Germania a îndemnat Serbia și Kosovo să-și intensifice eforturile în cadrul discuțiilor destinate normalizării relațiilor, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Este cel mai bun moment pentru a continua procesul de normalizare şi pentru a obţine rezultate”, a declarat ministrul de externe german Heiko Maas în cursul unei conferinţe de presă transmisă în direct, după o întâlnire cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic vineri la Belgrad.

”Este important ca acest dialog să se desfăşoare nu doar de dragul dialogului, trebuie să existe rezultate. Germania este pregătită să ajute în această privinţă”, a adăugat Mass.

Kosovo și-a autoproclamat unilateral independența în 2008, dar Belgradul, care se bucură de sprijinul unor state membre UE, refuză să o recunoască.

Într-o scrisoare transmisă zilele trecute noii preşedinte kosovare, Vjosa Osmani, liderul de la Casa Albă, Joe Biden, a făcut apel la Serbia și Kosovo să treacă printr-o ”recunoaştere reciprocă” şi îndeamnă Belgradul şi Pristina să-şi reia dialogul, potrivit AFP, citat de Agerpres.

În scrisoarea de felicitare transmisă preşedintei Vjosa Osmani, publicată marţi de cabinetul acesteia, Joe Biden menţionează că o ”normalizare a relaţiilor cu Serbia este esenţială pentru ca Kosovo să-şi realizeze potenţialul”.

Washingtonul ”va continua să susţină eforturile pentru obţinerea unei păci durabile, printr-un dialog constructiv între Kosovo şi Serbia şi, în fine, un acord de normalizare global” care ”să fie bazat pe o recunoaştere reciprocă”, a scris preşedintele SUA.

Joe Biden aminteşte în scrisoare şi legăturile sale personale cu Kosovo, unde fiul său Beau Biden, decedat în anul 2015, a participat după război la o misiune pentru statul de drept. O şosea din estul Kosovo poartă în prezent numele lui Beau Biden.

Atât Kosovo, cât şi Serbia, ţară oficial candidată la aderarea la UE, trebuie să-şi îmbunătăţească relaţiile bilaterale dacă vor să adere la blocul comunitar.

Pentru a sprijini țările din Balcanii de Vest să se redreseze din punct de vedere economic și să le sprijine în  tranziția verde și digitală, Comisia Europeană a adoptat în luna octombrie un amplu Plan economic și de investiții pentru această regiune.

Planul economic și de investiții stabilește un pachet substanțial de măsuri de investiții pentru regiune, în valoare de până la 9 miliarde de euro. Acestea vor sprijini conectivitatea durabilă, capitalul uman, competitivitatea și creșterea favorabilă incluziunii, precum și dubla tranziție verde și digitală.

În paralel cu Planul de investiții economice pentru sprijinirea regiunii, Comisia a prezentat orientări privind punerea în aplicare a Agendei verzi pentru Balcanii de Vest, care se preconizează că va fi adoptată în cadrul summitul Balcanilor de Vest care va avea loc la Sofia în noiembrie 2020. Aceasta prevede acțiuni organizate în jurul a cinci piloni, și anume:

(i) acțiunile climatice, inclusiv decarbonizarea, energia și mobilitatea;

(ii) economia circulară, abordând în special deșeurile, reciclarea, producția durabilă și utilizarea eficientă a resurselor;

(iii), biodiversitatea, vizând protejarea și refacerea bogăției naturale a regiunii;

(iv), combaterea poluării aerului, a apei și a solului;

(v) sistemele alimentare durabile și zonele rurale.

Digitalizarea va fi un factor-cheie de care vor depinde cei cinci piloni de mai sus, în concordanță cu conceptul dublei tranziții verzi și digitale.

Planul identifică zece inițiative emblematice în materie de investiții care vor sprijini principalele conexiuni rutiere și feroviare din regiune, energia din surse regenerabile și tranziția de la energia obținută pe bază de cărbune, renovarea clădirilor publice și private pentru a spori eficiența energetică și a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, infrastructura pentru gestionarea deșeurilor și a apelor uzate, precum și implementarea infrastructurii de bandă largă.

Alte inițiative emblematice includ investiții sporite în sectorul privat pentru stimularea competitivității și a inovării, în special a competitivității și inovării întreprinderilor mici și mijlocii, și o Garanție pentru tineret.

Pe lângă finanțarea semnificativă pe care o acordă regiunii prin intermediul granturilor, UE îi poate oferi acesteia garanții care să contribuie la reducerea costurilor de finanțare atât pentru investițiile publice, cât și pentru cele private și care să reducă riscul suportat de investitori.

Se preconizează că sprijinul acordat prin intermediul noului Mecanism de garantare pentru Balcanii de Vest, din cadrul Garanției pentru acțiuni externe a UE și al Fondului european pentru dezvoltare durabilă Plus, va putea să mobilizeze investiții în valoare de până la 20 de miliarde de euro în următorul deceniu.

Pachetul de măsuri de investiții va fi un factor determinant care va facilita stimularea investițiilor publice și private în regiune, prin intermediul instituțiilor financiare europene și internaționale.