Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a asigurat Kievul că țara sa nu va face compromisuri cu privire la principiile fundamentale ale suveranității Ucrainei atunci când va avea o întrevedere cu omologul rus, Serghei Lavrov, programată pentru mâine, și a pledat pentru diplomație, considerând că este ”singura cale” pentru a rezolva tensiunile între Moscova și Occident.

Baerbock, membră a Partidului Verzilor, a precizat în cadrul primei sale vizite la Kiev pentru a marca 30 de ani de relații diplomatice germano-ucrainene, moment ce vine pe un fond de securitate tensionat, că este pregătită pentru un dialog serios cu Rusia, dar nu va fi dispusă să facă pași în spate atunci când vine vorba despre principii de bază precum ”inviolabilitatea frontierelor, dreptul de a alege alianțele și renunțarea la amenințările cu violența”.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Auswärtiges Amt (@auswaertigesamt)

”Vom face tot ce ne stă în putere pentru a garanta securitatea Ucrainei. Vom face tot ce ne stă în putere pentru a garanta securitatea Europei. Pentru fiecare nou act de agresiune Rusia va plăti un preț ridicat din punct de vedere economic, strategic, politic”, a declarat Baerbock într-o conferință de presă comună cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, potrivit The Guardian și Radio Free Europe.

Vizita oficialului german este urmărită cu mare atenție de către administrațiile europene, britanică și americană pentru a observa dacă există o intenție a Germaniei de a recurge la tradiționalul comportament orientat spre dialog bilateral cu Rusia în detrimentul fermității.

Cu toate acestea, Baerbock este privită ca făcând parte din clasa politică tânără puternic angajată în proiectarea drepturilor omului în politica externă și determinată să scoată Berlinul de pe calea disponibilității istorice de a face compromisuri față de Moscova. Va fi frustrant pentru unele țări occidentale dacă Germania va acționa ca o ancoră, în contextul în care Statele Unite și Uniunea Europeană au depus eforturi concertate pentru a prezenta un front unit în cadrul NATO.

Detaliind o parte din obiectivele pe care le va urmări în cadrul discuțiilor cu omologul rus, Serghei Lavrov, Baerbock a declarat la Kiev că va explora posibilitatea reluării negocierilor în format Normandia, din care fac parte Rusia, Ucraina, Germania și Franța, cu posibilitatea ca Statele Unite să se alăture acestora pentru a le dinamiza.

”Vreau să aflu de pe teren dacă există dorința identificării unor soluții prin intermediul canalelor diplomatice, mai presus de toate pentru a da din nou viață formatului Normandia și pentru a face în sfârșit progrese cu privire la punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk”, a detaliat ministrul german de externe.

”Cea mai eficientă pârghie pe care o avem pentru a susține Ucraina este angajamentul unanim al UE, G7 și NATO că orice nouă agresiune va avea un preț ridicat pentru regimul rus. Nicio țară nu are dreptul să dicteze altor țări în ce direcție să meargă, ce relații să aibă și la ce alianțe să adere. Suveranitatea Ucrainei nu poate fi și nu va fi niciodată subiectul unor negocieri”, a fost mesajul ferm transmis de Baerbock.

La rândul său, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a spus că a abordat chestiunea sensibilă a livrărilor de arme către Ucraina, în contextul în care Kievul a acuzat în decembrie Berlinul că împiedică furnizarea de armamente defensive în cadrul cooperării cu NATO, informează AFP, potrivit Agerpres.

”Dialogul nostru cu Germania pe acest subiect va continua. Ştim de unde şi ce fel de arme putem obţine. Ştim foarte bine cum să le folosim pentru a ne apăra teritoriile. Lucrăm la asta în fiecare zi, iar rezultatele nu sunt rele”, a mai declarat Kuleba.

De asemenea, acesta a transmis că ”este important ca nici Berlinul, nici Parisul să nu ia decizii despre Ucraina fără Ucraina și să nu facă niciun joc pe la spatele nostru în relațiile cu Rusia”, a declarat Kuleba, care i-a mulțumit lui Baerbock ”pentru că a adoptat o poziție de principiu”.

Vizita sa are loc după trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, desfășurate pe parcursul săptămânii trecute, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Atmosfera s-a inflamat și mai tare în contextul atacului cibernetic asupra unor site-uri ale Guvernului de la Kiev, condamnat de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

După oprirea la Kiev, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, urmează să poposească la Mosova pentru discuții cu omologul rus, Serghei Lavrov, pe agenda celor doi aflându-se cel mai probabil subiecte precum comasarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina sau Nord Stream 2, proiect față de care aceasta și-a exprimat în trecut opoziția. 

Să nu uităm totuși de practica specific germană ce a intrat în jargonul politic ca ”german vote” prin care Guvernul federal vine cu păreri diferite, în funcție de ministrul care își exprimă opinia. 

Așa se face că Berlinul, prin vocea ministrului său al apărării, Christine Lambrecht, a subliniat că Nord Stream 2 este un proiect comercial care nu trebuie legat de acțiunile politice.

Decizia Gazprom, companie care adminsitrează gazoductul mai sus amintit, de a limita furnizarea de gaze naturale în pofida majorării cererii a fost calificată de Uniunea Europeană drept ”provocatoare”, fapt pentru care autoritățile de reglementare au decis să examineze livrările de energie.

Pe lângă presiunea sporită din partea autorităților europene pentru aplicarea legilor concurenței, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a insistat, de asemenea, asupra faptului că speranțele Rusiei de a transporta gaz direct în Germania prin conducta Nord Stream 2 depind și de comportamentul său în Ucraina.

”Cu siguranță, funcționarea acestei infrastructuri va depinde și de evoluția evenimentelor din Ucraina și de atitudinea Rusiei”, a menționat acesta, adăugând că viitorul gazoductului –  care ar trebui să fie aprobat de autoritățile de reglementare germane în cursul acestui an – ”este cu siguranță legat de situația militară din Ucraina”.

Încercând să explice creșterea prețurilor la gaze, șeful Agenţiei Internaţionale a Energiei a arătat cu degetul către Gazprom.

”Credem că există dovezi ale încordării de pe piaţa europeană a gazelor din cauza acţiunilor Rusiei. Aş atrage atenţia că fluxurile scăzute de gaze ruseşti din prezent către Europa coincid cu tensiunile geopolitice accentuate privind Ucraina”, a declarat Birol, care este de părere că ”Rusia ar putea majora livrările spre Europa cu cel puţin o treime – acesta este mesajul cheie”.

Birol a semnalat că ţările europene, inclusiv Marea Britanie, trebuie să se pregătească de viitoare crize, asigurându-şi capacităţi suplimentare de stocare a gazelor pentru a reduce influenţa oricărei ţări pe piaţă în momentele tensionate.

Rusia este răspunzătoare pentru aproximativ 40% din gazele naturale ale UE și a susținut mult timp că este un furnizor stabil și previzibil, dar acest lucru devine din ce în ce mai greu de crezut, pe măsură ce SUA, NATO și UE devin din ce în ce mai alarmate de trupele ruse comasate la granița Ucrainei și solicitările răsunătoare ale Kremlinului prin care urmărește să remodeleze arhitectura de securitate a Europei.

Senatul american a dezbătut joi un proiect de sancțiuni prezentat de republicani ce vizează Nord Stream 2, o măsură care a eșuat.

Baerbock este conștientă că Joe Biden a respins această intenție republicană de a aplica sancțiuni noi asupra Nord Stream 2 tocmai pentru că dorește conservarea relațiilor, după cum însuși președintele american a declarat de nenumărate ori însă, dacă nu există reciprocitate din partea Berlinului, este posibil ca Washington să își revizuiască atitudinea cu privire la acest gazoduct.

Dovadă în acest sens stă un alt proiect de lege dezvăluit săptămâna trecută de mai mulți senatori democrați de prim rang care vizează pedepsirea preşedintelui rus Vladimir Putin în cazul în care Rusia invadează Ucraina.

Textul, sprijinit de Casa Albă, încurajează mai ales Statele Unite ”să ia în considerare toate măsurile disponibile şi adecvate” pentru a se asigura că Nord Stream 2, descris ca ”un instrument de influenţă rău intenţionată al Federaţiei Ruse”, nu devine operaţional.