Connect with us

NEWS

Germania începe dezbaterea în justiție privind sinuciderea asistată de medici în cazul bolnavilor în stadiu terminal

Published

on

@truthseeker08/Pixabay License

Curtea Constituțională Federală din Germania a început marți, 16 aprilie, să audieze un caz înaintat de pacienți bolnavi în stadiu terminal și de medici împotriva unei legi care interzice serviciile de sinucidere asistată profesional, redeschizând astfel o dezbatere amară și controversată, anunță Deutsche Welle

Parlamentarii germani au aprobat așa-numitul articol 217 în noiembrie 2015, care penalizează pe oricine transformă sinuciderea asistată într-un serviciu profesional – cu sau fără plată. Însă, o decizie a instanței administrative de la Leipzig, doi ani mai târziu, în 2017, a ridicat întrebări cu privire la lege, deoarece judecătorii au constatat că, în cazuri extreme, autoritățile nu au putut refuza medicamente letale pacienților cu boli terminale.

Astfel de semnale contradictorii au alimentat reluarea dezbaterilor cu privire la o chestiune cu o rezonanță uriașă într-o țară cu o populație curs de îmbătrânire rapidă și în care Biserica încă exercită o puternică influență. În plus, este un subiect deosebit de sensibil, deoarece naziștii au folosit ceea ce ei numeau ,,eutanasia” pentru a extermina circa 200.000 de persoane cu dizabilități, relatează publicația germană.

De marți, Curtea Constituțională Federală va începe să dezbată ultima provocare adusă de șase reclamanți – printre care pacienți bolnavi în stadiu terminal, medici și asociații care oferă sprijin persoanelor care doresc sinuciderea asistată.

În practică, legea din 2015 prevede că un soț care își ajută soția bolnavă în stadiu terminal să moară nu va fi urmărit penal. În schimb, o asociație sau o altă companie  care se oferă în mod repetat să asiste oamenii să moară se va confrunta cu urmărirea penală.

Situația nu este, însă, la fel de limpede în cazul medicilor care prescriu cocktailuri mortale pentru pacienți. Practicanții din domeniul sănătății cer certitudine juridică în cazurile  în care sunt obligați să prescrie medicamente paliative.

În orice caz, în fața instanței constituționale, pacienții susțin că dreptul lor general personal se extinde la dreptul de a avea o moarte determinată de sine.

Sinuciderea indirect asistată a fost legalizată în Germania încă din 1996. Aceasta se referă la faptul că pacientul este conștient că administrarea de doze mari de analgezice sub supravegherea medicului în timpul îngrijirii paliative poate duce la deces. Un medic care, cu bună știință, pune la dispoziție medicamentele necesare unui pacient pentru a-și lua propria viață, se poate confrunta cu consecințe juridice sau profesionale, însă, informează publicația Inquirer.

Sinuciderea asistată pasiv este, de asemenea, legală în Germania. În 2009, parlamentarii au decis ca pacienților în deplinătatea facultăților mintale să li se permită să ia propriile decizii cu privire la tipurile de tratament medical pe care le primesc – chiar dacă refuzul unui tratament recomandat are drept rezultat moartea. Acest termen se referă, de obicei, la refuzul pacientului de a lua măsuri de susținere a vieții, mai precizează sursa citată mai sus.

Cu toate acestea, a ajuta în mod activ și cu bună știință o persoană să se sinucidă este explicit în afara legii în Germania, potrivit Deutsche Welle. 

În acest sens, marți și miercuri, instanța supremă din Germania va asculta argumente care susțin că interdicția guvernului privind sinuciderea asistată activ din  2015 încalcă libertățile personale ale pacienților și pedepsește pe nedrept medicii care participă la acest act.   

O decizie asupra cauzei judecate ar putea fi luată cel mai devreme peste câteva săptămâni sau chiar la luni distanță după ce judecătorii au ascultat pledoariile tuturor părților implicate.

La nivelul Uniunii Europene, sinuciderea asistată este permisă de lege doar în trei state membre: Belgia, Olanda și Luxemburg. Anumite forme de sinucidere asistată sunt posibile, însă, și în alte state ale UE. Dincolo de spațiul comun, practica este legalizată în Elveția și în cateva state americane, precum Oregon, Vermont sau Washington. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Premierul Viktor Orban anunță de la Beijing că inițiativa ”Noul Drum al Mătăsii” este în deplină armonie cu interesele Ungariei: Vom acţiona întotdeauna în conformitate cu interesul naţional

Published

on

©️ Viktor Orban/ captură video

Inițiativa ”Noul Drum al Mătăsii” ( Belt and Road Initiative, BRI) este în deplină armonie cu interesele Ungariei, a declarat joi prim-ministrul Viktor Orban, cu prilejul discuţiilor avute la Beijing cu omologul său chinez Li Keqiang, transmite MTI, citat de Agerpres.

Premierul ungar a afirmat că este ”o mare onoare” să fie invitat la cel de-al doilea forum al BRI, care se va desfăşura joi, vineri şi sâmbătă la Beijing.

Această iniţiativă este ”o garanţie serioasă pentru un comerţ mondial liber şi pentru libertatea economiei mondiale” a subliniat Viktor Orban.

Ungurii au nevoie de o economie globală deschisă’, iar Ungaria este pregătită să coopereze în continuare în cadrul acestei iniţiative şi va respinge ”orice presiune exterioară ideologică” pentru că guvernul său ”va acţiona întotdeauna în conformitate cu interesul naţional”, a mai spus Orban.

El a subliniat contribuţia importantă a companiilor chineze la modernizarea economiei ungare, notând că investiţiile chineze au ajuns la circa 4.5 miliarde de dolari şi propunând menţinerea afluxului de investiţii de capital.

Salutând delegaţia ungară, premierul chinez a apreciat cooperarea dintre cele două ţări şi şi-a exprimat speranţa că aceasta va fi extinsă în sectoare precum digitalizarea.

La finalul discuţiilor, şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, şi ministrul inovaţiei şi tehnologiei, Laszlo Palkovics, au semnat cu partea chineză acorduri bilaterale, referitoare, printre altele, la înfiinţarea unui centru de cooperare ungaro-chinez, cooperarea în domeniul sportului, crearea unui ”Drum al Mătăsii digital”, înfiinţarea unui grup de lucru vizând facilitarea comerţului bilateral.

Viktor Orban are programată în cursul zilei de joi o întâlnire cu preşedintele chinez Xi Jinping, urmând ca vineri şi sâmbătă să participe la forumul BRI, la care sunt aşteptaţi 37 de şefi de stat şi lideri mondiali.

Noul Drum al Mătăsii”, proiectul secolului al liderului chinez

Forumului de trei zile, care a început joi, urmărește să promoveze ”proiectul secolului” al liderului chinez Xi Jinping, o inițiativă de politică externă lansată în 2013 pentru a revigora vechile rute comerciale dintre Asia și Europa, precum și a construi noi legături în Orientul Mijlociu, Africa și America de Sud, în încercarea de a accelera intrarea mărfurilor chinezești pe piețele globale, anunță The Guardian.

Spre deosebire de summitul de acum doi ani, forumul Inițiativei ”Noul Drum al Mătăsii” are loc într-un mediu mai puțin prietenos. Criticii spun că Beijingul urmărește prin această inițiativă să cimenteze influența chineză la nivel global.

Se așteaptă ca la eveniment să participe 37 de lideri, inclusiv președintele Rusiei, Vladimir Putin, premierul italian Giuseppe Conte, ministrul britanic Philip Hammond, premierul Pakistanului, Imran Khan și 10 lideri membri ai statelor membre ASEAN. Se pare că Statele Unite vor trimite reprezentanți de rang inferior, iar India nu va participa.

Printre țările care au fost prezente la summitul anterior, dar care au refuzat să fie prezente la această întâlnire se numără Turcia, care criticat public tratamentul Chinei privind minoritatea musulamnă uigură, Polonia, Spania, Fiji, Sri Lanka și Argentina.

Înaintea forumului, China a înregistrat deja câteva victorii-cheie pentru proiect. Italia a devenit primul stat membru al G7 care a aderat la această inițiativă în luna martie, în pofida criticilor venite din partea Statelor Unite și îngrijorărilor exprimate de Uniunea Europeană. În această lună, Malaezia a fost de acord să continue un proiect feroviar de 10.7 miliarde de dolari, care inițial fusese anulat.

Până în prezent, China a semnat mai mult de 170 de acorduri cu 125 de țări, potrivit mass-media chineze de stat. Între 2013 și 2018, aceste tranzacții au însumat mai mult de 90 miliarde de dolari în investiții chinezești.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Franța și Noua Zeelandă se unesc pentru a combate terorismul online. Emmanuel Macron și Jacinda Ardern vor prezida un summit în care vor face apel la companiile de tehnologie să își asume angajamentul de a elimina conținutul terorist și violent de pe internet

Published

on

Premierul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, a anunțat miercuri că se va întâlni în luna mai cu președintele francez Emmanuel Macron, la Paris, pentru a discuta despre căile prin care actele de violență extremă și terorism pot fi cenzurate online, anunță Deutsche Welle.

Cei doi lideri vor prezida un summit, programat pentru data de 15 mai, la care vor participa lideri mondiali și directori executivi ai companiilor de tehnologie. Macron și Ardern au de gând să ceară acestora să își asume un angajament de a elimina conținutul terorist și violent de pe internet, ce va purta numele de ”Christchurch Call”, numele orașului unde, în urma unui atac terorist care a avut loc la mijlocul lunii martie și care a fost transmit live pe Facebook, au murit 50 de persoane.

”Atacurile teroriste din 15 martie au relevat că social media au fost utilizate ca instrument de promovare a unui act de terorism și ură. Cerem un leadership pentru a ne asigura că mass-media nu va mai fi folosită în modul în care a fost în atacul terorist din 15 martie”, a spus Ardern într-o declarație.

Cu toţii trebuie să acţionăm iar acest lucru include ca platformele online să îşi asume responsabilitatea pentru conţinutul de pe site-urile lor .. este crucial ca platforme de tehnologie precum Facebook să nu devină instrumente pentru terorism şi să devină în schimb o parte a soluţiei globale împotriva terorismului”, a adăugat ea.

Ardern a declarat că a vorbit deja cu CEO ai marilor companii de tehnologie, inclusiv cu cei de la Facebook, Twitter, Microsoft şi Google. Ea a descris conversaţiile ca fiind ”pozitive”, anunță The Guardian.

”Nicio companie de tehnologie, la fel ca niciun guvern, nu îşi doreşte să vadă extremism şi terorism online aşa că avem acest punct de început al unităţii”, a declarat ea.

”Ceea ce încercăm să gestionăm aici este o problemă globală şi cred că este nevoie de un răspuns global. Noua Zeelandă doreşte să joace un rol important pentru că ce s-a întâmplat aici este fără precedent aşa că avem o responsabilitate pentru a încerca să schimbăm lucrurile”, a precizat Ardern.

La 15 martie, orașul neo-zeelandez Christchurch era martorul unui atac terorist anti-musulmat care s-a soldat cu moartea a 50 de persoane.

Pe Internet a fost difuzat un film cu atentatul comis la una dintre cele două moschei. Se pare că suspectul a filmat cu o cameră montată la cască și a transmis totul live online. S-a putut vedea cum își ia armele din portbagaj, intră în moschee și deschide cu sânge rece focul asupra oamenilor din incintă.

Video-ul a fost copiat și distribuit la scară largă pe internet.

Compania Facebook a anunțat că, de când au avut loc atacurile, a interceptat și împiedicat peste un milion de încercări de a încărca și distribui din nou videoclipul.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Recep Tayyip Erdogan îi critică pe ”cei care dau lecții” Turciei cu privire la genocidul armean: Vom vedea că toţi au un trecut sângeros

Published

on

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, i-a critiat aspru, miercuri, pe ”cei care dau lecții Turciei” cu privire la genocidul armean, în special Franța, pe care el o acuză că a fost responsabilă de genocidul din Rwanda, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Dacă ne uităm la cei care încearcă să dea lecţii cu privire la drepturile omului sau la democraţia Turciei prin intermediul problemei armene şi a luptei împotriva terorismului, vom vedea că toţi au un trecut sângeros”, a afirmat Erdogan, în timpul unui discurs televizat, la Ankara.

”Este evident cine a ucis 800.000 de oameni în genocidul din Rwanda, responsabili sunt francezii”, a acuzat Erdogan, evocând şi Algeria. ”Avem arhive şi documente care o demonstrează foarte clar”, a adăugat el.

Franţa este acuzată de puterea rwandeză că a fost complice a regimului hutu responsabil de genocidul din 1994 şi, prin urmare, că a luat parte activă la masacre, ceea ce Parisul a continuat să nege.

Afirmațiile liderului de la Ankara vin în contextul în care, în luna februarie, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va declara ziua de 24 aprilie ”zi națională de comemorare a genocidului armean”.

Franța are cea mai mare comunitate armeană din Europa, mulți dintre armeni sosind după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Comunități armene din Siria și Liban, dar și din fosta Uniune Sovietică au sosit, de asemenea, în Franța după 1991.

Istoricii estimează că aproximativ 1.5 milioane de armeni au fost uciți de către turcii otomani în timpul Primului Război Mondial, un eveniment perceput de mulți precum primul genocid al secolului XX.

Turcia neagă faptul că aceste omoruri începute în 1915 constituie un genocid și consideră că aceștia au fost victimele războiului civil și revolte. Ankara a insistat totodată asupra faptului că estimările sunt exagerate și că în realitate numărul morților este mult mai mic.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending