Connect with us

NATO

Germania dezaprobă concesiile lui Trump față de Rusia și nu acceptă o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA: Doar Putin ar beneficia de asta

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Liderii politici germani au reacționat alarmați la anunțul bombă al președintelui american Donald Trump, potrivit căruia administrația sa va purta negocieri de pace cu președintele rus Vladimir Putin, fără a ține cont de liderii europeni. În frunte cu cancelarul demisionar Olaf Scholz, care are șanse slabe să își reînnoiască mandatul după alegerile legislative anticipate.

Pentru a fi clar, pacea trebuie să dureze pe termen lung. Ea trebuie să asigure suveranitatea Ucrainei. Acesta este motivul pentru care nu vom sprijini niciodată o pace dictată. Nu vom accepta nici o soluție care să ducă la decuplarea securității europene de cea americană. O singură persoană ar beneficia de pe urma acestui lucru. Președintele Putin”, a declarat joi cancelarul german Olaf Scholz, citat de Politico Europe.

Scholz, al cărui Partid Social Democrat (SPD) se află pe locul al treilea, potrivit sondajelor, înaintea alegerilor naționale din 23 februarie, a solicitat cheltuieli mai mari pentru apărarea Germaniei și ajutor militar pentru Ucraina și i-a îndemnat pe conservatori să relaxeze regulile stricte de cheltuieli ale țării – o temă pe care a atins-o în mod repetat în timpul campaniei electorale – pentru a face acest lucru.

“Astăzi, trebuie să ne confruntăm cu realitatea a ceea ce acțiunile și anunțurile guvernului SUA înseamnă pentru Ucraina, pentru Europa și pentru lume. A nu acționa ar însemna să punem în pericol securitatea țării noastre și a continentului nostru”, a adăugat Scholz.

La rândul său, ministrul german al apărării, social-democratul Boris Pistorius, care a apreciat că SUA nu ar fi trebuit să facă concesii Rusiei înainte de negocierile de pace, excluzând aderarea Ucrainei la NATO şi acceptând că ţara ar trebui să renunţe la o parte din teritoriul său.

Boris Pistorius, care a participat joi la o reuniune miniştrilor apărării din cadrul NATO la Bruxelles, s-a alăturat frustrărilor europene după declaraţia lui Donald Trump de miercuri, în care acesta a spus că a discutat cu Vladimir Putin despre începerea imediată a negocierilor de pace.

“În opinia mea, ar fi fost mai bine să vorbim despre o posibilă aderare a Ucrainei la NATO sau despre posibile pierderi de teritoriu la masa negocierilor”, a declarat Pistorius.

Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.

Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică.

Premierul polonez Donald Tusk, a cărui țară asigură președinția rotativă a Consiliului UE, a făcut cunoscut faptul că a avut convorbiri telefonice de coordonare cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu cancelarul german Olaf Scholz, cu premierul suedez Ulf Kristersson și cu liderul opoziției germane, Friedrich Merz, favorit să preia conducerea țării după alegerile din 23 februarie.

Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus Tusk, sec, după aceste discuții. Premierul polonez are experiența gestionării unei relații politice cu Donald Trump în primul mandat la Casa Albă al republicanului, când Tusk era președinte al Consiliului European.

Asigurarea unui loc la masă a fost întotdeauna o prioritate absolută pentru liderii UE, care, în primele luni ale războiului, au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, de la începutul războiului, UE și cele 27 de state membre au pus la dispoziție Ucrainei aproape 140 de miliarde de euro în asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați.

De aceea, miniștrii de externe ai principalilor aliați europeni, inclusiv Germania, Franța, Polonia și Marea Britanie, au avertizat miercuri într-o declarație că “Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”.

Obiectivele noastre comune ar trebui să fie de a pune Ucraina într-o poziție de forță. Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”, au afirmat șapte țări europene și Uniunea Europeană într-o declarație comună după o reuniune a miniștrilor de externe la Paris, în formatul “Weimar+” care reunește fondatorii Triunghiului de la Weimar – Franța, Germania și Polonia, și cărora li se adaugă Italia, Spania, Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Înainte de a porni spre München, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că a discutat la telefon cu premierul polonez Donald Tusk  “despre condițiile necesare pentru o pace durabilă și reală în Ucraina și am convenit că nicio negociere cu Putin nu poate începe fără o poziție unită din partea Ucrainei, a Europei și a Statelor Unite”.

Joi, cu o zi înainte de a participa la Conferința de la München, unde va purta discuții și cu SUA și cu partenerii europeni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace încheiat doar de Trump și Putin. În capitala Bavariei, președintele ucrainean se va întâlni cu vicepreședintele american J.D. Vance, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu trimisul special al SUA pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg.

În schimb, secretarul american al apărării Pete Hegseth a asigurat, de la reuniunea miniștrilor apărării din țările NATO, că discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina nu au fost “cu siguranță o trădare” a Kievului. Însă, Donald Trump a evocat luni posibilitatea ca Ucraina să devină “rusă într-o zi”, declarând din nou că dorește acces pentru SUA la pământurile rare ucrainene în schimbul ajutorului american pentru Kiev în fața războiului Rusiei și trimițându-l în acest sens la Kiev pe secretarul Trezoreriei.

Același Hegseth afirmase anterior că SUA nu se mai concentrează “în principal” pe securitatea europeană și că Europa va trebui să preia conducerea în apărarea Ucrainei, despre care a spus că ambițiile sale de a-și recupera teritoriile ocupate militar de Rusia și de a adera la NATO sunt “nerealiste”. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

“Coaliția celor dispuși” pentru Ucraina se reunește pe 27 martie la Paris, anunță Macron. Bolojan confirmă participarea la summitul din capitala Franței

Published

on

© Administrația Prezidențială via Palatul Élysée

Corespondență din Bruxelles

Președintele francez Emmanuel Macron a confirmat joi seară un summit al “coaliția țărilor voluntare” în sprijinirea Ucrainei care va avea loc joia viitoare, pe 27 martie.

La reuniune, care va avea loc la Paris, vor participa “țările din coaliția celor dispuși”, alături de liderul ucrainean Volodimir Zelenski, a confirmat ulterior președintele francez la summitul liderilor UE de la Bruxelles.

“Această reuniune urmează reuniunii de săptămâna trecută a șefilor de stat major militari de la Paris și reuniunii de astăzi a șefilor adjuncți operaționali de la Londra. Ne vom finaliza activitatea de sprijinire a armatei ucrainene și de construire a unui model militar durabil și rezilient pentru a preveni viitoare invazii rusești. De asemenea, vom defini garanțiile de securitate pe care le pot oferi forțele europene. Ceea ce ne dorim este să protejăm pacea”, a punctat Macron.

 

Și președintele interimar al României Ilie Bolojan a confirmat participarea la acest summit.

“Vor continua discuțiile legate de acest plan pe care Europa îl susține pentru a-și consolida apărarea, inclusiv pentru a susține ca, după încetarea focului în Ucraina, la care sperăm să se ajungă cât mai repede, să existe niște condiții asiguratorii, pentru a avea o securitate care să fie asigurată pentru Ucraina. România, chiar dacă, așa cum am mai spus, nu vom trimite sub nicio formă trupe în Ucraina, va participa la aceste discuții, atât cele tehnice, care țin de zona militară, pentru că aceste aspecte care țin de planificări, de strategii, și care tranzitează, de exemplu, în România, au nevoie de datele respective, pentru ca Statul Major să fie informat cu ceea ce se are în vedere. Și vom participa la aceste discuții, așa am convenit și asta este poziția noastră”, a explicat, în detaliu, Ilie Bolojan, la finalul Consiliului European de la Bruxelles.

Summitul din capitala Franței este o continuare a întâlnirilor din luna februarie pe care Emmanuel Macron le-a găzduit la Paris cu liderii europeni și NATO pentru a discuta despre garanțiile de apărare pentru Ucraina și pentru întregul continent. A doua dintre reuniunile găzduite de liderul francez în luna februarie a reprezentat și prima deplasare internațională a lui Ilie Bolojan după preluarea mandatului de președinte interimar ca urmare a demisiei lui Klaus Iohannis.

Summitul marchează și un co-leadership al Franței și Marii Britanii, întrucât reuniunile de la Paris din luna februarie au fost urmate de un summit găzduit la data de 2 martie la Londra de premierul britanic Keir Starmer, întrunire ce a marcat apariția “coaliției celor dispuși” pentru a garanta pacea în Ucraina.

Ulterior, atât Macron săptămâna trecută, cât și Starmer joi, au găzduit reuniuni cu peste 30 de șefi de stat major din țări aliate și partenere. Mai mult, premierul britanic i-a reunit sâmbăta trecută într-o videoconferință pe liderii acestei coaliții în urma căreia a anunțat că planurile celor implicați pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”.

Reuniunea va avea loc în timp ce liderii europeni se străduiesc să consolideze capacitățile de apărare ale Uniunii Europene în fața amenințărilor din partea Rusiei și a schimbărilor drastice ale politicii externe a SUA sub președinția lui Donald Trump. Aceasta reflectă, de asemenea, un sprijin politic din ce în ce mai mare pentru o “coaliție a celor dispuși” – un număr de țări UE împreună cu altele, posibil inclusiv Canada și Turcia – pentru a interveni în sprijinul Ucrainei.

Luni, reprezentanți ai guvernului SUA se vor întâlni cu diplomați de la Moscova și Kiev în Arabia Saudită pentru a negocia un posibil acord de încetare a focului.

Reuniți joi la Bruxelles, liderii statelor membre ale Uniunii Europene, cu excepția premierului maghiar Viktor Orban, au constatat că “nu au loc negocieri reale în acest moment”, referindu-se la încercările lui Donald Trump de a pune capăt războiului lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Ei au cerut Rusiei să dea dovadă de “voință politică reală pentru a pune capăt războiului”.

Cu toate acestea, summitul Consiliului European nu s-a încheiat cu noi angajamente clare privind sprijinul militar al europenilor pentru Ucraina.

Continue Reading

NATO

Stoltenberg nu exclude “reducerea contribuției SUA la structurile de comandă militară ale NATO”: Trebuie să consolidăm contribuțiile Europei și Canadei, nu să renunțăm la NATO

Published

on

© NATO

Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, care luna trecută a reintrat în guvernul norvegian în calitate de ministru de finanțe, a declarat că incertitudinea privind angajamentul SUA față de alianța transatlantică nu este un motiv pentru a “renunța la NATO”, ci o motivație pentru creșterea contribuțiilor europene și canadiene, în timp ce nu a exclus ca Statele Unite să își diminueze contribuțiile la structurile de comandă ale NATO și la forțele aliate.

Vorbind cu puțin timp înainte ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să aterizeze în Norvegia joi dimineață, Stoltenberg a declarat pentru The Guardian că, indiferent dacă SUA decide sau nu să își reducă contribuțiile la NATO, este esențial ca ceilalți membri ai NATO “să fie uniți” și “să facă un pas înainte”.

“Trebuie să facem cu toții ceea ce putem pentru a ne asigura că NATO rămâne o alianță puternică între America de Nord și Europa, care a contribuit la menținerea siguranței noastre timp de mai bine de 75 de ani. Au mai existat diferențe și dezacorduri, dar am reușit să le depășim realizând că suntem cu toții mai în siguranță atunci când stăm împreună”, a spus el.

El a făcut aceste comentarii de la Copenhaga, unde miercuri s-a întâlnit cu prim-ministrul danez Mette Frederiksen și a participat la proiecția unui documentar despre ultimul său an în NATO.

“În cazul în care SUA ar decide să își reducă contribuțiile la NATO, este și mai important ca noi, ceilalți din NATO, să fim uniți și să creștem, așa cum fac acum aliații europeni. Și nu în ultimul rând Regatul Unit, fiind a doua mare putere militară din NATO după Statele Unite”, a subliniat cel care a menținut Alianța Nord-Atlantică unită în primul mandat Trump.

Totuși, el adăugat că nu exclude ca Statele Unite să își diminueze contribuțiile la structurile de comandă ale NATO și la forțele aliate.

Nu pot exclude faptul că SUA își vor reduce contribuțiile la structurile de comandă ale NATO, la forțele NATO, dar mă aștept ca Statele Unite să rămână un aliat al NATO. Răspunsul la această întrebare nu este să renunțăm la NATO, ci să consolidăm contribuțiile europene și canadiene la NATO”, a continuat Stoltenberg.

Publicația americană NBC News a relatat miercuri că, în contextul unei restructurări a comenzilor militare, Pentagonul ia în considerare renunțarea la rolul de Comandant Suprem Aliat al NATO (SACEUR), o schimbare radicală ce ar putea diminua influența americană în Alianța Nord-Atlantică.

În cei 75 de ani de la înființarea NATO, a fost o responsabilitate specific americană ca un general american de patru stele să supravegheze toate operațiunile militare ale NATO în Europa. Primul comandant suprem al Forțelor NATO (SACEUR) a fost unul dintre generalii eroi al celui de-al Doilea Război Mondial, Dwight D. Eisenhower, cel care avea să devină și președinte al SUA în 1953.

Generalul de armată Christopher Cavoli, actualul SACEUR, are un mandat de trei ani care se va încheia în această vară.

De la înființarea NATO a fost o tradiție neperturbată aceea că funcția de conducere civilă a Alianței revine unui european, astfel că toți secretarii generali ai NATO au provenit din Europa, iar conducerea militară a Alianței revine Statelor Unite.

Continue Reading

NATO

Polonia și statele baltice plănuiesc retragerea din tratatul de interzicere a minelor antipersonal „pentru a consolida apărarea flancului estic al NATO”

Published

on

© Kancelaria Premiera/ Flickr

Miniștrii apărării din Polonia, Estonia, Letonia și Lituania recomandă ca țările lor să se retragă din acordul internațional de interzicere a minelor antipersonal, cunoscut și ca Tratatul de la Ottawa, relatează Politico.

„Amenințările militare la adresa statelor membre NATO care se învecinează cu Rusia și Belarus au crescut semnificativ”, se arată într-o declarație publicată marți de cele patru țări.

„Considerăm că, în actualul mediu de securitate, este extrem de important să oferim forțelor noastre de apărare flexibilitatea și libertatea de alegere pentru a utiliza potențial noi sisteme de arme și soluții pentru a consolida apărarea flancului estic vulnerabil al Alianței”, se adaugă în comunicat.

Tratatul de la Ottawa din 1997 a fost supus unei presiuni tot mai mari din cauza războiului Moscovei împotriva Ucrainei, în timp ce statele din prima linie își consolidează frontierele cu Rusia.

La începutul acestei luni, prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că Polonia va începe să ia măsuri pentru a părăsi tratatul. Cele patru țări au analizat îndelung posibilitatea unei retrageri și au dorit să ia o decizie comună, regională.

Este mai degrabă un semnal politic către Moscova decât reflectarea unei nevoi militare imediate.

„Deciziile privind Convenția de la Ottawa ar trebui să fie luate în solidaritate și coordonare în cadrul regiunii. În același timp, în prezent nu avem planuri de a dezvolta, stoca sau utiliza mine antipersonal interzise anterior”, a declarat ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur.

La începutul acestei luni, șeful Statului Major al Apărării din Letonia, generalul maior Kaspars Pudāns, a declarat pentru Politico că prioritățile țării rămân minele antitanc și proiectilele de artilerie.

Ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, a declarat că și Finlanda ia în considerare părăsirea tratatului, deși nu este semnatară a declarației de astăzi.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL33 minutes ago

Trump dezvăluie F-47, avionul de luptă de generația a șasea: Un semnal clar către aliați că nu plecăm niciunde și către inamici că proiectăm putere pe tot globul

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, discuții cu președinta BERD: Avem un parteneriat solid, care se reflectă în investițiile semnificative pe care această instituție financiară le derulează în România

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE confirmă rebrandingul “ReArm Europe” după reacțiile negative din Italia și Spania: Planul apărării se va numi “Readiness 2030”, o referire la data când Rusia ar putea fi capabilă să atace un stat UE sau NATO

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Sănătății, vizită în Coreea de Sud. Alexandru Rafila a discutat cu omologul sud-coreean despre dezvoltarea relațiilor de cooperare dintre cele două țări în domeniul medical

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE5 hours ago

Încă un pas în procesul de aderare la OCDE: Secretariatul General al Guvernului a prezentat progresele în cadrul Grupului de lucru pentru proprietatea de stat și practici de privatizare

ONU5 hours ago

Secretarul general al ONU avertizează că ”riscăm să pierdem din vedere cel mai mare dar al Europei pentru civilizație: Iluminismul”: Vocile izolaționismului sunt auzite din ce în ce mai tare

U.E.5 hours ago

Confiscarea de către Europa a activelor înghețate ale Rusiei ar fi “un act de război”, avertizează premierul Belgiei

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană și autoritățile naționale iau măsuri pentru a proteja copiii de practicile dăunătoare din jocurile video

ROMÂNIA6 hours ago

Președintele Patronatului în Construcții, Alexandru Fulga, la Forumul Construcțiilor 2025: În ultimii 10 ani, statul a fost unul dintre cei mai importanți investitori în domeniul construcțiilor din România

ROMÂNIA6 hours ago

CDS, partenerul Forumului Construcțiilor 2025. Alexandru Fulga a adus în prim-plan importanța fondurilor europene, relația dintre stat și sectorul privat, stabilitatea legislativă și digitalizarea industriei

POLITICĂ1 day ago

Marcel Ciolacu: România nu-și permite experimente. Crin Antonescu este singura garanție reală că tot ce am construit într-un ritm nemaiîntâlnit de la Revoluție încoace va continua

INTERNAȚIONAL4 days ago

OCDE anticipează o încetinire a creșterii economice globale în contextul tensiunilor tarifare: Este esențial să se mențină piețele deschise și un sistem comercial internațional bazat pe norme

CONSILIUL UE4 days ago

Înaltul Reprezentant al UE se îndoiește de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina: Condițiile prezentate ridică un mare semn de întrebare

MAREA BRITANIE6 days ago

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

INTERNAȚIONAL1 week ago

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

COMUNICATE DE PRESĂ1 week ago

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 weeks ago

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

Trending