Ucraina, împreună cu partenerii săi din Uniunea Europeană, pregătește propuneri pentru cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care se preconizează că va include restricții suplimentare care vizează sectorul energetic al Rusiei, flota paralelă și companiile care susțin complexul militar-industrial al Moscovei, potrivit unui anunț făcut de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ieri seară. 

„Propunem includerea în cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE a persoanelor juridice și fizice ruse care încă profită de resursele energetice. Vor fi, de asemenea, actualizări cu privire la răpitorii copiilor ucraineni – acest lucru trebuie să fie întâmpinat cu o presiune cu adevărat globală. Și, desigur, trebuie să existe o presiune substanțial crescută asupra tuturor schemelor care permit producția militară rusă”, a subliniat șeful statului.

Printre celelalte propuneri ale Ucrainei se numără: companiile din țările care achiziționează petrol rusesc; infrastructura flotei paralele; complexul militar-industrial rus; entitățile implicate în extracția gazelor în Arctica; oligarhii ruși; și companiile care încearcă să eludeze restricțiile.

„Fiecare rachetă rusă și fiecare dronă rusă conține componente specifice din alte țări, din anumite țări – fără ele, pur și simplu nu ar exista arme rusești. Trebuie intensificată semnificativ activitatea în acest sens, iar această responsabilitate revine în special Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei”, a menționat președintele ucrainean. 

În data de 23 octombrie, statele membre ale Uniunii Europene au aprobat, prin procedură scrisă, cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, decizia fiind luată în ajunul unui summit al Consiliului European la Bruxelles și după ce Trezoreria Statelor Unite a impus miercuri sancțiuni împotriva celor mai mari două companii petroliere din Rusia, marcând prima astfel de măsură luată de administrația Trump împotriva Moscovei și o schimbare semnificativă în abordarea sa privind încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina.

Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că Statele Unite vor relua imediat testelor nucleare, ordonând Armatei SUA să reînceapă aceste teste cu 33 de ani de pauză cu doar câteva ore înainte de întâlnirea sa cu președintele chinez Xi Jinping, în Coreea de Sud, intensificând astfel miza summitului de anvergură de la Busan dintre cei doi lideri.

Trump a scris într-o postare pe rețelele sociale că a instruit Departamentul Apărării să înceapă „imediat” testarea armelor nucleare „pe o bază de egalitate” cu programele de testare nucleară ale altor națiuni, menționând în mod special arsenalele nucleare ale Rusiei și Chinei.

„Statele Unite dețin mai multe arme nucleare decât orice altă țară. Acest lucru a fost realizat, inclusiv printr-o modernizare completă a armelor existente, în timpul primului meu mandat. Rusia este pe locul al doilea, iar China este mult în urmă, dar va ajunge din urmă în cinci ani”, a scris Trump.

„Din cauza programelor de testare ale altor țări, am instruit Departamentul Războiului să înceapă testarea armelor noastre nucleare pe o bază de egalitate. Procesul va începe imediat”, a insistat liderul american.

Întrebat despre decizie în timpul salutului oficial cu Xi, Trump a făcut o pauză și a răspuns doar că „vă mulțumesc foarte mult tuturor”, după cum relatează Politico.

Testele ar fi probabil percepute de adversarii externi ca o demonstrație a forței militare americane. Statele Unite nu au mai efectuat un test nuclear din 1992.

Declarația lui Trump a venit la scurt timp după ce președintele rus Vladimir Putin a anunțat miercuri că Rusia a testat cu succes o torpilă nucleară capabilă să distrugă regiuni întregi de coastă.

Anunțul amplifică importanța întâlnirii lui Trump cu Xi în Coreea de Sud, o reuniune deja tensionată, în contextul în care cele două țări se află în pragul unei noi dispute comerciale care ar putea provoca turbulențe majore pe piețele internaționale.

Kremlinul a reacționat joi cu prudență la remarcile președintelui american Donald Trump despre reluarea testelor nucleare de către SUA, afirmând că Rusia nu a efectuat teste nucleare, dar că Moscova va urma exemplul dacă Washingtonul o va face.

Rusia postsovietică nu a testat niciodată o armă nucleară. Uniunea Sovietică a efectuat ultimul test în 1990, iar China în 1996. 

Casa Albă nu exclude un summit între președintele american Donald Trump și omologul rus Vladimir Putin, dar a atras atenția joi că Trump „dorește să vadă acțiuni, nu doar vorbe” din partea liderului de la Kremlin pentru o încetare a focului în Ucraina, anunță Reuters și EFE, citate de Agerpres.

