Connect with us

U.E.

Germania: Angela Merkel și Armin Laschet l-au felicitat pe Olaf Scholz pentru victoria obținută de SPD în alegerile federale

Published

on

© Armin Laschet/ Facebook

Angela Merkel și principalul său rival, Armin Laschet, l-au felicitat pe Olaf Scholz pentru victoria obținută în alegerile federale din weekend, în timp ce acesta speră să formeze o coaliție care îl va face următorul cancelar al Germaniei, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Blocul conservator CDU-CSU al Angelei Merkel a înregistrat cel mai slab rezultat din istoria sa la alegerile generale de duminică, cu 24,1% din voturi, în urma social-democraților de centru-stânga (SPD) ai lui Scholz, care au obținut 25,7%.

Înfrângerea din sondaje a creat haos în rândul conservatorilor, iar figurile de rang înalt s-au distanțat de liderul CDU, Armin Laschet, care a făcut campanie pentru a o înlocui pe Merkel și insistă să încerce să construiască o coaliție în ciuda faptului că a ieșit pe locul al doilea.

De altfel, majoritatea sondajelor realizate în urma alegerilor federale din Germania indică un sprijin scăzut în rândul germanilor pentru ca Armin Laschet, liderul CDU, să ocupe funcția de cancelar după vacantarea acestei poziții de către Angela Merkel.

Merkel, care se retrage după 16 ani în fruntea celei mai importante economii europene, s-a ținut departe de competiție, dar miercuri a rupt tăcerea într-o declarație, dezvăluind că l-a felicitat pe Scholz „pentru succesul său electoral” la începutul săptămânii.

Laschet, care a fost criticat în ultimele zile pentru că nu și-a felicitat public adversarul, în timp ce Germania se pregătește pentru câteva luni de lupte pentru formarea unei coaliții, i-a trimis o scrisoare de felicitare lui Scholz care a fost primită miercuri, au declarat pentru AFP surse din cadrul SPD și CDU-CSU.

De asemenea, SPD a fost impulsionat și de un selfie postat pe Instagram marți seara târziu, care arăta patru membri importanți ai Verzilor și ai partidului pro-business FDP zâmbind după primele lor discuții preliminare – și secrete – în vederea unei posibile coaliții, relatează The Guardian.

Partidele – care s-au clasat pe locurile trei și patru în alegeri – au apărut ca artizani comuni ai primului guvern post-Merkel, fie sub conducerea SPD, fie sub cea a conservatorilor, însă au divergențe istorice în privința unor probleme-cheie precum creșterea impozitelor, protecția climei și cheltuielile publice.

În textul fotografiei selfie, care a devenit virală, se precizează că Verzii și FDP „explorează punctele comune și punți pentru a depăși diviziunile”. Și chiar găsind unele”.

Ambele partide sunt dornice să evite o repetare a consecințelor alegerilor din 2017, când FDP a părăsit dramatic discuțiile pentru a încheia o coaliție cu Verzii și conservatorii, invocând diferențe ireconciliabile.

Verzii au semnalat că se simt cel mai confortabil să guverneze cu SPD, în timp ce FDP a mai fost partenerul junior de coaliție într-un guvern condus de conservatori.

Verzii și FDP intenționează să se întâlnească din nou într-un cadru mai formal vineri.

Scholz însuși a scris pe Twitter că este „optimist” cu privire la o alianță cu Verzii și FDP, care a fost numită coaliția „semafor”, după culorile partidelor.

Potrivit lui Olaf Scholz, favoritul SPD pentru funcția de cancelar, blocul conservator CDU-CSU nu „numai că a pierdut, dar a primit şi mesajul alegătorilor că va trebui să treacă în opoziţie”.

Citiți și Cum arată viziunea social-democraților la conducerea Germaniei post-Merkel. Olaf Scholz: SPD, Verzii și FDP au un mandat clar dat de cetățeni pentru formarea următorului guvern

Olaf Scholz a argumentat că SPD, Verzii şi Partidul Liber-Democrat (FDP) nu doar că au un mandat clar dat de cetățenii acestei țări pentru formarea următorului guvern, dar au „suficiente convergenţe” pentru a forma un guvern. Acesta a opinat că tratativele în acest scop trebuie să se desfăşoare cu „calm şi pragmatism”.

Co-liderul Verzilor, Annalena Baerbock, a declarat că prima întâlnire cu SPD va avea loc duminică.

Cu toate acestea, FDP i-a aruncat un colac de salvare lui Laschet, aflat în dificultate, secretarul general, Volker Wissing, anunțând că partidul său intenționează să poarte discuții cu CDU-CSU sâmbătă, cu o zi înainte de întâlnirea cu SPD.

Angela Merkel va rămâne în funcție în calitate de interimar pe toată durata negocierilor pentru coaliție.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Comisia Europeană a decis joi să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice.

În primul caz, România nu a asigurat funcționarea a trei instalații industriale cu deținerea unei autorizații valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea. În al doilea caz, România nu și-a adoptat primul program național de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici (”Directiva PNE”).

Pactul verde european, care orientează UE către eliminarea poluării, pune accentul pe reducerea poluării aerului, unul dintre principalii factori care afectează sănătatea umană. Punerea în aplicare pe deplin a legislației UE este esențială pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană și mediul natural.

Directiva privind emisiile industriale stabilește norme menite să prevină și să reducă emisiile industriale nocive în aer, apă și sol și să prevină generarea de deșeuri. În temeiul directivei, instalațiile industriale trebuie să dețină autorizații pentru a putea funcționa. În absența unei autorizații, nu poate fi verificată respectarea valorilor-limită de emisie, iar riscurile pentru mediu și sănătatea umană nu pot fi evitate în mod eficace. Trei instalații industriale din România nu dețin încă o autorizație care să garanteze că emisiile lor în aer nu depășesc valorile-limită de emisie stabilite de legislația UE.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, în temeiul Directivei PNE, statele membre au obligația să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programe naționale de control al poluării atmosferice. Programele respective ar trebui să cuprindă măsuri pentru atingerea unor niveluri de calitate a aerului care nu generează efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Directiva prevede angajamente de reducere a emisiilor statelor membre în ceea ce privește cinci poluanți atmosferici (dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie – PM2,5). Statele membre trebuie să transmită anual rapoarte privind acești poluanți. România ar fi trebuit să transmită Comisiei primul său program național de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019, însă programul respectiv nu a fost încă adoptat.

În primul caz, înainte de a trimite România în fața Curții pentru nerespectarea Directivei privind emisiile industriale, Comisia a adresat țării o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2018, o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019 și un aviz motivat în iulie 2020.

În al doilea caz, înainte de a trimite România în fața Curții de Justiție pentru nerespectarea Directivei PNE, Comisia a adresat țării o scrisoare de punere în întârziere în februarie 2020 și un aviz motivat în octombrie 2020.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a plătit prima tranșă din PNRR: România primește o prefinanțare de 1,8 miliarde de euro

Published

on

© Administrația Prezidențială

Comisia Europeană a plătit joi României 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13% din alocarea de granturi pentru această țară în cadrul mecanismului de redresare și de reziliență (RRF), informează executivului european într-un comunicat. Plata prefinanțării va contribui la demararea punerii în aplicare a măsurilor de investiții și de reformă prevăzute în planul de redresare și de reziliență al României.

România urmează să primească în total 29,2 miliarde EUR, constând în 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, pe durata de viață a planului său.

Acest anunț vine după ce Guvernul a aprobat la 10 noiembrie primele două documente pentru demararea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al Românieidouă memorandumuri prin care Guvernul a mandatat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor să semneze Acordul privind contribuţia financiară nerambursabilă şi Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană şi România. De asemenea, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a semnat la 27 noiembrie acordul de împrumut prin Mecanismul de Redresare și Reziliență între Comisia Europeană și România, de aproximativ 15 miliarde de euro.

Noul guvern PNL – PSD – UDMR a stabilit că PNRR este “axul” programului de guvernare asumat de cele trei formațiuni.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro.

Aprobarea planului de către Consiliu va permite plata a 3,8 de miliarde de euro către România sub formă de prefinanțare, sumă ce reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). România a fost al 20-lea stat membru care a primit undă verde din partea executivului european pentru PNRR.

Citiți și INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro), construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro).

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. 

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro), digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro), securitatea cibernetică (172 de milioane de euro), proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro), conectivitate (94 de milioane de euro).

Până în prezent, 26 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor22 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar majoritatea au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurul stat care nu a depus planul său național de redresare este Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

U.E.

Liderii a 15 partide conservatoare și de extremă dreapta din UE se reunesc la Varșovia pentru construirea unei mari coaliții în Parlamentul European

Published

on

© Marine Le Pen / Twitter

Liderii a 15 partide de extremă dreapta și conservatoare din Uniunea Europeană, printre care partidul polonez Lege și Justiție (PiS) și formațiunea franceză condusă Adunarea Națională, condusă de Marine Le Pen, se vor reuni pe 3 și 4 decembrie la Varșovia, pentru a continua discuțiile privind formarea unei mari coaliții în Parlamentul European, care să apere suvernitatea națională și valorile tradiționale europene, relatează AFP, preluat de Agerpres.  

Președintele Lege și Justiție (PiS), cel mai mare partid aflat la guvernare în Polonia, Jarosław Kaczyński, și-a invitat omologii din conducerea partidelor național-conservatoare europene – printre care Matteo Salvini și Viktor Orbán – la discuții la Varșovia, la începutul lui decembrie, pentru a discuta despre viitorul Uniunii Europene, pentru care doresc să se pună un accent mai mare pe suveranitatea națională și pe „valorile tradiționale”.

Organizării summitului a fost anunțată pentru prima dată pe 12 noiembrie pe Twitter de Tomasz Poręba, un europarlamentar din partea partidului polonez de guvernământ Lege și Justiție (PiS). El a dezvăluit că Kaczyński – care, în calitate de președinte al PiS, este liderul de facto al Poloniei – a invitat liderii de extremă dreapta „pentru a discuta despre viitorul Europei și despre tendințele politice actuale din UE”.

Ulterior, reuniunea liderilor național-populiști a fost confirmată joi de Adunarea Națională, partidul lui Marine Le Pen, candidatului prezidențial în alegerile de anul viitor din Franța. Formațiunea a precizat că evenimentul se va desfășura în perioada 3-4 decembrie. 

„Pentru a continua apropierea între partidele patriotice divizate în prezent în două grupuri distincte în cadrul Parlamentului European (Identitate şi Democraţie şi Conservatori şi Reformişti Europeni), o întâlnire între liderii acestor diferite formaţiuni, la care va participa Marine Le Pen, va avea loc pe 3 şi 4 decembrie la Varşovia”, potrivit informaţiilor furnizate de Adunarea Naţională.

Summitul va continua un proces lansat în luna iulie a acestui an, când liderii au semnat o declarație privind „reformarea Europei”. De asemenea, această reuniune survine în urma unei întâlniri de luna trecută între premierul polonez Mateusz Morawiecki și lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen, la finalul căreia aceasta a declarat că cei doi „împărtășesc multe puncte de vedere comune”.

Printre cei aflați pe lista de invitați se numără Matteo Salvini, liderul partidului italian Lega, premierul Ungariei, Viktor Orbán, Santiago Abascal, președintele partidului spaniol Vox, și Giorgia Meloni din partea Frații Italiei, care este șefa grupării Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) din Parlamentul European, din care face parte PiS.

Cu toate acestea, liderul Ligii italiene, Matteo Salvini, nu va fi prezent la întâlnirea de la Varşovia, potrivit purtătorului său de cuvânt. Dar „Liga continuă să lucreze” la o „alternativă la stânga în Italia şi Europa”, potrivit sursei citate.

În declarația din iulie, cei 15 lideri europeni de dreapta au făcut apel la o mare alianţă în Parlamentul European” care să susțină „cooperarea națiunilor europene bazată pe tradiție, pe respectarea culturii și istoriei statelor europene, pe respectarea moștenirii iudeo-creștine a Europei și… nu pe distrugerea acestora”.

Ei au condamnat încercările „periculoase” de a „crea un superstat european și noi structuri sociale” prin „impunerea unui monopol ideologic” și „inginerie socială invazivă”. Acest lucru trebuie să „provoace o rezistență legitimă”, au declarat ei.

Documentul a solicitat limitări mai clare ale competențelor instituțiilor UE și, în special, oprirea eforturilor acestora de a „prevala asupra instituțiilor constituționale naționale” prin „impunerea brutală a voinței entităților mai puternice din punct de vedere politic asupra celor mai slabe”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA7 mins ago

Schimb de replici România – Rusia la OSCE: Bogdan Aurescu califică drept “eronată” poziția lui Serghei Lavrov conform căreia sistemul antirachetă al NATO din România poate fi folosit pentru lovituri ofensive

COMISIA EUROPEANA19 mins ago

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale

COMISIA EUROPEANA28 mins ago

Comisia Europeană a plătit prima tranșă din PNRR: România primește o prefinanțare de 1,8 miliarde de euro

ROMÂNIA1 hour ago

Egiptul a cumpărat 240.000 de tone de grâu din România

U.E.2 hours ago

Liderii a 15 partide conservatoare și de extremă dreapta din UE se reunesc la Varșovia pentru construirea unei mari coaliții în Parlamentul European

INTERNAȚIONAL3 hours ago

SUA și NATO, sprijin pentru integritatea teritorială a Ucrainei: Obiectivul nostru este de a descuraja Rusia de la orice altă acțiune agresivă. Vor exista consecințe grave

Daniel Buda3 hours ago

Comisia ANIT: Daniel Buda, responsabil pentru două proiecte privind bunăstarea animalelor în timpul transportului: Am încredere că vor contribui la identificarea soluțiilor avantajoase pentru fermierii UE

ROMÂNIA3 hours ago

Bogdan Aurescu va solicita la ministeriala OSCE de la Stockholm creșterea eficienței în implementarea mecanismelor de soluționare a conflictelor prelungite din zona Mării Negre

ROMÂNIA4 hours ago

SNSPA și prestigiosul think-tank Atlantic Council au semnat, la Washington, un parteneriat pentru consolidarea securității în regiunea Mării Negre

ROMÂNIA4 hours ago

Ambasadorul României la Moscova s-a întâlnit cu Patriarhul Kirill al Rusiei

ROMÂNIA23 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 day ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.3 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA4 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending