Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, a adoptat marți mai multe amendamente la Constituția țării care ar permite viitoarelor guverne federale și de stat să își asume mai multe datorii în domeniul apărării, deblocând astfel așa numita “frână constituțională a datoriei”, relatează Deutsche Welle și The Guardian.
Un total de 513 deputați au votat în favoarea amendamentelor, în timp ce 207 au votat împotrivă. O majoritate de două treimi a fost necesară pentru amendamentul planificat.
Modificările au fost făcute cu voturile CDU/CSU, SPD și Verzilor, care au fost de acord în principiu cu propunerile săptămâna trecută. Votul pentru această reformă istorică a reprezentat ultimul punct de pe agenda celui de-al 20-lea Bundestag înainte de a-și încheia mandatul. Cel de-al 21-lea Parlament al Germaniei, ales în urma alegerilor din 23 februarie, își va începe mandatul la 25 martie.
Deutsche Welle notează că votul în favoarea modificărilor îi oferă viitorului cancelar Friedrich Merz mână liberă și un “cec în alb” când vine vorba de cheltuielile pentru apărare.
Planul de reformă a datoriei, prezentat în comun de conservatori și social-democrați, ar excepta cheltuielile de apărare de la rigorile frânei constituționale a datoriilor țării și va crea un fond special extra-bugetar de 500 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de infrastructură.
Liderul creștin-democrat și viitor cancelar ca urmare a câștigării alegerilor din luna februarie a propus ca cheltuielile de apărare de peste 1% din produsul intern brut să fie exceptate de la restricțiile impuse de frâna constituțională a Germaniei privind datoria, care limitează deficitul bugetar structural la 0,35% din produsul intern brut, cu excepția situațiilor de urgență.
Verzii au refuzat inițial să susțină planul, care avea nevoie de sprijinul lor pentru a atinge majoritatea de două treimi necesară pentru un amendament constituțional în Bundestag, camera inferioară a parlamentului german.
Vorbind în Bundestag în dezbaterile ce au precedat votul, Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei, a declarat că Germania nu a reușit să recunoască natura precară a securității europene în ultimii ani – și că trebuie să acționeze acum.
“Timp de cel puțin un deceniu am avut un fals sentiment de securitate”, a declarat Merz, adăugând că nu este nevoie de nimic altceva decât de o reconstrucție totală a capacităților de apărare ale Germaniei.
“Decizia pe care o luăm astăzi cu privire la pregătirea de apărare … nu poate fi altceva decât primul pas major către o nouă comunitate europeană de apărare, care include și țări care nu sunt membre ale Uniunii Europene”, a spus el, într-o declarație cu posibile multiple ramificații, de la conturarea unui pilon european în cadrul NATO la o abordare mai favorabilă decuplării, deși Germania este un susținător tradițional al Alianței Nord-Atlantice drept piatră de temelie a securității euro-atlantice.
Zguduite de invazia Rusiei în Ucraina și de poziția mai conflictuală a președintelui american Donald Trump față de aliații occidentali tradiționali, țările europene au decis majorarea investițiilor pentru apărare și încearcă să reducă dependența de Statele Unite.
Astfel, ziua de marți în care întreaga atenție internațională este îndreptată spre convorbirea telefonică dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, privind un posibil acord de pace, a fost martora unor evenimente politice majore pe continentul european, votul din Bundestag fiind precedat de un discurs al președintelui francez Emmanuel Macron privind înarmarea Franței și continuat de un discurs similar al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Academia Militară Regală Daneză.
Emmanuel Macron a declarat marți, într-un discurs la baza aeriană Luxeuil-Saint-Sauveur din estul țării, că această bază din apropiere de Germania și care a găzduit soldați americani în Primul Război Mondial va fi dotată, până în 2035, cu avioane de luptă Rafale care vor transporta rachetele de croazieră hipersonice cu armament nuclear ASN4G de nouă generație ale Franței, întărind postura nucleară a principalei puteri militare din UE.
Tot marți, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a schițat cele patru priorități pentru reînarmarea Europei sub denumirea “Readiness 2030“. Într-un discurs susținut la Academia Militară Regală a Danemarcei cu o zi înainte să publice Cartea Albă a Apărării, șefa executivului european a afirmat că “până în anul 2030 Europa trebuie să aibă o postură de apărare europeană puternică”.
Reuniți pe 6 martie la Bruxelles pentru un summit anticipat a fi unul de cotitură pentru apărarea și înarmarea Uniunii Europene, liderii celor 27 de state membre au dat undă verde planului “ReArm Europe” de 800 de miliarde prezentat cu două zile înainte de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Concluziile șefilor de stat sau de guvern statuează că “Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată pentru a acționa și a face față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare, cu o abordare la 360 de grade” și că UE va “accelera mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare”, reafirmând totodată că o UE a securității și apărării este “complementară NATO”, alianță care rămâne “fundamentul apărării colective” pentru statele sale membre.
Concluziile Consiliului European aprobă planul “ReArm Europe” propus în ajunul acestui summit de către președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, o veritabilă operațiune politică și decizională pentru a echipa Uniunea Europeană cu investiții de aproximativ 800 de miliarde de euro în următorii ani.
Planul este axat pe cinci piloni. Primul propune activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre. Cel de-al doilea vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare denumit ulterior mecanismul “SAFE – Security Action for Europe”. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.
Cartea Albă a Apărării va reprezenta o bază de discuție la summitul Consiliului European din 20-21 martie, axat pe competitivitate economică, o uniune a investițiilor și economiilor, apărare, sprijinul pentru Ucraina și o primă discuție privind viitorul buget pe termen lung 2028-2034.
