Cu ocazia aniversării a 75 de ani de la fondarea Organizației Națiunile Unite (ONU), cancelarul german Angela Merkel a cerut luni o reformare a organizației și o mai mare unitate între membrii săi.

“Organizația Națiunilor Unite poate fi la fel de bună pe cât membrii săi sunt uniți“, a spus Merkel, citată de Deutsche Welle.

Cancelarul german a făcut aceste afirmaţii într-o înregistrare video făcută în avans şi difuzată pe site-ul ONU, ca de altfel aproape 200 de intervenţii ale liderilor planetei, invitaţi să participe la un summit virtual cu prilejul celei de a 75-a aniversări a ONU, în contextul în care Adunarea Generală de la New York nu se va desfășura asemenea cutumei, cu lideri globali vorbind de la tribuna unicului for global.

“Prea des, Consiliul de Securitate al ONU este blocat atunci când sunt necesare decizii clare“, a spus Merkel, referindu-se la instituția ONU însărcinată cu asigurarea păcii și securității internaționale și în care membrii cu statut permanent – China, Franța, Regatul Unit, Rusia și SUA – dețin drept de veto.

“Avem nevoie de reformă”, a insistat ea, cunoscut fiind faptul că Germania pledează pentru extinderea Consiliului de Securitate al ONU, prin includerea altor state, dar printr-o cooperare europeană cu Franța, stat membru permanent în această instituție onusiană.

Interesele membrilor individuali împiedică în mod regulat organizația să își atingă obiectivele, a spus Merkel, care a urmat unui discurs susținut de președintele francez Emmanuel Macron, acesta avertizând că  ”casa noastră comună este în dezordine” și fundaţiile sale se erodează, zidurile sale crapă chiar sub loviturile violente ale celor care au construit-o.

“Dar oricine crede că se poate descurca mai bine pe cont propriu se înșală. Bunăstarea noastră este comune. La fel și suferința noastră. Suntem o singură lume“, a spus ea. 

Germania deține în perioada 2019-2020 un loc de membru nepermament în Consiliul de Securitate al ONU. De asemenea, în prezent, Berlinul asigură și președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pledând pentru un rol global mai important al Uniunii Europene, inclusiv în raport cu marile puteri din Consiliul de Securitate al ONU, SUA, China și Federația Rusă.

Planeta a pierdut în ultimele două decenii aproape 100 de milioane de hectare de păduri, marcând un declin constant, deși într-un ritm mai lent decât înainte și cu tendințe diferite de la un continent la altul, arată un studiu publicat recent de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), anunță AFP, citat de Agerpres.

În cifre, proporţia ocupată de păduri raportată la suprafaţa terestră a scăzut la 31,2% în 2020, când pădurile acopereau un total de 4,1 miliarde de hectare, de la 31,5% în 2010 şi 31,9% în 2000, susţine FAO, care supervizează şi pădurile.

Aceasta înseamnă ”o pierdere netă cu aproape 100 milioane de hectare a pădurilor lumii”, subliniază FAO.

Africa subsahariană şi Asia de Sud-Est sunt zonele puternic afectate de despăduriri, unde procesul s-a accelerat în ultimul deceniu, dar și American Centrală și Latină, unde se constată totuși tendința de încetinire a acestui proces.

Pierderea suprafeţelor împădurite se explică în special prin conversia pădurilor în terenuri agricole destinate culturilor şi pajiştilor, mai ales în ţările mai puţin dezvoltate.

În Asia de Sud-Est, pădurile acoperă în prezent 47,8% din suprafaţă faţă de 49% în 2015, iar în Africa sub-sahariană acoperă 27,8% din suprafaţă faţă de 28,7% în urmă cu cinci ani. În Indonezia, pădurile acoperă în prezent 50,9% din suprafaţă, faţă de 52,5% în urmă cu cinci ani, în timp ce în Malayezia suprafaţa acoperită cu păduri a scăzut de la 59,2% până la 58,2%.

În ţări puternic concentrate pe agricultură precum Coasta de Fildeş, suprafaţa împădurită s-a redus la 8,9% din suprafaţa totală a ţării, faţă de 10,7% în 2015.

În ceea ce privește America Centrală și Latină, pădurile acoperă doar 46,7% din suprafața totală, în scădere cu un punct procentual față de acum cinci ani, în contextul în care în Brazilia suprafețele împădurite au scăzut la 59,4% din teritoriu în 2020, de la 60,3% în 2015.

La polul opus, multe regiuni din Asia, dar și din Europa și America de Nord, suprafeţele împădurite au crescut pe ansamblu între 2000 şi 2020, graţie eforturilor făcute în favoarea împăduririlor şi extinderii naturale a pădurilor din aceste regiuni.

Recent, Parlamentul European a adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu în care subliniază modalitatea în care Uniunea Europeană poate contribui la combaterea defrișărilor la nivel global și fac apel la politici pentru protejarea pădurilor europene.

Eurodeputatații solicită Comisiei Europene să se asigure că ”toate viitoarele acorduri comerciale și de investiții, atât cele cuprinzătoare, cât și acordurile secundare relevante, conțin dispoziții obligatorii și executorii, inclusiv dispoziții de combatere a corupției legate de exploatarea forestieră ilegală, pentru a preveni defrișarea și degradarea pădurilor”.

Mai mult, aceștia recomandă Comisiei să evalueze mai bine impactul acordurilor comerciale existente asupra defrișărilor și să garanteze includerea unor dispoziții mai ambițioase privind protecția pădurilor, biodiversitatea și silvicultura durabilă în capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă ale tuturor acordurilor de liber schimb și de investiții.

În viziunea acestora, Executivul european ar trebui să se asigure că impactul acordurilor comerciale asupra stării pădurilor, a biodiversității și a drepturilor omului este evaluat sistematic în cadrul unor evaluări ale impactului asupra dezvoltării sustenabile și al altor metode de evaluare relevante, în urma consultării părților interesate relevante, iar concluziile acestor evaluări sunt luate pe deplin în considerare ulterior, atunci când se negociază și se încheie astfel de acorduri.

Pădurile ocupă aproximativ 30 % din suprafața terestră și reprezintă 80 % din biodiversitate. Pădurile au o valoare socială, culturală și spirituală semnificativă și, totodată, îndeplinesc o mulțime de funcții, de la cele productive până la cele neproductive, însă la fel de importante, cum ar fi cele sociale și de mediu.

Printre altele, pădurile reglementează ciclul apei, îmbunătățesc calitatea aerului și absorb dioxidul de carbon.

De asemenea, ele servesc de habitat multor specii, inclusiv multor specii pe cale de dispariție, dar și ca adăpost pentru multe comunități locale, inclusiv populații indigene.

România va acționa neobosit pentru menținerea cooperării multilaterale și a ordinii internaționale bazate pe reguli, a declarat luni șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, în cadrul unei intervenții pe care a avut-o la Reuniunea de nivel înalt a Adunării Generale a ONU pentru marcarea celei de-a 75-a aniversări a Organizației Națiunilor Unite.

“Omenirea se confruntă în prezent cu o gamă largă de provocări, de la conflicte extinse, sărăcie extremă, schimbări climatice, încălcări ale drepturilor omului, până la situația fără precedent generată de pandemia de COVID-19. Una dintre principalele lecții învățate în ultimele luni, care au fost foarte intense și complexe pentru diplomațiile din întreaga lume, a fost nevoia crucială a cooperării multilaterale eficiente și inovatoare. Am învățat, de asemenea, că ordinea internațională bazată pe reguli – având în centru ONU – trebuie menținută și consolidată, pentru abordarea eficientă a acestor provocări. România va acționa neobosit în sprijinul acestor două obiective”, a spus Aurescu, în intervenția sa.

Ministrul de externe a făcut aceste afirmaţii într-o înregistrare video făcută în avans şi difuzată pe site-ul ONU, ca de altfel aproape 200 de intervenţii ale liderilor planetei, invitaţi să participe la un summit virtual cu prilejul celei de a 75-a aniversări a ONU, în contextul în care Adunarea Generală de la New York nu se va desfășura asemenea cutumei, cu lideri globali vorbind de la tribuna unicului for global.

La celebrarea celei de-a 75-a aniversări a Organizației Națiunilor Unite, spiritul de unitate, solidaritate și cooperare rămâne crucial pentru atingerea obiectivelor Organizației, a punctat ministrul român al afacerilor externe.

Bogdan Aurescu a asigurat ONU că poate conta pe România pentru inovarea și reformarea sistemului ONU pentru „viitorul pe care îl dorim și pentru Organizația Națiunilor Unite pe care o dorim”.

“Trebuie să depunem toate eforturile pentru a ne asigura că sistemul ONU este eficace, eficient și adecvat scopului pentru care a fost creat. Puteți conta pe România pentru a face acest lucru! Trebuie să facem tot posibilul pentru a menține și promova pacea și securitatea, pentru a promova, proteja și îndeplini drepturile omului și pentru a accelera progresul în implementarea Agendei 2030, „fără a lăsa pe nimeni în urmă”. În plus, trebuie să depunem toate eforturile pentru o redresare economică cât mai dinamică și mai verde, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă și cu Acordul de la Paris. În același timp, avem nevoie de un angajament politic universal pentru securitatea digitală; trebuie să ne asigurăm că tehnologiile digitale păstrează omul ca punct de referință și că valorile noastre universale sunt menținute atât în mediul online, cât și offline”, a spus el.

Ministrul de externe a subliniat că din actuala poziție a României, de Președinție a Comunității Democrațiilor, țara noastră va continua să lucreze pentru susținerea valorilor noastre comune – drepturile fundamentale și principiile democratice.

“Declarația de la București, adoptată la cea de-a 20-a aniversare a Comunității Democrațiilor, găzduită de România la 26 iunie anul acesta, demonstrează că este responsabilitatea noastră comună să oferim un exemplu și să acționăm decisiv pentru păstrarea valorilor democratice, ce reprezintă baza pe care societățile noastre pot prospera”, a mai spus el.

În finalul intervenției sale, Aurescu a amintit că cea de-a 75-a aniversare a Organizației Națiunilor Unite coincide cu celebrarea, de către România, a 65 de ani de la aderarea la ONU.

“Este o oportunitate de a ne reafirma sprijinul ferm pentru Organizație, care reprezintă cadrul universal în care statele pot coopera și îndeplini aspirațiile Cartei ONU. Sub auspiciile acestei ocazii, ne amintim, de asemenea, de remarcabilul diplomat și om de stat român Nicolae Titulescu, care a fost de două ori Președintele Adunării Societății Națiunilor – în 1930 și 1931. Moștenirea sa pentru sistemul multilateral și pentru tradiția României în diplomația multilaterală este foarte apreciată și a fost o sursă de inspirație pentru multe generații de diplomați. România va continua să respecte valorile și principiile Cartei ONU, cu scopul de a clădi viitorul pe care îl dorim pentru generațiile viitoare și ordinea internațională bazată pe norme. În acest sens, susținem pe deplin „Declarația privind celebrarea celei de a 75-a aniversări a Națiunilor Unite”, a conchis ministrul Bogdan Aurescu.