Connect with us

U.E.

Germania: Aeroportul din Frankfurt oferă posibilitatea pasagerilor de a efectua un test pentru coronavirus chiar în ziua călătoriei

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Aeroportul din Frankfurt, cel mai mare din Germania, oferă posibilitatea pasagerilor de a efectua un test pentru coronavirus chiar în ziua călătoriei pentru a evita carantinarea la destinație, informează dpa, preluat de Agerpres.

În cooperare cu operatorii aeroportuari Fraport și Lufthansa, firma de biotehnologie Centogene speră că operațiunea de pe cel mai mare aeroport din Germania va servi drept „model pentru deschiderea frontierelor internaționale”. Schema este prevăzută să funcționeze până la 31 iulie 2021.

 

„Pasagerii care zboară către sau dinspre Aeroportul Frankfurt cu Lufthansa vor putea efectua testul într-un centru de testare situat în apropierea terminalului principal”, se arată într-un comunicat Centogene.

Numeroase ţări solicită un rezultat negativ la testare în ultimele 72 de ore pentru a permite intrarea directă.

Testul „poate fi efectuat cu o zi înainte de călătorie sau cu o soluție rapidă în aceeași zi înainte de plecare. Toate rezultatele sunt livrate pasagerului printr-o platformă digitală sigură și conectate la biletul lor – oferind o autorizare securizată pentru pasagerii care zboară în țări cu restricții de intrare”, mai precizează comunicatul.

Aeroportul are capacitatea de a efectua aproximativ 5.000 de teste pe zi. Acestea sunt voluntare, dar ar putea ajuta pasagerii să evite carantina la destinație. Cu toate acestea, chiar și cel mai scump test poate oferi un rezultat în 2-3 ore.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

UE regretă că rușii nu au avut acces la o informație ”echitabilă” privind referendumul care îi permite lui Vladimir Putin să rămână președinte până în 2036

Published

on

© Kremlin.ru

Uniunea Europeană critică reforma constituțională din Rusia care îi permite lui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036, relatează Politico.

“Ne așteptăm ca toate rapoartele și acuzațiile de nereguli, inclusiv constrângerea alegătorilor, votul multiplu, încălcarea secretului votului și acuzațiile de violență a poliției împotriva unui jurnalist care a fost prezent să fie observat, să fie investigate în mod corespunzător”, a declarat un purtător de cuvânt al UE într-un comunicat despre votul care schimbă constituția rusă pentru a-i permite lui Putin să mai funcționeze de două ori după ce actualul său mandat se încheie în 2024.

Rusia a adoptat vasta reformă constituţională ce ar urma să-l autorizeze pe Vladimir Putin să rămână la Kremlin până în 2036, un referendum denunţat de opoziţie care apreciază că este o manevră pentru a-şi menţine controlul asupra ţării, scrie AFP și Agerpres.

Ruşii au validat cu 74,1% din voturi aceste amendamente care, pe lângă problema mandatelor preşedintelui în exerciţiu, introduc, de asemenea, principiile sale conservatoare în Constituţie, potrivit rezultatelor din circa 30% din birourile de vot repartizat pe imensul teritoriu rus şi difuzate miercuri de Comisie electorală centrală.

UE ”regretă faptul că, în cadrul acestui vot, lipsa unei campanii, “ceea ce i-a privat pe alegători de acces la o informaţie echilibrată şi la o dezbatere corespunzătoare pentru aducerea unor modificări (la Constituţie) atât de importante”, a subliniat purtătorul de cuvânt european în comunicatul oficial.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, scrisoare către președintele Parlamentului European: România nu susține adoptarea Pachetului Mobilitate I

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) i-a transmis vineri o scrisoare președintelui Parlamentului European, David Sassoli, privind Pachetul Mobilitate I pe care legislativul european urmează să-l supună la vot săptămâna viitoare.

Gheorghe Falcă subliniază în documentul transmis către Sassoli punctele din cadrul Pachetului care vor aduce la diferențe majore între cele 27 de state membre europene, dar și o contradicție între Pachetul Mobilitate și Acordul Green Deal prin care se țintește o reducere a poluării, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România are o poziție foarte clară în ceea ce înseamnă Pachetul Mobilitate: ne dorim promovarea acestuia în scopul în care a fost lansat. Pachetul Mobilitate trebuie să aducă o îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru conducătorii auto, precum și asigurarea eficienței și sustenabilității sectorului de transport și asigurarea unei bune funcționări a Pieței Interne europene. În ciuda tuturor eforturilor, depuse atât la nivelul Consiliului, cât și la nivelul Parlamentului European, actualul Pachet conține prevederi care sunt clar problematice și care vor avea un efect negativ crescut la nivelul sectorului de transporturi având în vedere actuala criză de sănătate publică. Nu doar România are nemulțumiri vis-a-vis de actualul Pachet Mobilitate I. 9 țări din cele 27, Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia și România, prin miniștrii afacerilor externe și ai transporturilor au transmis o scrisoare comună cu privire la poziția lor. România a venit cu argumente clare împotriva adoptării Pachetului Mobilitate. Există două perspective pentru care promovarea Pachetului Mobilitate nu este oportună: situația industriei de transport nu mai corespunde cu cea analizată în evaluarea de impact realizată de către Comisie la prezentarea propunerii și îndepărtarea de la scopul Pachetului Mobilitate. Ținta acestui Pachet a fost întărirea Pieței Interne și eficientizarea transportului rutier, dar unele măsuri introduse sunt contrarea acestor deziderate”, a declarat Gheorghe Falcă.

Europarlamentarul PNL explică punctual motivele pentru care Pachetul Mobilitate I nu trebuie adoptat în actuala formă.

“Criza cauzată de răspândirea coronavirusului și de măsurile de stopare a pandemiei au afectat și vor afecta pe termen lung industria de transport. Avem nevoie de un sector de transport rutier solid, acesta fiind una din principalele forțe care au sprijinit sistemul medical și a contribuit la supraviețuirea economică în perioada crizei. Pe de altă parte, întoarcerea vehiculului la fiecare 8 săptămâni în statul membru de stabilire a firmei, sub sancțiunea pierderii licenței de transport, nu aduce beneficii, ci doar probleme. Creșterea parcursului în gol afectează obiectivele climatice ale UE, întrucât mărește inutil emisiile de CO2. Se adaugă oboseala inutilă a șoferului, dar și periclitarea siguranței rutiere. Mai mult, întoarcerea vehiculului este discriminatorie față de transportatorii stabiliți în statele membre periferice (toți cei care contestă Pachetul Mobilitate), întrucât interpune distanțe colosale de parcurs pentru a ajunge la locul în care prestează servicii. În unele cazuri, barierele geografice sunt insurmontabile (este cazul statelor membre insulare). O altă măsură care pune bariere inutile în calea prestării de servicii este perioada de prohibiție (cooling off) în care un transportator nu mai are dreptul să opereze cabotaj într-un stat membru străin. Mai mult, obligarea conducătorului auto de a reveni la sediul firmei la 3 – 4 săptămâni pentru a-și petrece timpul liber este o altă măsură care este discriminatorie față de transportatorii din Est. Obligarea acestuia de a se întoarce îi încalcă dreptul fundamental de a-și alege unde își petrece timpul liber. Petrecerea repausului săptămânal în cabină nu ar trebui interzisă; ea are valoare de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii COVID”, a completat el.

“Toate reglementările din actualul Pachet Mobilitate pun transportatorii din afară Uniunii într-o poziție concurențială avantajoasă față de cei din interior, iar pentru combaterea acestui avantaj incorect, prin renegocierea acordurilor bilaterale, statele membre din Est vor trebui să cedeze foarte mult”, a conchis Gheorghe Falcă.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât şi al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziţia Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligaţia întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligaţia întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcţie de situaţie), introducerea unei perioade de prohibiţie de 4 zile pentru operaţiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituţionale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorităţii calificate a statelor membre. O ultimă etapă procedurală prevăzută pentru adoptarea, în codecizie, a Pachetului legislativ, urmează a avea loc la 8 iulie a.c., când este programat votul final al Parlamentului European, în sesiune plenară.

Continue Reading

U.E.

Băncile din Uniunea Europeană doresc să lanseze un sistem unificat de plăți ”cu adevărat european”: Este menit să întărească Europa, să o facă mai independentă şi robustă

Published

on

18 bănci din Germania, Franța și alte țări aflate în Zona Euro au anunțat joi că doresc să lanseze un sistem de plăți ”cu adevărat european”, care ar urma să devină funcțional până în 2022, pentru a digitaliza complet o regiune unde jumătate din toate plățile de retail încă se efectuează în numerar, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Banca Centrală Europeană a salutat decizia băncilor de la lansa un sistem european unificat de plăți până în 2022.

Autoritățile europene și șefii băncilor centrale căutau de multă vreme un competitor intern, care să concureze cu procesatorii americani de plăți Mastercard și Visa și, mai recent, cu giganții din domeniul tehnologiei, precum Alipay sau Google.

De altfel, BCE, a atras atenția anul trecut că dependența de jucătorii din afara Europei pentru două treimi din plățile care nu sunt efectuate în numerar prezintă riscul ca piața de plăți să nu poată sprijini piața unică a UE și euro.

”Sistemul este menit să întărească Europa, să o facă mai independentă şi robustă”, a declarat Thierry Laborde, adjunctul directorului operaţional de la banca franceză BNP Paribas, care este parte a proiectului.

”O vom face în mod colectiv, punându-ne la un loc resursele. În ceea ce priveşte sistemele de distribuţie, preţurile diferă de la o bancă la alta, dar infrastructura va fi pan-europeană”, a adăugat Laborde.

Inițiativa europeană de plăți va deveni un nou standard pentru mijloacele de plată, oferind un card pentru consumatorii și retailerii din Europa. Cardul va acoperi toate tipurile de tranzacții, inclusiv în magazine, online, retragerile de numerar.

Printre băncile incluse în proiect se află BBVA, BNP Paribas, Commerzbank, Deutsche Bank, Santander, ING, UniCredit şi Societe Generale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending