în NATO
- POLITICĂ5 days ago
Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta
- INTERVIURI3 days ago
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
- POLITICĂ3 days ago
Calea Europeană a sesizat Curtea Constituțională, solicitând reluarea turului întâi al alegerilor prezidențiale în condiții de legalitate
- NATO3 days ago
SUA, reacție după raportul desecretizat al CSAT: Îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității