Connect with us

U.E.

Germania: Actualul ministru de finanțe Olaf Scholz a fost ales candidatul social-democraților pentru funcția de cancelar

Published

on

© European Union, 2020

Olaf Scholz va conduce campania SPD la alegerile generale din septembrie – înfruntând-o pe Annalena Baerbock din partea Verzilor și pe Armin Laschet din partea CDU în cursa pentru înlocuirea Angelei Merkel, informează dpa, preluat de Agerpres.

Social-democrații germani de centru-stânga (SPD) au votat duminică pentru ca actualul ministru de finanțe Olaf Scholz să fie propunerea lor pentru funcția de cancelar în cazul în care vor câștiga alegerile generale din septembrie.

Fostul primar al orașului Hamburg a obținut 96,2% din voturile celor aproape 600 de delegați SPD care au participat la conferința online a partidului din acest weekend.

Rezultatul de duminică a fost departe de a fi o surpriză, deoarece conducerea partidului îl nominalizase deja pentru această candidatură – cu mai bine de un an înainte de alegeri.

Candidatul la funcția de cancelar, acum confirmat oficial, a mulțumit partidului într-un tweet:

„Vreau să mulțumesc tuturor pentru acest rezultat extraordinar. Este fundamentul pentru schimbarea pentru care vom lucra. Acum, să trecem la treabă!”

 

Veteranul SPD, în vârstă de 62 de ani, a ocupat funcția de ministru de finanțe și vicecancelar al Germaniei din 2018.

În contextul în care campania SPD a început în forță, Scholz s-a angajat să transforme economia din punct de vedere social și să introducă condiții mai bune pentru lucrători, inclusiv o creștere a salariului minim, relatează Deutsche Welle.

Printre promisiunile sale electorale se numără un nivel ridicat de investiții publice pentru a consolida sistemul de sănătate, școlile și transportul public.

“Vreau să îmbunătățesc chiar elementele fundamentale ale vieții de zi cu zi”, a declarat el.

De asemenea, parlamentarul și-a promovat planurile sale privind mediul înconjurător, la câteva zile după ce a prezentat o propunere guvernamentală mai ambițioasă de reducere la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2045.

Sondajele de opinie recente au plasat SPD-ul în urma CDU/CSU, cu aproximativ 16%, iar Verzii se plasează mai mereu pe primul loc, cu un procent estimat de 26% din voturi.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Președintele Lituaniei face apel la solidaritate din partea celorlalte state UE pentru a gestiona ”migrația ilegală” folosită de Belarus ca retorsiune față de sancțiunile europene

Published

on

© European Union, 2021

Președintele lituanian, Gitanas Nauseda, a făcut apel la solidaritate din partea celorlalte state UE în contextul creşterii accentuate a numărului de intrări ilegale în ţara sa din Belarus, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Protecția frontierelor externe ale UE rămâne responsabilitatea noastră comună, deoarece contribuie la siguranța și securitatea în întreaga Uniune. Prin urmare, dorim să profităm de această ocazie pentru a reitera solicitarea de asistență suplimentară urgentă pentru autoritățile lituaniene, care se confruntă cu circumstanțe dificile”, este precizat în scrisoarea semnată de liderul lituanian și de premierul sloven Janes Jansa, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

”Acesta este un atac hibrid şi o utilizare sponsorizată de stat a migraţiei ilegale ca armă”, au scris Nauseda şi Jansa.

Scrisoarea conține o solicitare de asistență necesară Lituaniei, în special pentru protecția frontierelor: barieră fizică și echipamente de monitorizare.

Statele membre ale UE sunt invitate să contribuie cu aceste echipamente și să ajute Lituania să facă față acestei crize migratorii fără precedent de-a lungul frontierei UE-Belarus.

Un apel similar a venit și din partea Comisiei Europene, care, prin vocea comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a solicitat statelor membre UE să ajute Lituania în gestionarea valului de mii de migranţi ilegali orchestrat de Belarus ca represalii pentru sancţiunile europene.

”Inacceptabila instrumentalizare a oamenilor pentru scopuri politice trebuie să înceteze”, a menţionat oficialul european. 

Un mesaj similar a venit și din partea Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

”Instrumentalizarea migranților și a refugiaților este absolut inacceptabilă. Utilizarea ființelor umane aflate în nevoie pentru a promova obiective politice încalcă valorile și principiile europene fundamentale. În consecință, UE și statele sale membre condamnă instrumentalizarea migranților și a refugiaților de către regimul din Belarus”, este precizat într-o recentă reacție a acestuia.

Mai multe țări UE s-au mobilizat deja și au oferit ajutor acestei țări baltice, prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE.

Consiliul Uniunii Europene a impus noi măsuri restrictive împotriva regimului de la Minsk ca urmare a escaladării încălcărilor grave ale drepturilor omului în Blearus și reprimării violențe a societății civile, precum și a opoziției democratice și a jurnaliștilor, sancționând, de asemenea, deturanrea avionului Ryanair și arestarea jurnalistului disident Roman Protasevici și a prietenei acestuia, Sofia Sapega.

Noile sancțiuni economice specifice includ interdicția vizând vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul, în mod direct sau indirect, către oricine din Belarus, de echipamente, de tehnologii sau de produse software destinate în principal pentru monitorizarea sau interceptarea internetului sau a comunicațiilor telefonice, precum și de produse și tehnologii cu dublă utilizare destinate utilizării militare și anumitor persoane, entități sau organisme din Belarus.

Într-o dovadă de unitate cu decizia UE, Statele Unite, Marea Britanie și Canada au adoptat și ele noi sancţiuni împotriva Belarusului, acuzând reprimarea mişcării de opoziţie de către regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko

De asemenea, Uniunea Europeană a avertizat că autoritățile din Belarus vor avea de plătit un preț pentru reprimarea societății civile.

Ca represalii pentru aceste sancţiuni, Belarusul le permite migranţilor ilegali care doresc să ajungă în UE să treacă graniţa în Lituania. Mai mult, guvernul de Vilnius acuză autorităţile de la Minsk că aduc în Belarus migranţi cu avionul de la Bagdad şi Istanbul şi apoi îi trimit către Lituania.

Anul trecut, 74 de persoane au trecut granița Lituaniei cu Belarus. În 2021, aproape 2.100 de persoane au intrat în Lituania, în special în lunile iunie și iulie. Cele mai multe dintre persoanele care trec în Lituania din Belarus provin din Irak, Republica Congo, Camerun, Guineea și Iran.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, mesaj de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor: Ura și violența rasială nu își au locul în UE

Published

on

© European Union, 2019

Ura și violența rasială nu își au locul în Uniunea Europeană, ce este construită pe respectarea drepturilor fundamentale, au transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreședinta Comisiei Europene Věra Jourová, responsabilă pentru valori și transparență și comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli, cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor, informează comunicatul oficial. 

„Astăzi, marcăm Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor. Aducem un omagiu sutelor de mii de victime ale Holocaustului din rândul romilor și reînnoim eforturile și angajamentul pentru egalitatea și incluziunea acestora. Amintirea persecuției romilor este o datorie colectivă europeană care ne reamintește necesitatea de a combate discriminarea persistentă”, se arată în comunicatul citat. 

Comisia Europeană invită statele membre să se angajeze să respecte Cadrul strategic al UE pentru egalitate și incluziune privind comunitatea romă. 

„Împreună putem face ca Uniunea Europeană să fie mai echitabilă, în special pentru membrii celei mai mari minorități etnice a acesteia”, au conchis Ursula von der Leyen, Věra Jourová și Helena Dalli în mesajul lor. 

În 2015, Parlamentul European a declarat 2 august ca fiind „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, pentru omagierea celor 500.000 de romi, reprezentând cel puțin un sfert din numărul total al populaţiei rome de la acel moment, care au fost ucişi în Europa de regimul nazist.

Continue Reading

U.E.

Președintele Agenției germane de Mediu atrage atenția că Nord Stream 2 s-ar putea ”să devină un fel de dinozaur printre proiectele energetice”: Noi vrem să ajungem la emisii zero către 2045

Published

on

© www.nord-stream2.com

Cotroversatul gazoduct Nord Stream 2, destinat să transporte gaze naturale din Rusia direct în Germania, pe sub Marea Baltică, s-ar putea dovedi a fi depășit în curând, a atras luni atenția un înalt responsabil german pentru mediu, anunță DPA, citat de Agerpres.

”S-ar putea ca Nord Stream 2 să devină rapid un fel de dinozaur printre proiectele energetice pentru că noi vrem să ajungem la zero emisii către 2045”, a explicat preşedintele Agenţiei germane (UBA), Dirk Messner, pentru grupul media RND, care difuzează declaraţiile sale luni.

”În toate sectoarele în care survin emisii, trebuie să accelerăm punerea în practică a unor obiective ambiţioase. Aceasta vizează în primul rând sistemul energetic, sistemul de transport, oraşele noastre, industria noastră, agricultura noastră, consumul nostru”, a completat acesta.

Statele Unite și Germania au ajuns la 22 iulie la un acord privind gazoductul Nord Stream 2, Berlinul asumându-și obligația de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova va amenința securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

Înțelegerea a strânit numeroase îngrijorări din partea Ucrainei și Poloniei, care au atras atenția că Nord Stream 2 amenință ”Europa Centrală pe plan “politic, militar şi energetic”.

Comisia Europeană a subliniat că acest proiect ”nu este de interes comun pentru UE”, dar va analiza acordul încheiat între SUA și Germania.

De asemenea, ,ai mulți eurodeputați din trei grupuri parlamentare au semnat o declarație comună prin care au îndemnat instituțiile europeen să nu repete greșelile trecutului în relația cu Rusia, calificând acordul americano-german privind finalizarea Nord Stream 2, drept unul care ”nu este european”.

Afirmațiile oficialului german vin și pe fondul pachetului de propuneri lansat de Executivul european, menit să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.

Pentru a veni în sprijinul țărilor din Europa Centrală și de Est, cu precădere pentru sprijinirea transformării energetice a Ucrainei, a eficienței energetice și a securității energetice, președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel au lansat un parteneriat americano-german privind clima și energia,  prin care economiile emergente vor fi sprijinite în tranziția ecologică, iar încercările de utilizare a energiei ca instrument de coerciție să fie prevenite. 

Ucraina se bucură de un astfel de sprijin și din partea Uniunii Europene. 

La 13 iulie, UE și Ucraina au lansat un parteneriat strategic privind materiile prime cu scopul de a realiza o integrare mai strânsă a lanțurilor valorice ale materiilor prime și ale bateriilor. Vicepreședintele Maroš Šefčovič și prim-ministrul Ucrainei, Denys Shmyhal, au semnat, în cadrul unei conferinței la nivel înalt dedicate, un memorandum de înțelegere care stă la baza parteneriatului.

Parteneriatul strategic cu Ucraina va include activități de-a lungul întregului lanț valoric al materiilor prime critice primare și secundare și al bateriilor și, în conformitate cu obiectivele Planului de acțiune al UE privind materiile prime critice, va contribui la diversificarea, consolidarea și asigurarea aprovizionării ambelor părți cu materii prime critice, care sunt esențiale pentru realizarea tranzițiilor verde și digitală. Parteneriatul va fi decisiv și pentru menținerea competitivității globale și pentru dezvoltarea rezilienței industriei UE și a celei ucrainene.

Mai precis, parteneriatul strategic va urmări dezvoltarea a trei domenii esențiale de activitate, astfel cum sunt definite în memorandumul de înțelegere.

  • În primul rând, el se axează pe apropierea cadrelor de politică și de reglementare în domeniul mineritului și, mai ales, pe îndeplinirea criteriilor ecologice, sociale și de guvernanță în toate activitățile.
  • În al doilea rând, parteneriatul urmărește să integreze mai bine lanțurile valorice ale materiilor prime critice și ale bateriilor pentru a dezvolta resurse minerale în Ucraina într-un mod sustenabil și responsabil din punct de vedere social. În acest sens, el va implica Alianța europeană pentru materii prime și Alianța europeană pentru baterii ca platforme pentru părțile interesate din UE și Ucraina, inclusiv organizații de finanțare și de investiții, pentru a colabora și a dezvolta proiecte de întreprinderi comune și alte oportunități de afaceri. În acest scop, vicepreședintele Šefčovič a acceptat oficial calitatea de membru al Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale din Ucraina în cadrul celor două alianțe industriale europene.
  • În cele din urmă, parteneriatul încurajează, de asemenea, o colaborare mai strânsă în domeniul cercetării și inovării, de-a lungul lanțurilor valorice ale materiilor prime și ale bateriilor, utilizând programul Orizont Europa.

În plus, UE și Ucraina au aprobat o primă foaie de parcurs, un set de activități concrete și proiecte comune pentru a realiza progrese în cadrul parteneriatul strategic în perioada 2021-2022. Mai precis, ea va contribui la:

  • elaborarea unei strategii de reducere a emisiilor de carbon și a unei foi de parcurs pentru decarbonizarea mineritului, a extracției și a prelucrării materiilor prime în Ucraina;
  • consolidarea aprovizionării și a prelucrării sustenabile și responsabile a materiilor prime și a bateriilor în Ucraina prin organizarea de evenimente de consolidare a capacităților pentru administrația publică și de formare pentru întreprinderi;
  • digitalizarea și consolidarea gestionării datelor privind resursele/rezervele de minerale ucrainene prin crearea unei „camere de date” – un registru de rapoarte geologice digitale, precum și prin declasificarea și reevaluarea rezervelor de materii prime pe baza standardelor internaționale;
  • intensificarea utilizării programelor de observare a Pământului și a teledetecției pentru a consolida explorarea de noi resurse și a monitoriza performanța de mediu a minelor în timpul operațiunilor și după închidere;
  • identificarea și desfășurarea de proiecte de întreprinderi comune pentru actorii industriali și de investiții din UE și din Ucraina prin utilizarea platformelor de investiții în întreprinderi ale alianțelor industriale europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.17 mins ago

Președintele Lituaniei face apel la solidaritate din partea celorlalte state UE pentru a gestiona ”migrația ilegală” folosită de Belarus ca retorsiune față de sancțiunile europene

COMISIA EUROPEANA39 mins ago

Comisia Europeană, mesaj de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor: Ura și violența rasială nu își au locul în UE

ROMÂNIA1 hour ago

Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu pios memoriei victimelor de etnie romă ale Holocaustului

U.E.2 hours ago

Președintele Agenției germane de Mediu atrage atenția că Nord Stream 2 s-ar putea ”să devină un fel de dinozaur printre proiectele energetice”: Noi vrem să ajungem la emisii zero către 2045

INTERNAȚIONAL2 hours ago

România condamnă cu fermitate atacul asupra vasului „Mercer Street”. Ambasadorul Republicii Islamice Iran a fost convocat de urgență la MAE

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Eforturile lui Dragoș Pîslaru pentru adoptarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și a Garanției pentru Copii, emblematice în activitatea de eurodeputat din ultimul an

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE răspunde prompt apelului Turciei pentru gestionarea incendiilor de pădure fără precedent

ROMÂNIA21 hours ago

Klaus Iohannis, prezent la Festivalul ”Săptămâna Haferland”: România, locul în care diversitatea etnică este respectată

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Președinta Maia Sandu, în drumeție pe Vârful Moldoveanu, cel mai înalt vârf muntos din România

INTERNAȚIONAL1 day ago

Miniștrii de externe ai României și Regatului Unit solicită elucidarea ”cât mai rapidă” a incidentului de pe nava ”Mercer Street”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending