Connect with us

U.E.

Germania cere Regatului Unit să dea dovadă de mai mult realism în negocierile cu Uniunea Europeană privind relațiile post-Brexit

Published

on

Germania a cerut joi Regatului Unit să adopte o ”abordare mai realistă” în regocierile post-Brexit cu Uniunea Europeană, informează AFP, citat de Agerpres.

Nu este posibil pentru britanici să aibă în acelaşi timp ”o suveranitate deplină şi un acces total la piaţa unică a Uniunii Europene”, a declarat ambasadorul Germaniei la UE, Michael Clauss, într-o intervenţie la grupul de reflecţie bruxellez European Policy Centre.

Marți, Bruxelles-ul și Londra au reluat discuțiile în cadrul celei de-a patra runde de negocieri care reprezintă ultima șansă ca ambele părți să ajungă la un compromis înainte de un summit la care vor participa premierul britanic Boris Johnson, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, care va avea loc în luna iunie, în cadrul căruia liderii trebuie să decidă dacă vor extinde sau nu perioada de tranziție post-Brexit, al cărei termen scadent este 31 decembrie.

Perioada de tranziție post-Brexit poate fi prelungită de comun acord de Regatul Unit și UE pentru maximum doi ani, cu condiția unei notificări înaintate, cel târziu, până la 1 iulie 2020. Boris Johnson și-a exprimat însă în repetate dorința de a nu prelungi perioada de tranziție, considerând că există suficient timp pentru a ajunge la un acord de liber schimb ”și un parteneriat minunat cu UE, bazat pe tarife zero, cote zero”.

Înainte de această întâlnire care s-a mutat în mediul virtual, la fel ca și precedentele două runde, ca urmare a pandemiei de coronavirus, negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru relațiile post-Brexit Michel Barnier a subliniat, într-un interviu publicat de ziarul britanic The Times, că ”timpul presează”, avertizând Regatul Unit că ”nu va exista un acord” dacă Londra revine asupra poziţiilor sale anterioare.

Ambele tabere au convenit în cadrul Declarației Politice privind viitoarea relație, semnată anul trecut, că vor obține un acord privind pescuitul până la 1 iulie.

De altfel, printr-o rezoluție adoptată la mijlocul lunii februarie, Parlamentul European a condiționat aprobarea acordului de liber schimb UE-Regatul Unit de încheierea unui acord privind pescuitul până în iunie 2020.

Cu mai puțin de șase luni până la sfârșitul perioadei de tranziție post-Brexit, în contextul în care Downing Street rămâne de neclintit privind extinderea acesteia și, implicit, a negocierilor, șansele unei înțelegeri agreate între Uniunea Europeană și Regatul Unit scad pe zi ce trece.

Să nu uităm că la precedenta rundă de discuții, a treia după desprinderea Marii Britanii de blocul comunitar, la 31 ianuarie 2020, cele două părți nu au ajuns la niciun consens.

Principalul obstacol rezidă în solicitatea Bruxelles-ului ca, în schimbul unui acord de liber schimb fără taxe vamale și fără cote, Regatul Unit să mențină unele dintre normele blocului comunitar, evitând astfle o posibilă concurență neloială din parte britanicilor pe piața europeană.

Doar că Londra respinge această condiție, argumentând că altor parteneri comerciali ai UE nu le-au fost impuse astfel de reguli, Regatul Unit respingând astfel ideea de a fi condiționat de regulile europene de vreme ce nu mai este membru UE.

Așadar, în vreme ce UE dorește încheierea unui acord extins, care să cuprindă în limitele coperților sale și norme ale UE privind concurența, mediul, fiscalitatea, britanicii doresc doar un acord clasic, ca cel încheiat de blocul comunitar cu Canada, la care să anexeze ulterior înțelegeri sectoriale.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

SUA

Război comercial: SUA menține tarifele de 15% la aeronavele Airbus și de 25% la alte mărfuri din Uniunea Europeană

Published

on

© European Communities, 2005/Source: EC - Audiovisual Service

Guvernul Statelor Unite a declarat, miercuri, că va menține tarife de 15% la aeronavele Airbus și 25% la alte mărfuri europene, în ciuda eforturilor depuse de Uniunea Europeană pentru a rezolva o dispută privind subvențiile acordate producătorilor de aeronave, care durează de 16 ani, informează Reuters, preluat de Agerpres.

