Uniunea Europeană se pregătește să recunoască oficial că desprinderea de dominația companiilor tehnologice americane este „nerealistă”, potrivit unui proiect de strategie obținut de Politico înainte de publicarea programată a documentului la începutul verii. Documentul relevă că spațiul european dispune de puține idei noi pentru a restabili Europa ca jucător relevant pe scena tehnologiei globale, chiar dacă adaptarea la noua realitate transatlantică a devenit o prioritate de vârf la Bruxelles.

Întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă și poziția sa combativă față de Europa au reaprins îngrijorările legate de suveranitatea UE asupra tehnologiilor fundamentale — de la rețele sociale și servicii de cloud, la accesul potențial al autorităților americane la datele procesate de giganți precum Amazon, Microsoft și Google.

În acest context de tensiuni comerciale crescânde și amenințări hibride, UE urmează să lanseze noua Strategie digitală internațională pentru Europa pe 4 iunie, conform agendei actuale a Comisiei Europene. Proiectul de document, datat 9 aprilie, afirmă că „competitivitatea tehnologică este o necesitate economică și de securitate pentru toți cei care aspiră la prosperitate și stabilitate durabile”.

Cu toate acestea, în privința actorilor dominanți precum SUA, strategia admite că „decuplarea este nerealistă și cooperarea va rămâne semnificativă de-a lungul lanțului valoric tehnologic”. Pe lângă SUA, documentul menționează că și colaborarea cu țări precum China, Japonia, Coreea de Sud și India va fi esențială.

Strategia propune consolidarea alianțelor tehnologice strategice cu state cu viziuni similare, în scopul dezvoltării unor cercetări comune și de creării unor oportunități sporite pentru companiile europene — o abordare care contrastează cu apelurile tot mai frecvente la protecționism. În ceea ce privește China, documentul subliniază o abordare mai defensivă, reiterând obiectivul UE de a-și menține „leadership-ul în promovarea rețelelor 5G sigure și de încredere la nivel global”, ceea ce implică excluderea furnizorilor chinezi precum Huawei.

Politico notează că ideea unui „Eurostack”, un plan industrial ambițios menit să reducă dependența de tehnologia americană, câștigă tot mai mult sprijin în rândul parlamentarilor europeni. În plus, strategia prevede extinderea modelului de excludere a Huawei și la infrastructuri precum cablurile submarine, care ar trebui dezvoltate împreună cu „țări cu viziuni similare”.

Documentul mai propune colaborări pentru dezvoltarea fabricilor de inteligență artificială în afara UE, pentru a stimula impactul european în acest domeniu emergent, dar și eforturi comune în materie de securitate cibernetică, inclusiv combaterea ransomware-ului.

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a fost reales, cu largă majoritate, de peste 70% din voturile valabil exprimate, vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE), în cadrul Congresului popularilor europeni, desfășurat la Valencia.

“Le mulțumesc colegilor din aproape 40 de țări europene care m-au votat astăzi pentru un nou mandat de vicepreședinte al PPE, cea mai mare familie politică europeană. Le sunt recunoscător în mod special colegilor din delegația Partidului Național Liberal, care m-au nominalizat pentru acest nou mandat. Realegerea mea arată şi încrederea de care PNL se bucură la nivel european. În următorii ani, voi continua să apăr interesele României în cadrul PPE, așa cum am făcut-o și până acum”. a declarat Siegfried Mureșan după vot, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

El a arătat că în actualul mandat de vicepreședinte al PPE a avut rezultate notabile, aducând, anul trecut, Congresul PPE la București – un eveniment istoric, cu participarea a 13 șefi de stat și de guvern și reprezentanți din 44 de partide europene, și unde a fost adoptat manifestul politic care stă la baza programului de guvernare al actualei Comisii Europene.

Potrivit propriului bilanț, Mureșan a reușit promoveze priorități esențiale pentru România pe agenda PPE: sprijinirea fermierilor, apărarea politicii de coeziune și consolidarea securității.

“Am reușit ⁠să obțin sprijinul PPE pentru aderarea României la spațiul Schengen și⁠ ⁠să asigur susținerea fermă a PPE pentru parcursul european al Republicii Moldova”, a adăugat Siegfried Mureșan.

Eurodeputatul român a indicat că lături de colegii din Partidul Național Liberal va continua să lucreze la prioritățile comune ale României și ale Uniunii Europene, respectiv consolidarea economiei, creșterea siguranței cetățenilor, sprijinirea fermierilor și promovarea politicii de coeziune.

“De asemenea, voi întări cooperarea cu primarii și aleșii locali deoarece ei cunosc cel mai bine nevoile oamenilor din comunitățile lor”, a mai spus Mureșan.

“Nu în ultimul rând, voi implementa planul de reformă al PPE, la care am lucrat în ultimele luni și care a fost votat astăzi în cadrul congresului. Acest plan prevede întărirea Partidului printr-o mai mare transparență, un dialog mai eficient între membrii noștri și cu partenerii noștri, precum și deschiderea PPE către cât mai mulți oameni care împărtășesc valorile noastre de centru-dreapta”, a adăugat europarlamentarul.

La Congresul PPE din Valencia au participat peste 1.700 de delegați, invitați și jurnaliști din Uniunea Europeană și din țările vecine, inclusiv delegații Partidului Național Liberal. Printre liderii europeni prezenți la congres s-au numărat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cancelarul desemnat al Germaniei, Friedrich Merz, prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și viceprim-ministrul Italiei, Antonio Tajani.

Siegfried Mureșan a obținut astăzi al treilea mandat de vicepreședinte al PPE, deținând această funcție din 2019.

Estonia este pregătită să contribuie cu trupe la o potențială misiune europeană de menținere a păcii în Ucraina, a declarat miercuri premierul Kristen Michal, relatează dpa, potrivit Agerpes.

Țara baltică, membră a UE și NATO, este pregătită să desfășoare o forță terestră, împreună cu instructori și ofițeri, se arată în comunicatul publicat de biroul premierului la Tallinn.

„Securitatea Ucrainei este securitatea Europei. O Ucraină independentă și suverană, aparținând familiei europene, este cea mai bună garanție strategică pentru noi toți împotriva imperialismului Moscovei. Trebuie să arătăm că putem pune idei bune în practică”, a spus Michal.

Marea Britanie și Franța conduc o coaliție de țări dispuse să trimită trupe în Ucraina în cazul unui acord de pace cu Rusia, deși rămân multe întrebări în legătură cu această chestiune.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat luna trecută că o „forță de reasigurare cu mai multe țări europene” condusă de Franța și Marea Britanie este în curs de planificare pentru Ucraina pentru a proteja o posibilă încetare a focului cu Rusia.

Desfășurarea de trupe de către Estonia ca parte acestei misiuni ar avea nevoie de aprobarea Parlamentului.

Coaliția este un grup informal de țări care susțin Ucraina pentru a obține o pace justă. SUA nu s-au angajat până acum să ofere Ucrainei garanții de securitate.

Informații apărute recent în presa britanică sugerează că Regatul Unit și Franța și-ar putea limita contribuțiile la misiuni de antrenament, la sprijin cu echipamente și misiuni de supraveghere aeriană, în locul desfășurării de trupe.

Coaliția a apărut după ce președintele american Donald Trump a cerut o încetare rapidă a focului între Kiev și Moscova. Multe țări europene se tem că Ucraina ar putea fi forțată să facă concesii dureroase în eventuale negocieri și că, fără garanții ferme de securitate, țara ar putea rămâne vulnerabilă în fața unei noi agresiuni ruse.