„O întâlnire între cei doi lideri nu este complet exclusă. Cred că președintele (Trump) și întreaga administrație speră ca într-o zi acest lucru se va putea întâmpla din nou, dar dorim să ne asigurăm că va exista un rezultat pozitiv tangibil în urma acestei întâlniri și că ea nu este o pierdere de timp pentru președinte”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, la o conferință de presă.

„Pentru a negocia un acord de pace bun, ambele părți trebuie să fie interesate”, dar președintele american ”nu a observat în ultima vreme suficient interes din partea Rusiei să ia măsuri pentru a avansa către pace”, a continuat aceasta.

„Președintele dorește să vadă acțiuni, nu doar vorbe. Și cred că președintele este foarte motivat de succesul acordului său de pace din Orientul Mijlociu pentru a obține rezultate și dorește ca acest război să se încheie. De nouă luni de când este în funcție el spune asta și este tot mai nemulțumit de lipsa progreselor din partea ambele părți implicate în acest război”, a subliniat Karoline Leavitt.

Trump a anunțat săptămâna trecută că el și Putin se vor întâlni în curând în Ungaria pentru a încerca să pună capăt războiului din Ucraina.

Casa Albă a dezvăluit marți că întâlnirea planificată la Budapesta a fost amânată. Secretarul de stat american Marco Rubio trebuia să se întâlnească vineri cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, după o discuția telefonică de marți, dar aceasta nu va mai avea loc, fapt ce aruncă  în incertitudine o întrevedere iminentă între președinții american și rus.

Într-o conferință de presă susținută marți la Moscova, Lavrov a declarat că l-a informat pe Rubio că poziția Rusiei – potrivit căreia acordul de pace trebuie să precede încetarea focului în războiul cu Ucraina – nu s-a schimbat. El s-a arătat surprins de informațiile difuzate de CNN cu privire la dezacordul apărut în timpul convorbirii telefonice cu privire la cererile „maximaliste” ale Rusiei.

Rusia a cerut îndelung eliminarea „cauzelor profunde” ale războiului din Ucraina, susținând că alinierea crescândă a acesteia cu Europa și dorința de a adera la NATO reprezintă o amenințare existențială. Putin a pus la îndoială legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a cerut organizarea de noi alegeri în Ucraina, a solicitat încetarea așa-numitei persecuții a vorbitorilor de limbă rusă și a cerut ca Ucraina să nu adere la NATO. El își presară frecvent discursurile despre Ucraina cu afirmații nefondate că țara este plină de „nazisti”.

Citiți și: Întâlnirea Trump-Putin la Budapesta a picat: “Nu există planuri” pentru un nou summit “în viitorul apropiat”, anunță Casa Albă

Tot marți, Trump a declarat că nu dorește să aibă o „întâlnire inutilă”, dar a sugerat că ar putea exista mai multe evoluții și că „vă vom informa în următoarele două zile”.

Declarațiile sale opace, menite să întrețină suspansul, au căpătat sens odată cu anunțul Washingtonului de miercuri. 

Casa Albă a anunțat săptămâna aceasta prima rudă de sancțiuni din noul mandat de președinte al lui Trump împotriva celor mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil.

Citiți și: Din cauza “refuzului lui Putin de a pune capăt unui război absurd”, Trump lovește Rusia cu primele sale sancțiuni împotriva giganților petrolieri “care finanțează mașinăria de război a Kremlinului”

Măsurile vizează exercitarea unei presiuni sporite asupra sectorului energetic al Rusiei și reducerea capacității Kremlinului de a genera venituri pentru mașina de război.

Decizia trădează schimbarea de poziție și nemulțumirile președintelui american Donald Trump față de atitudinea lui Vladimir Putin față de eforturile de a identifica o soluție care să conducă la pace în Ucraina.

„Având în vedere refuzul președintelui Putin de a pune capăt acestui război absurd, Trezoreria sancționează cele două mai mari companii petroliere ale Rusiei, care finanțează mașina de război a Kremlinului. Trezoreria este pregătită să ia măsuri suplimentare, dacă va fi necesar, pentru a sprijini eforturile președintelui Trump de a pune capăt încă unui război. Încurajăm aliații noștri să ni se alăture și să respecte aceste sancțiuni”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent.

Apelul oficialului american a fost ascultat. Țările Uniunii Europene au adoptat cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei, care vizează, pentru prima dată, sectorul de gaz al Rusiei, inima economiei sale de război”.