Reprezentantul american pentru comerț, Robert Lighthizer, a declarat că UE nu a luat măsurile necesare pentru a se conforma deciziilor Organizației Mondiale a Comerțului, iar Washingtonul va iniția un nou proces pentru a încerca să ajungă la o soluție pe termen lung.

Oficialii OMC au apreciat că împrumuturile preferenţiale acordate Airbus pentru dezvoltarea modelelor A350 şi A380 au provocat un prejudiciu pentru SUA evaluat la 7,5 miliarde de dolari. În consecinţă, Washingtonul poate riposta prin introducerea unor tarife vamale suplimentare pentru produse europene cu aceeaşi valoare.

Acesta a declarat că va modifica lista produselor europene afectate, care se ridică la o valoare de 7,5 miliarde de dolari, pentru a elimina anumite mărfuri din Grecia și Marea Britanie și a adăuga mărfuri cu o valoare echivalentă din Germania și Franța.

Totodată, oficialul american a ignorat apelurile oficialilor UE și ale parlamentarilor americani pentru a reduce tarifele la produsele alimentare, vin și băuturi spirtoase din UE, însă nu a adăugat tarife la vodcă, gin și bere, așa cum amenințase anterior. 

În acest context, Airbus a declarat că „regretă profund” decizia SUA de a menține tarifele pentru aeronavele produse de companie. De altfel, gigantul aeronautic a anunţat, la 24 iulie, că a făcut pasul final menit să pună capăt disputei comerciale transatlantice de miliarde de dolari pe tema subvenţiilor din domeniul aviatic, acceptând să plătească rate mai ridicate ale dobânzilor pentru împrumuturile guvernamentale primite de la Franţa şi Spania pentru dezvoltarea avioanelor Airbus A350, date în exploatare în 2015.

Mai mult. Airbus a mai transmis că „are încredere că Europa va răspunde în mod corespunzător pentru a apăra interesele tuturor companiilor și sectoarelor europene, inclusiv ale Airbus, care sunt vizate de aceste tarife”, relatează BBC

De asemenea, Comisia Europeană a precizat că „UE … Franţa, Spania şi Germania … respectă deplin deciziile OMC în cazul Airbus, ceea ce înlătură orice motiv ca SUA să menţină tarifele vamale suplimentare pentru produse europene şi este suficient pentru soluţionarea rapidă a acestei dispute îndelungate”. 

În acest sens, comisarul european pentru comerț, Phil Hogan, a transmis că se va implica activ în tratative cu Lighthizer pentru a ajunge la o soluționare, precizând, totodată, că recesiunea provocată de pandemia de coronavirus arată urgența cu care trebuie pus capăt conflictului comerial.

Totuși, Comisia Europeană a subliniat că, în funcție de deciziile de arbitraj ale OMC în cazul paralel al subvenţionării de către SUA a producătorului de avioane Boeing, vor fi stabilite dimensiunea şi anvergura oricăror măsuri de retorsiune.

Împrumuturile guvernamentale sunt printre măsurile europene pe care OMC le-a considerat subvenţii ilegale, ca parte a cazurilor care vizează şi sprijinul SUA pentru Boeing, începute în 2004.

Statele Unite au declarat în mai că sunt în deplină conformitate cu constatările OMC, după ce statul Washington a eliminat scutirile de taxe din industria aerospațială, de care a beneficiat în mare parte Boeing. 

SUA au impus, în octombrie 2019 tarife, de 25% pentru o serie de produse alimentare, vin și băuturi spirtoase din UE, inclusiv brânză italiană și whisky scoțian ca represalii pentru subvențiile acordate UE pentru producția aeronavelor mari.

Inițial, SUA au impus tarife de 10% aeronavelor Airbus, dar le-au majorat la 15% în martie.

Împrumuturile guvernamentale sunt printre măsurile europene pe care OMC le-a considerat subvenţii ilegale, ca parte a cazurilor care vizează şi sprijinul SUA pentru Boeing, începute în 2004.

Continue Reading

NATO

Emmanuel Macron anunță creșterea prezenței militare a Franței în Mediterana de Est și cere Turciei să pună capăt explorărilor de gaze și petrol în zonă

Published

on

© European Union, 2020

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat miercuri că Franţa îşi va creşte prezenţa militară în Mediterana de Est şi a solicitat Turciei să pună capăt explorărilor de gaze şi petrol din apele acestei zone, care au dus la tensionarea relaţiilor cu Grecia, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Liderul francez şi-a exprimat îngrijorarea faţă de explorarea “unilaterală” a Turciei într-o convorbire telefonică cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, conform unui comunicat al preşedinţiei franceze. În cadrul discuţiei telefonice, preşedintele Macron a adăugat că prospectarea ar trebui să “înceteze pentru a permite un dialog paşnic” între cei doi vecini, membri ai NATO.

Tensiunile dintre Grecia şi Turcia au crescut în această săptămână odată cu sosirea navei de cercetare seismică turcă Oruc Reis, însoţită de nave de război, într-o zonă disputată a Mediteranei.

Franţa îşi va “consolida temporar” prezenţa militară, conform declaraţiei preşedintelui Macron, pentru a “monitoriza situaţia din regiune şi a marca determinarea sa de a apăra dreptul internaţional”.

Turcia şi Grecia se confruntă ca urmare a concurenţei în privinţa revendicării rezervelor de gaze naturale, scoasă în evidenţă de încercările Ciprului de a explora în căutarea unor zăcăminte de gaze naturale în regiunea Mediteranei de Est în pofida unor obiecţii puternice din partea Turciei.

Emmanuel Macron a cerut luna trecută sancţiuni UE împotriva Turciei pentru ceea ce a catalogat a fi drept “încălcări” ale suveranităţii greceşti şi cipriote asupra apelor lor teritoriale.

Parisul şi Ankara s-au confruntat şi pe un alt dosar de politică externă, şi anume conflictul din Libia. De altfel, comportamentul Turciei se numără printre setul de motive care l-au determinat pe liderul de la Elysee să rostească anul trecut celebra frază privind “moartea cerebrală a NATO”.

Mai mult, în urmă cu o lună, Ministerul francez al apărării a anunţat retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

În ce privește tensiunile dintre Turcia și Grecia, miniștrii de externe din țările UE vor avea vineri o reuniune de urgență în format videoconferință, o întrunire solicitată de către Atena în contextul acțiunilor Turciei de forare în căutarea de gaze naturale în ape teritoriale disputate cu Grecia. 

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac solicită din nou acțiuni ferme ale UE împotriva regimului Lukașenko: Este datoria Europei civilizate și democratice

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Este datoria Europei civilizate și democratice să respingă și să condamne cu fermitate violarea drepturilor omului, arestările masive nejustificate și utilizarea forței fizice împotriva protestatarilor din Belarus, a afirmat eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE).

“Nu mai încape îndoială că manevrele dictatoriale ale lui Lukașenko – ultimul tiran al Europei, fost șef de colhoz – de a rămâne la putere nu vor stăvili. Putin în este exemplu într-ale propagandei, dictaturii și manipulării. De 26 de ani, Lukașenko continuă să încalce drepturile fundamentale ale propriilor cetățeni prin represiuni masive asupra libertății de exprimare și a presei, a libertății de întrunire și de asociere politică”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

“Campania electorală neechitabilă în timpul căreia mai mulți opozanți au fost arestați nejustificat, rezultatul falsificat al scrutinului de duminică și actele de violență disproporționate ale KGB-ului împotriva zecilor de mii de cetățeni care protestează pentru democrație sunt dovezi clare că Belarus se află sub tiranie. Încă din 9 iulie, am atras atenția, în plenul Parlamentului European, asupra situației în care se află populația din Belarus. Am solicitat încă de atunci acțiuni ferme ale Uniunii Europene împotriva acestui regim. Aceste nedreptăți trebuie să înceteze, deținuții trebuie eliberați, iar populația din Belarus trebuie susținută în lupta sa pentru democrație”, a mai spus el.

Uniunea Europeană a denunţat marţi alegeri prezidenţiale ”nici libere, nici echitabile” în Belarus şi a ameninţat cu sancţiuni împotriva celor responsabili de violenţe și cu revizuirea relațiilor UE cu Belarus, potrivit unei declaraţii adoptate de cele 27 de state membre, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending