Purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel a respins luni existenţa unui schimb aprins de replici la începutul lunii noiembrie între cancelarul german şi preşedintele francez Emmanuel Macron cu privire la NATO, recunoscând în acelaşi timp diferenţele de abordare între cele două ţări cu privire la acest subiect, informează AFP.
”În memoria cancelarului despre ce s-a întâmplat în noaptea aceea, nu a fost nici plângere, nici furie şi nici ceartă”, a declarat Steffen Seibert în cadrul unei conferinţe de presă la Berlin, citat de Agerpres.
El a dezminţit o informaţie apărută în cotidianul american The New York Times cu privire la un schimb aprins de replici care i-ar fi opus pe cei doi lideri la 10 noiembrie, în timpul unui dineu la Berlin, în cadrul celebrării a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.
Purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel a recunoscut însă că cei doi lideri au vorbit despre ”abordări politice adeseori diferite ale Germaniei şi Franţei pentru a face faţă problemelor şi provocărilor, precum şi despre faptul că suntem mereu în căutare de soluţii”.
Relațiile politice între aliații din NATO au cunoscut o dinamică și o serie de reacții frecvente în ultima perioadă în urma afirmațiilor președintelui francez, care a estimat că NATO este în ”moarte cerebrală”.
Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a pus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”.
Primii lideri care au criticat afirmațiile lui Macron au fost chiar cancelarul german Angela Merkel și secretarul general al NATO, care au precizat că viziunea președintelui francez este una radicală.
Ulterior, Franța a reluat, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Parisul va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.
O primă astfel de discuție a avut loc la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din țările membre ale NATO de săptămâna trecută, unde atât Franța, cât și Germania au lansat propuneri legate de viitorul Alianței Nord-Atlantice.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reliefat însă o abordare prudentă după reuniunea miniștrilor de Externe din țările aliate în care au fost discutate propunerile Franței și Germaniei privind transformarea NATO, viziunea Parisului fiind aceea a a modificării procesului decizional al NATO, iar cea a Berlinului vizând crearea unui comitet de experţi care să revitalizeze dezbaterea în cadrul Alianţei și care să conducă la ”recâştigarea încrederii” între aliaţi.
Viitorul Alianței Nord-Atlantice se va afla pe masa discuțiilor liderilor europeni la reuniunea de la Londra, prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO.
