Connect with us

U.E.

Germania avertizează cu privire la reducerea drastică a finanțării europene dacă intrarea în vigoare a bugetului UE pentru 2021 este periclitată de blocajul privind bugetul general

Published

on

© eu2020.de/Flickr

Germania avertizează că ne putem aștepta la o reducere drastică a finanțării europene de la începutul anului viitor dacă intrarea în vigoare a bugetului UE pentru 2021 este periclitată de blocajul privind bugetul general (Cadrul Financiar Multianual 2021-2027) și pachetul de redresare, potrivit unui comunicat

Consiliul UE, a cărui președinție semestrială este asigurată de Germania, și Parlamentul European au ajuns astăzi la o înțelegere comună cu privire la conținutul bugetului UE pentru 2021, pe baza Cadrului Financiar Multianual pentru 2021-2027 convenit în prealabil la începutul acestui an.

S-a ajuns la o înțelegere comună în cadrul Comisiei de conciliere bugetară, în așteptarea clarificării cu privire la adoptarea cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Pentru ca bugetul pentru anul viitor să fie oficializat, următorul cadru financiar multianual va trebui mai întâi adoptat.

Acesta este un rezultat bun, pe baza acordului la care s-a ajuns cu privire la următorul cadru financiar multianual. Mă bucur că s-a realizat într-un timp record datorită excelentei cooperări dintre instituțiile UE. Acest lucru arată că Europa se poate reuni în perioade de criză. Cu toate acestea, bugetul pentru 2021 poate intra în vigoare numai după ce blocajul privind bugetul general al UE și pachetul de redresare este ridicat. Fără aceasta, ne uităm la o reducere drastică a finanțării UE de la începutul anului viitor”, a atenționat Michael Clauß, Reprezentantul permanent al Germaniei pe lângă UE.

Conform acordului la care s-a ajuns astăzi, angajamentele totale din bugetul pe 2021 sunt stabilite la 164.2 miliarde EUR. Marjele de 0.8 miliarde EUR sunt menținute disponibile în limitele de cheltuieli ale următorului cadru financiar multianual, pentru a oferi UE suficientă marjă de manevră pentru a reacționa la nevoile neprevăzute care pot apărea anul viitor, inclusiv în legătură cu criza COVID-19. Plățile totale se ridică la 166.1 miliarde EUR.

Finanțarea în cadrul proiectului de buget a fost direcționată către atenuarea efectelor pandemiei COVID-19, sprijinul pentru o redresare durabilă și tranzițiile ecologice și digitale ale UE, în conformitate cu prioritățile abordate în următorul cadru financiar multianual.

Blocajul privind adoptarea bugetului multianual și a pachetului de redresare, care se ridică la peste 1800 miliarde de euro, este impus de Polonia și Ungaria, care nu sunt de acord cu corelarea distribuirii fondurilor europene de respectarea statului de drept. Cele două state susțin că mecanismul în baza căruia Bruxelles-ul ar evalua eventualele abateri de la principiile fundamentale ale UE ar putea deveni un instrument politic de pedepsire a unor state membre. De altfel, Polonia și Ungaria au afirmat în repetate rânduri că vor continua să se opună adoptării bugetului multianual și a pachetului de redresare cererea lor de retragere a condiţiilor legate de statul de drept nu va fi auzită.

Vetoul polono-ungar poate cauza întârzieri în distribuirea banilor pentru redresarea economică a ţărilor UE de pe urma recesiunii declanşate de pandemia COVID-19, planul inițial fiind de a acorda aceste resurse începând din 2021. 

În aceste condiții, POLITICO relata ieri că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a transmis președintelui Parlamentului European, David Sassoli, cu care a avut joi un apel video, că plănuiește să salveze Fondul de Redresare în valoare de 750 mld. de euro propunându-le statelor membre o cooperare consolidată în format 25, fără participarea Poloniei și Ungariei. 

Cooperarea consolidată este o procedură prin care cel puțin nouă țări ale UE au dreptul de a institui o integrare sau cooperare avansată într-un domeniu din cadrul structurilor EU, fără a fi implicate celelalte țări ale UE. Acest lucru le permite să evolueze în ritmuri diferite și spre obiective diferite de cele din afara domeniilor de cooperare consolidată. Procedura este concepută pentru a depăși stagnarea în cazul în care o propunere este blocată de o anumită țară sau de un grup mic de țări, care nu doresc să ia parte la inițiativă.

Astfel, banii pentru recupearea economică și socială a celor mai afectate state în urma pandemiei de Covid-19 ar putea ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie de ei, însă acest lucru ar însemna, totodată, că formula actuală privind adoptarea la pachet a CFM 2021-2027 și a fondulului de redresare, așa cum a fost stabilită de liderii europeni în iulie și, ulterior, de acordul dintre Consiliul și Parlamentul European din noiembrie, ar trebui rediscutată.

Întrucât Consiliul și Parlamentul nu vor semna un text comun în cadrul Comisiei de conciliere în această perioadă, datorită faptului că adoptarea cadrului financiar multianual este încă în curs de desfășurare, Comisia va trebui să prezinte un nou proiect de buget. Într-o declarație comună convenită astăzi, a fost invitată să facă acest lucru, ținând seama în mod corespunzător de înțelegerea comună la care s-a ajuns în cadrul concilierii, de îndată ce există suficiente asigurări cu privire la adoptarea următorului cadru financiar multianual. Acest lucru va permite Consiliului și Parlamentului să adopte rapid bugetul pentru 2021 pe baza noului proiect de buget al Comisiei.

Dacă nu este posibilă adoptarea bugetului UE pentru 2021 până la 1 ianuarie 2021, se va aplica sistemul douăsprezecimilor provizorii. Acest lucru va limita considerabil posibilitățile de finanțare a politicilor și programelor UE de la începutul anului viitor.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Emil Boc, mesaj din Parlamentul European: Educația, calea directă pentru diminuarea extremismului în Europa

Published

on

© Emil Boc - Facebook (print screen live video EBS)

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a susținut un discurs în plenul Parlamentului European în cadrul adunării plenare a Conferinței pentru Viitorul Europei, iar cu acest prilej a reiterat importanța accesului la educație pentru toți și diminuarea decalajelor dintre țări și dintre regiunile Uniunii Europene, educația fiind o prioritate politică de care depinde viitorul Europei.

Emil Boc a subliniat în cadrul Conferinței despre viitorul Europei, atât în ședința din plen cât și în intervențiile din grupurile de lucru, următoarele idei:

– Importanța finanțării suplimentare de la nivel european a domeniului educației în vederea asigurării accesului la educație pentru toți și a diminuării decalajelor în domeniu dintre state și dintre regiunile Uniunii Europene;
– Educația și cultura sunt la temelia proiectului european;
– Educația este cale directă pentru ieșirea din sărăcie, pentru acces la prosperitate și pentru diminuarea intoleranței, populismului și extremismului în Europa;
– Consolidarea Europei presupune un proces „de sus în jos”, prin intermediul instituțiilor, dar și un proces „de jos în sus” prin intermediul cetățenilor și a autorităților locale și regionale;
– Trebuie să trecem de la „comunicarea către cetățeni” la „comunicarea cu cetățenii”;
– Importanta găsirii unor soluții europene rapide și eficiente la problemele legate de creșterea prețului la gaz și electricitate;
– Viitorul Uniunii Europene depinde decisiv de modul în care rezolvă problemele actuale care preocupă viața cetățenilor Uniunii Europene.

Această adunare plenară a conferinței reprezintă două etape majore în contextul conferinței. Pe de o parte, cei 80 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni care au fost selectați din grupul de 800 care s-au reunit la Strasbourg în septembrie și octombrie își vor ocupa locurile. Pe de altă parte, pentru prima dată, adunarea plenară va discuta despre contribuțiile cetățenilor care decurg din diferitele componente ale conferinței în forma lor actuală, în timp ce deliberările, evenimentele și dezbaterile online continuă.

Primele sesiuni ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni au avut loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, în septembrie și octombrie 2021. În cadrul fiecărui grup, aproximativ 200 de cetățeni din toate statele membre (o treime dintre aceștia cu vârsta sub 25 de ani) au dezbătut subiecte care intră în sfera lor de competență.

Rapoartele primelor sesiuni ale grupurilor de experți și listele cu temele principale și subtemele pe care cetățenii le-au selectat pentru discuțiile ulterioare sunt disponibile pe platforma digitală multilingvă:

Grupul de dezbatere 1 O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformarea digitală;

Grupul de dezbatere 2 Democrația europeană, valori și drepturi, statul de drept, securitate;

Grupul de dezbatere 3 Schimbări climatice și mediu/sănătate și

Grupul de dezbatere 4 UE în lume/migrație

Grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni reprezintă o caracteristică centrală a conferinței organizate de Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană. Acestea reprezintă un exercițiu transnațional și multilingv fără precedent în democrația deliberativă, care le oferă cetățenilor europeni un rol central în modelarea viitorului UE. Deliberările grupurilor vor lua în considerare contribuțiile de pe platforma digitală multilingvă și recomandările formulate în urma grupurilor naționale de dezbatere ale cetățenilor și a evenimentelor organizate în statele membre.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac semnalează: România, pe ultimul loc în UE la serviciile publice digitale și competențele digitale

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac subliniază că România continuă să se afle la coada clasamentului UE privind digitalizarea în contextul în care tot România are printre cele mai mari viteze la internet din lume. 

„Pandemia a impus restricții fizice, dar nu și digitale. Cu toate acestea, România se află la coada clasamentului UE privind digitalizarea. Avem una dintre cele mai mari viteze la internet din lume, ne mândrim cu numeroși specialiști IT și companii fondate de români cunoscute la nivel internațional, precum UiPath și Bitdefender, am atras investitori importanți în domeniu (IBM, Oracle, Microsoft) și, totuși, ne situăm pe ultimul loc în ceea ce privește serviciile publice digitale și competențele digitale”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Potrivit eurodeputatului, această contradicție este creată de lipsa de interes a autorităților de a oferi resursele și de a crea cadrul necesar pentru educația digitală a cetățenilor și transformarea digitală a instituțiilor publice.

De asemenea, deputatul european precizează că lucrurile nu se pot realiza peste noapte: Este nevoie ca autoritățile să dovedească viziune și capacitate de adaptare la noile tehnologii. 5G, inteligența artificială, cloud computing sau tehnologia blockchain sunt o realitate a secolului XX. Este nevoie de ambiție strategică la nivelul politicului, pentru a putea recupera din decalajele existente.”

„Prin PNRR, guvernul s-a angajat ca 21% din cele 29,2 miliarde de euro să fie folosite pentru susținerea tranziției digitale. Rămâne de văzut dacă se va acorda prioritate măsurilor de modernizare. Termenul este scurt – doar cinci ani, în care autoritățile trebuie să demonstreze că sunt capabile să îndeplinească angajamentele asumate în fața cetățenilor”, a conchis acesta. 

Citiți și: INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România și SUA au un parteneriat strategic extrem de solid

Published

on

© Gheorghe Falcă - arhivă personală

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a salutat vizita Secretarului Apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin, la București  și a reiterat importanța Patreneriatului Strategi al României și SUA.

„România și Statele Unite ale Americii au un parteneriat strategic extrem de solid. Vizita Secretarului Apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin, la București a fost un bun prilej de a discuta despre strategiile de apărare și securitate din regiunea Mării Negre”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Secretarul Apărării al Statelor Unite a reafirmat miercuri, la București, în cadrul întrevederilor cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul apărării Nicolae Ciucă, “angajamentul SUA față de parteneriatul strategic SUA-România și față de Flancul Estic al NATO și a recunoscut poziția de lider a României în cadrul Alianței în ceea ce privește împărțirea responsabilităților”.

Reamintim că liderii români și american au marcat aniversarea a 10 ani atât a Declarației comune bilaterale de parteneriat strategic, cât și a Acordului bilateral privind apărarea împotriva rachetelor balistice, care a deschis calea pentru primul amplasament Aegis-Ashore din Europa, înființat în urmă cu cinci ani.

Potrivit Departamentului Apărării, secretarul Lloyd Austin “a discutat, de asemenea, despre activitățile maligne ale Rusiei în regiunea Mării Negre, despre cooperarea între aliații și partenerii regionali din Marea Neagră și despre noile provocări prezentate de Republica Populară Chineză”.

Ministrul Ciucă și secretarul Austin au discutat pe larg despre “modernizarea apărării”, iar cei doi înalți demnitari “au fost de acord că punerea în aplicare a Foii de parcurs bilaterale pe 10 ani pentru cooperarea în domeniul apărării este esențială pentru atingerea acestui obiectiv”.

Secretarul apărării și-a încheiat vizita în România prin întâlnirea cu forțele rotative ale SUA desfășurate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de lângă coasta Mării Negre.

El a mulțumit militarilor americani pentru devotamentul lor și pentru că lucrează cu aliații români pentru a contribui la asigurarea descurajării și securității de-a lungul flancului estic al NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending