Connect with us

INTERNAȚIONAL

Germania îndeamnă Serbia și Kosovo să depună mai multe eforturi pentru a-și normaliza relațiile: Este important să existe rezultate, nu doar un dialog de dragul dialogului

Published

on

© GermanForeignOffice/ Twitter

Germania a îndemnat Serbia și Kosovo să-și intensifice eforturile în cadrul discuțiilor destinate normalizării relațiilor, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Este cel mai bun moment pentru a continua procesul de normalizare şi pentru a obţine rezultate”, a declarat ministrul de externe german Heiko Maas în cursul unei conferinţe de presă transmisă în direct, după o întâlnire cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic vineri la Belgrad.

”Este important ca acest dialog să se desfăşoare nu doar de dragul dialogului, trebuie să existe rezultate. Germania este pregătită să ajute în această privinţă”, a adăugat Mass.

Kosovo și-a autoproclamat unilateral independența în 2008, dar Belgradul, care se bucură de sprijinul unor state membre UE, refuză să o recunoască.

Într-o scrisoare transmisă zilele trecute noii preşedinte kosovare, Vjosa Osmani, liderul de la Casa Albă, Joe Biden, a făcut apel la Serbia și Kosovo să treacă printr-o ”recunoaştere reciprocă” şi îndeamnă Belgradul şi Pristina să-şi reia dialogul, potrivit AFP, citat de Agerpres.

În scrisoarea de felicitare transmisă preşedintei Vjosa Osmani, publicată marţi de cabinetul acesteia, Joe Biden menţionează că o ”normalizare a relaţiilor cu Serbia este esenţială pentru ca Kosovo să-şi realizeze potenţialul”.

Washingtonul ”va continua să susţină eforturile pentru obţinerea unei păci durabile, printr-un dialog constructiv între Kosovo şi Serbia şi, în fine, un acord de normalizare global” care ”să fie bazat pe o recunoaştere reciprocă”, a scris preşedintele SUA.

Joe Biden aminteşte în scrisoare şi legăturile sale personale cu Kosovo, unde fiul său Beau Biden, decedat în anul 2015, a participat după război la o misiune pentru statul de drept. O şosea din estul Kosovo poartă în prezent numele lui Beau Biden.

Atât Kosovo, cât şi Serbia, ţară oficial candidată la aderarea la UE, trebuie să-şi îmbunătăţească relaţiile bilaterale dacă vor să adere la blocul comunitar.

Pentru a sprijini țările din Balcanii de Vest să se redreseze din punct de vedere economic și să le sprijine în  tranziția verde și digitală, Comisia Europeană a adoptat în luna octombrie un amplu Plan economic și de investiții pentru această regiune.

Planul economic și de investiții stabilește un pachet substanțial de măsuri de investiții pentru regiune, în valoare de până la 9 miliarde de euro. Acestea vor sprijini conectivitatea durabilă, capitalul uman, competitivitatea și creșterea favorabilă incluziunii, precum și dubla tranziție verde și digitală.

În paralel cu Planul de investiții economice pentru sprijinirea regiunii, Comisia a prezentat orientări privind punerea în aplicare a Agendei verzi pentru Balcanii de Vest, care se preconizează că va fi adoptată în cadrul summitul Balcanilor de Vest care va avea loc la Sofia în noiembrie 2020. Aceasta prevede acțiuni organizate în jurul a cinci piloni, și anume:

(i) acțiunile climatice, inclusiv decarbonizarea, energia și mobilitatea;

(ii) economia circulară, abordând în special deșeurile, reciclarea, producția durabilă și utilizarea eficientă a resurselor;

(iii), biodiversitatea, vizând protejarea și refacerea bogăției naturale a regiunii;

(iv), combaterea poluării aerului, a apei și a solului;

(v) sistemele alimentare durabile și zonele rurale.

Digitalizarea va fi un factor-cheie de care vor depinde cei cinci piloni de mai sus, în concordanță cu conceptul dublei tranziții verzi și digitale.

Planul identifică zece inițiative emblematice în materie de investiții care vor sprijini principalele conexiuni rutiere și feroviare din regiune, energia din surse regenerabile și tranziția de la energia obținută pe bază de cărbune, renovarea clădirilor publice și private pentru a spori eficiența energetică și a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, infrastructura pentru gestionarea deșeurilor și a apelor uzate, precum și implementarea infrastructurii de bandă largă.

Alte inițiative emblematice includ investiții sporite în sectorul privat pentru stimularea competitivității și a inovării, în special a competitivității și inovării întreprinderilor mici și mijlocii, și o Garanție pentru tineret.

Pe lângă finanțarea semnificativă pe care o acordă regiunii prin intermediul granturilor, UE îi poate oferi acesteia garanții care să contribuie la reducerea costurilor de finanțare atât pentru investițiile publice, cât și pentru cele private și care să reducă riscul suportat de investitori.

Se preconizează că sprijinul acordat prin intermediul noului Mecanism de garantare pentru Balcanii de Vest, din cadrul Garanției pentru acțiuni externe a UE și al Fondului european pentru dezvoltare durabilă Plus, va putea să mobilizeze investiții în valoare de până la 20 de miliarde de euro în următorul deceniu.

Pachetul de măsuri de investiții va fi un factor determinant care va facilita stimularea investițiilor publice și private în regiune, prin intermediul instituțiilor financiare europene și internaționale.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Statele Unite asigură că suveranitatea Greciei asupra a două insule din Marea Egee „nu este pusă sub semnul întrebării”

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Statele Unite au asigurat miercuri că suveranitatea Greciei asupra a două insule din Marea Egee „nu este pusă sub semnul întrebării”, după ce Ankara a protestat oficial împotriva unei desfăşurări militare greceşti pe cele două insule, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Turcia l-a convocat luni pe ambasadorul Greciei la Ankara pentru a denunţa încălcări ale statutului insulelor din Marea Egee şi a transmis SUA o notă de protest în care „a cerut respectarea statutului insulelor din Egee de est”, solicitând Washingtonului „să ia măsuri pentru a împiedica folosirea armelor” americane în zonă.

Ankara a denunţat duminică desfăşurarea de vehicule blindate pe insula Samos – cea mai apropiată de Turcia, la 1,3 km distanţă – şi Lesbos (15 km de coasta Turciei).

„Suveranitatea Greciei asupra acestor insule nu este pusă sub semnul întrebării. Solicităm tuturor părţilor să evite retorica şi să evite orice acţiune care ar putea exacerba tensiunile”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, subliniind că „suveranitatea şi integritatea teritorială ale tuturor ţărilor trebuie respectate”.

Tensiunile au crescut constant în relaţia dintre Turcia şi Grecia de câteva luni, după o scurtă apropiere în luna martie.

Recent, președintele turc a continuat retorica belicoasă la adresa Atenei, denunțând „politica provocatoare” a Greciei în Marea Egee și „jocul periculos” al acesteia după desfășurarea militară greacă în două insule

Reamintim că, la mijlocul lunii septembrie, premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a punctat că „Turcia provoacă tensiuni și prezintă Grecia drept un presupus agresor”.

Reacția sa venea după ce  Erdogan a acuzat la începutul acestei luni Grecia că ocupă insulele demilitarizate în Marea Egee, amenințând că țara sa este pregătită „să facă ceea ce este necesar” atunci când va fi cazul.

Abordând în ton conciliant, prim-ministrul grec a subliniat că „nu-și poate imagina un conflict greco-turc cu Turcia care atacă” și că este „întotdeauna deschis să se întâlnească cu Erdogan”.

O reacție a venit și din partea Uniunii Europene care a calificat „remarcile ostile” ale Turciei la adresa Greciei drept „o retorică agresivă” care trebuie să înceteze.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Zelenski a discutat problema ”referendumurilor rușinoase” cu premierii Canadei, Marii Britanii și cancelarul german

Published

on

© Administrația prezidențială ucraineană; © European Union 2022 - Source : EP; © No. 10/ Flickr; © Bundesregierung

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a purtat mai multe discuții telefonice cu liderii lumii, precum premierul britanic, cancelarul german și premierul Canadei, potrivit comunicatelor oficiale, remise CaleaEuropeană.ro

Șeful statului le-a mulțumit pentru sprijinul ferm oferit Ucrainei, dar și pentru poziția acestora cu privire la referendumurile „rușinoase” organizate de Rusia pe teritoriile ucrainene.

El a mulțumit pentru poziția de principiu a părții britanice cu privire la nerecunoașterea referendumurilor false organizate de Rusia în teritoriile ocupate temporar de Ucraina. Șeful statului a subliniat că Marea Britanie a devenit prima țară din lumea democratică care a introdus sancțiuni împotriva persoanelor fizice și juridice implicate în organizarea acestora.

“Acestea sunt lipsite de valoare și nu schimbă realitatea. Integritatea teritorială a Ucrainei va fi restabilită. Recunoașterea de către Rusia a acestor referendumuri false și o nouă încercare de anexare a teritoriului ucrainean va însemna că nu mai există nimic de discutat cu acest președinte al Rusiei”, a declarat Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean i-a mulțumit cancelarului german pentru declarația sa puternică de susținere a Ucrainei în timpul discursului rostit la deschiderea celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU de la New York.

Interlocutorii au acordat o atenție esențială desfășurării ilegale a unor referendumuri false în teritoriile ocupate temporar de Ucraina și reacției lumii la aceasta.

De asemenea, președintele și-a exprimat recunoștința pentru poziția de principiu a părții canadiene cu privire la nerecunoașterea “referendumurilor” false organizate de Rusia în teritoriile ocupate temporar de Ucraina.

“Scopul acestor referendumuri de fațadă este anexarea de noi teritorii ucrainene”, a spus el.

Continue Reading

ENERGIE

Bogdan Aurescu a discutat cu subsecretarul de stat al SUA Jose Fernandez despre proiecte bilaterale în domeniul cooperării economice și al energiei

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu l-a primit miercuri, 28 septembrie 2022, pe Jose Fernandez, subsecretar de stat pentru creștere economică, energie și mediu, în cadrul Departamentului de Stat al SUA, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro

În cadrul discuției, ambii oficiali au subliniat nivelul foarte bun al relației bilaterale și profunzimea Parteneriatului Strategic, lansat în urmă cu 25 de ani. Întrevederea a fost un bun prilej pentru a fi abordate proiectele bilaterale în domeniul cooperării economice și al energiei, în special proiectele comune în domeniul energiei nucleare civile, aspecte privind securitatea alimentară și situația de securitate din vecinătate, cu implicațiile sale multidimensionale.

Cu referire la proiectele bilaterale în domeniul nuclear civil, respectiv, proiectul Cernavodă și proiectul Centralei cu reactoare modulare de mici dimensiuni (SMR), ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat potențialul important al acestora pentru consolidarea securității energetice a României și, implicit, la nivel regional. Cei doi oficiali au abordat și perspectiva includerii sectorului eolian între prioritățile de cooperare bilaterală în domeniul energetic, ministrul Bogdan Aurescu subliniind faptul că investițiile în România constituie investiții în stabilitatea regională.

Bogdan Aurescu a reiterat interesul și angajamentul ferm al României de a dezvolta cooperarea bilaterală și a evidențiat potențialul semnificativ în domeniul economic, inclusiv al schimburilor comerciale. Subsecretarul de stat Jose Fernandez a salutat angajamentul părții române și a subliniat, la rândul său, angajamentul SUA în acest sens și importanța intensificării cooperării economice bilaterale pentru aprofundarea Parteneriatului Strategic.

Referindu-se la rolul Mării Negre în economia globală, cu precădere în actualul climat regional, ministrul de externe Bogdan Aurescu a prezentat eforturile concrete ale României de susținere a Ucrainei, punctând contribuția țării noastre în facilitarea transportului de cereale din Ucraina.

În context, a evidențiat, inclusiv cu referire la contactele avute cu prilejul Adunării Generale ONU săptămâna trecută, mai ales cu parteneri din Africa, necesitatea promovării cât mai eficiente în spațiile geografice dinafara Europei a unor mesaje clare privind responsabilitatea Rusiei în ceea ce privește impactul asupra lanțurilor globale de aprovizionare și combaterea, astfel, a dezinformării ruse.

Subsecretarul de stat Fernandez a remarcat implicarea și reușitele României în facilitarea transportului a peste 4 milioane tone de cereale din Ucraina. A subliniat că aceste acțiuni au contribuit la evitarea unei situații extrem de dificile din punctul de vedere al securității alimentare la nivel global. Totodată, a remarcat și mulțumit pentru sprijinul acordat de România Republicii Moldova în plan bilateral și la nivelul instituțiilor internaționale.

Cei doi oficiali au subliniat necesitatea unor eforturi și contribuții substanțiale și coordonate la nivel internațional pentru reconstrucția infrastructurii distruse în Ucraina. Au remarcat, de asemenea, impactul crizei energetice asupra Republicii Moldova, ministrul de externe român evidențiind importanța sprijinirii eforturilor acestui stat de identificare a unor soluții adecvate asigurării resurselor necesare.

În cadrul discuției au fost abordate și proiectele susținute de România în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, ministrul Bogdan Aurescu subliniind – cu exemplificarea proiectului Rail2Sea – relevanța acestora pentru crearea infrastructurii necesare interconectării strategice a statelor din regiune, apreciind că acestea își vor demonstra valoarea pe termen lung, atât pentru stimularea dezvoltării economice, cât și pentru facilitarea mobilității militare pe Flancul Estic, și pledând pentru o implicare substanțială a SUA în realizarea acestora.

Continue Reading

Facebook

JUSTIȚIE2 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.6 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA6 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending