Miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană au convenit vineri să sprijine candidatura Nadiei Calviño la funcția de președinte al Băncii Europene de Investiții (BEI), punând capăt unei perioade de negocieri în urma cărora ministrul economiei și de finanțe al Spaniei, țara care deține președinția Consiliului UE, va deveni prima femeie președintă a BEI, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia a fost luată la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare în urma consultărilor dintre acționarii băncii, în frunte cu viceprim-ministrul și ministrul de finanțe al Belgiei, Vincent Van Peteghem, care prezidează în prezent Consiliul guvernatorilor BEI.

“BEI este un instrument-cheie pentru realizarea obiectivelor politice ale UE, atât în cadrul Uniunii noastre, cât și în afara granițelor noastre. Suntem convinși că Nadia Calviño are toate calitățile necesare pentru a gestiona cea mai mare bancă multilaterală din lume, canalizând finanțările atât de necesare pentru întreprinderi și sprijinind investițiile pentru a stimula competitivitatea și creșterea durabilă a Europei”, a declarat Van Peteghem. 

Nadia Calviño, care este prim-vicepreședinte al Guvernului Spaniei și ministru al economiei, comerțului și întreprinderilor, ar urma să îi succeadă lui Werner Hoyer, al cărui al doilea mandat la conducerea băncii UE se încheie la 31 decembrie 2023.

Economistă de formație, Calviño a ocupat anterior, între 2014 și 2018, funcția de director general pentru buget în cadrul Comisiei Europene.

“BEI, brațul financiar al UE, este o instituție-cheie pentru economia europeană. Ea va avea un rol și mai important în viitor pentru a finanța tranziția ecologică, pentru a oferi sprijin financiar pentru reconstrucția Ucrainei și, de asemenea, pentru a sprijini rolul Europei în lume. Sunt onorată de încrederea și sprijinul miniștrilor pentru a mă afla la conducerea Grupului BEI”, a declarat Calviño.

Candidatura lui Calviño a fost înaintată la scurt timp după alegerile din Spania, în iulie, când existau deja alți patru candidați: italianul Daniele Franco, suedezul Thomas Östros, poloneza Teresa Czerwinska și daneza Margrethe Vestager, care și-a luat concediu din poziția sa de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru a candida la președinția BEI.

BEI este cel mai mare creditor multilateral din lume, cu un bilanț de 547 de miliarde de euro. Actualul său președinte este politicianul german Werner Hoyer, care se află în funcție din 2012, după ce a fost reales pentru un al doilea mandat în 2018.

Oferta de credite se restrânge în timp ce băncile caută să se extindă, în contextul îngrijorărilor legate de rentabilitate, relevă un sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții referitor la activitatea de creditare a băncilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est în 2023.

”Concluziile sondajului indică faptul că restrângerea ofertei de credit, începută în 2022 din cauza războiului din Ucraina, a inflației, a ratelor mai ridicate și a încetinirii economice, este încă în desfășurare. Toate segmentele sectorului de afaceri au fost afectate de oferta mai restrânsă, în special întreprinderile mici și mijlocii. Aici intervine BEI Global, care va continua să ofere finanțare în condiții favorabile prin intermediarii noștri financiari întreprinderilor mici din regiune, pentru a le ajuta să-și depășească dificultățile financiare, să decarbonizeze, să se extindă și să creeze locuri de muncă”, a precizat vicepreședintele BEI Kyriacos Kakouris.

Conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, se previzionează că oferta de credite va rămâne slabă sau neutră în aproape toate țările (cu excepția Albaniei).

Cu toate acestea, se prevede că deficitul mare dintre cerere și ofertă din ultimii ani (când cererea a fost rezilientă, dar oferta s-a restrâns) se va diminua, consideră BEI.

Cererea de credite din partea clienților băncilor a rămas rezilientă și se așteaptă o ușoară îmbunătățire a acesteia. Investițiile fixe și comerțul cu amănuntul, în special piața imobiliară de locuințe, au contribuit negativ, dar se așteaptă ca investițiile fixe să se reia în perioada următoare.

În ciuda previziunilor negative anterioare, calitatea creditelor s-a îmbunătățit în ultimele șase luni. Cu toate acestea, dată fiind perspectiva economică mai slabă și ratele de dobânzi mai ridicate, băncile se așteaptă din nou la o majorare a împrumuturilor neperformante în următoarele șase luni.

Cu toate acestea, un număr tot mai mare de bănci își exprimă intenția de a-și extinde selectiv operațiunile în regiune (50 %, în creștere de la 45 % la sondajul precedent și de la 30 % la sondajul dinainte) sau de a-și menține nivelul operațiunilor. Cele mai multe filiale regionale au o rentabilitate mai mare decât întregul grup în ceea ce privește randamentul activelor și randamentul capitalurilor proprii, în special în Republica Cehă, Kosovo și Macedonia de Nord.

Totuși, viziunea acestora referitoare la rentabilitate s-a deteriorat semnificativ față de ultimul sondaj, peste 50 % dintre bănci semnalând acum o rentabilitate mai mică în diferite țări (Albania, Croația, Ungaria, Polonia și România) față de operațiunile la nivel de grup.

România 

Cererea de credite a rămas puternică în România în ultimele șase luni, în special din partea companiilor. În schimb, condițiile de acordare a creditelor s-au înăsprit în continuare. În timp ce potențialul pieței bancare rămâne ridicat, profitabilitatea sistemului a început să se deterioreze, în conformitate cu tendința regională.

Majoritatea băncilor intervievate percep piața bancară din România ca având un potențial ridicat, ocupând locul trei în regiune.

De asemenea, majoritatea băncilor descriu poziționarea lor pe piața din România ca fiind satisfăcătoare. Cu toate acestea, profitabilitatea băncilor din România s-a deteriorat în comparație cu sondajul anterior, în conformitate cu tendința regională.

Cererea de credite s-a îmbunătățit în continuare în ultimele șase luni – determinată în special de cererea robustă pe segmentul corporatist. Cererea de credite pentru locuințe a rămas neschimbată. Băncile se așteaptă ca cererea globală de credite să continue să crească în următoarele șase luni.

Condițiile privind oferta de credite au continuat să se înăsprească în ultimele șase luni în toate domeniile, urmând tiparele observate în întreaga Europă Centrală, de Est și de Sud-Est. Băncile din România se așteaptă ca oferta de credite să rămână neschimbată în următoarele șase luni.

Accesul la finanțare a continuat să se îmbunătățească în ultimele șase luni, după o deteriorare în prima jumătate a anului 2022. Se așteaptă ca condițiile de finanțare să fie bune în următoarele șase luni. 

Calitatea creditelor în România a rămas solidă, contrar așteptărilor anterioare, și nu se așteaptă nicio schimbare majoră pentru perioada următoare.

Sondajul privind activitatea de creditare a băncilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est se desfășoară o dată la șase luni pe un eșantion de aproximativ 15 grupuri bancare internaționale și 85 de filiale locale sau bănci locale independente din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est.

Acesta colectează informații despre standardele, termenii și condițiile de creditare, precum și despre diverși factori interni și internaționali care pot fi responsabili pentru schimbările intervenite în activitatea de creditare. Se examinează și cererea de împrumuturi. Sondajul include întrebări specifice despre calitatea creditelor și condițiile de finanțare pentru bănci.

Este conceput astfel încât să formeze un panel de observații care să ofere o evaluare aproape în timp real a situației actuale a sectorului bancar din regiunea Europei Centrale, de Est și de Sud-Est. Sondajul este dezvoltat și gestionat de Departamentul de Economie al BEI și face parte dintr-o serie de rapoarte întocmite alături de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială pentru Inițiativa Viena.

Coaliția de guvernare germană încă nu a decis pe cine va susține în cursa pentru conducerea Băncii Europene de Investiții (BEI), dar ministrul finanțelor, Christian Lindner, a dat de înțeles că își dorește continuitate, relatează Politico Europe, subliniind că candidatul câștigător ar trebui să promoveze “banking-ul chibzuit” și să mențină abordarea prudentă a băncii în privința acordării de împrumuturi.

“Este important pentru noi ca banca să-și mențină reputația bună și să rămână pe o bază solidă”, a declarat Lindner. “Vedem și posibilitatea de a îmbunătăți agilitatea băncii și ritmul luării deciziilor”, a continuat el.

Lindner, liderul Partidului Liber Democrat al Germaniei (FDP), a refuzat să spună pe care dintre candidații care concurează pentru conducerea BEI i-ar prefera sau dacă va susține unul dintre cei doi favoriți – Margrethe Vestager din Danemarca, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene care este în prezent în concediu din această funcție pentru a se concentra asupra candidaturii sale; și Nadia Calviño, ministra spaniolă a finanțelor.

În total, sunt cinci candidați în cursa pentru conducerea BEI, care a fost fondată în 1958 de țările membre ale UE pentru a susține proiecte de infrastructură și dezvoltare regională.

Vestager, un liberal social danez cu o experiență solidă în domeniul protecției mediului, ar fi cea mai naturală alegere pentru Lindner. Cu toate acestea, în ceea ce privește politicile de împrumut ale BEI, Vestager a susținut o abordare mai agresivă, declarând săptămâna trecută pentru Financial Times că dorește “o asumare mai mare a riscurilor” în cadrul băncii.

Criticii spun că BEI, care acordă împrumuturi, în total, de aproximativ 65 de miliarde de euro în fiecare an, este prea timidă în practicile sale de creditare și susțin că este necesară o abordare mai îndrăzneață pe măsură ce UE se confruntă cu sarcini monumentale, cum ar fi finanțarea pentru combaterea schimbărilor climatice și reconstruirea Ucrainei.

În contrast, Lindner îl prezintă pe Werner Hoyer, actualul lider al băncii, care are reputația de a fi un bancher extrem de conservator, ca pe un model. Hoyer, care a condus BEI timp de 12 ani și se va retrage la sfârșitul anului, este membru al FDP, care are o istorie de promovare a disciplinei fiscale stricte.

Cu toate că Lindner are o voce influentă în Cabinet, decizia privind BEI nu depinde doar de el. Cancelarul Olaf Scholz, care se pare că o susține pe Calviño, are și el un cuvânt de spus, alături de ministrul german pentru afaceri economice și acțiune climatică, Robert Habeck.

Se presupune că Ecologiștii o vor susține pe Vestager, care într-un interviu din această săptămână a subliniat importanța de a promova investiții pentru energia regenerabilă, o prioritate pentru Ecologiști.

Dacă germanii nu reușesc să se decidă pentru unul dintre favoriți, ar putea face un compromis și să susțină unul dintre cei trei candidați rămași, grup care include doi vicepreședinți ai BEI – Teresa Czerwińska și Thomas Östros – și Daniele Franco, fost ministru italian al finanțelor.

Orice candidat va avea probabil nevoie de sprijinul Germaniei, care este cel mai mare acționar al băncii. De asemenea, pe cine va susține Franța este în continuare neclar, Parisul evaluând care candidat este cel mai probabil să se conformeze intereselor sale, inclusiv finanțarea investițiilor în domeniul nuclear și al apărării.

Miercuri, Claudia Buch a fost aleasă să conducă instituția de supraveghere a BEI. Conform Politico Europe, preluarea Mecanismului de Supraveghere Unic de către Claudia Buch ar putea consolida candidatura lui Calviño pentru conducerea BEI.

Material redactat de Taisia Fusea