Connect with us

NEWS

Germania: Liderul partidului de extrema dreaptă AfD, acuzat de parafrazarea lui Hitler

Published

on

Liderul partidului de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), Alexander Gauland, a fost acuzat miercuri de mai mulţi istorici de renume pentru parafrazarea unui discurs al lui Adolf Hitler din 1933 pentru a denunţa „clica mondializată” într-un editorial publicat în presă, potrivit AFP, informează Agerpres.

Foto: afd.de

Gauland, care conduce de asemenea şi grupul parlamentar al AfD, a respins aceste acuzaţii în cotidianul Tagesspiegel, asigurând: „Nu ştiu despre un astfel de pasaj la Adolf Hitler”.

Doi istorici experţi în nazism şi în problema antisemitismului, Wolfgang Benz şi Michael Wolffsohn, afirmă că politicianul de 77 de ani, care a fost deja acuzat de relativizarea perioadei naziste, s-a inspirat dintr-un discurs rostit de Führer la sfârşitul anului 1933 în faţa muncitorilor la Berlin.

Într-un editorial despre populism publicat la 6 octombrie în cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), Alexander Gauland atacă o „clică mondializată, care s-a aciuat în companii internaţionale, organizaţii internaţionale precum ONU, în media, start-up-uri, universităţi, ONG-uri, fundaţii, partide şi aparatele sale şi controlează informaţiile”, le stabileşte locul „din punct de vedere cultural şi politic”.

„Membrii săi trăiesc aproape exclusiv în marile oraşe (…) şi când se mută de la Berlin la Londra sau Singapore pentru a-şi schimba locul de muncă, găsesc peste tot aceleaşi apartamente, case, restaurante, magazine, şcoli private”, susţine acesta.

În noiembrie 1933, Hitler denunţa o „mică clică internaţională dezrădăcinată, care stârneşte ura între popoare (…) Aceştia sunt oameni (…) care trăiesc astăzi la Berlin, mâine pot fi întâlniţi la Bruxelles, iar poimâine la Paris, apoi la Praga, Viena sau Londra şi care se simt peste tot acasă”, vizându-i pe evrei.

 

 

.

NEWS

Temperaturile au atins valori record în Siberia, în luna iunie, pe fondul unui val de căldură care alimentează incendiile de vegetație din zonă (programul UE Copernicus de monitorizare a Pământului)

Published

on

©Wikipedia

Temperaturile din regiunea arctică dinSiberia au crescut până la o medie record pentru luna iunie, pe fondul unui val de căldură care alimentează unele dintre cele mai grave incendii de vegetație din această zonă, potrivit programului UE Copernicus de monitorizare a Pământului, informează Reuteres, conform Agerpres.

Temperaturile la nivel mondial consemnate luna trecută au egalat recordul din 2019, însă o ”căldură excepțională” a fost înregistrată în Siberia, o tendință pe care oamenii de știință au catalogat-o drept un ”strigăt de avertizare”.

Temperaturile medii din regiune au depăşit cu peste 5 grade Celsius valorile normale şi cu peste un grad temperaturile înregistrate în cele mai călduroase luni iunie anterioare, în 2018 şi 2019, conform datelor.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) încearcă totodată să confirme raportările privind o temperatură recentă de 38 de grade Celsius în Siberia, care ar fi cea mai ridicată temperatură înregistrată la nord de cercul polar arctic.

”Ceea ce este îngrijorător este faptul că Arctica se încălzeşte mai repede decât restul lumii”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului pentru Schimbări Climatice din cadrul Copernicus.

Conform agenției forestire ruse, la 6 iulie existau 246 de incendii de vegetație active, pe o suprafață de 140.073 de hectare, în șapte regiuni fiind decretată stare de urgență. Televiziunea de stat a difuzat săptămâna aceasta imagini cu aeronave pentru stingerea incendiilor care decartează apă în proximitatea unor coloane imense de fum alb.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit publică prima ”listă neagră” post-Brexit prin care sancționează 49 de persoane şi entităţi, în majoritate din Rusia şi Arabia Saudită, acuzate de încălcarea drepturilor omului

Published

on

© Dominic Raab/ Twitter

Regatul Unit a anunțat luni impunerea de sancțiuni împotriva a 49 de persoane și organizații, în mare parte din Rusia și Arabia Saudită, în cadrul uni nou mecanism creat de Londra pentru a sancționa încălcarea drepturilor omului, anunță The Guardian.

Măsurile anunțate luni de ministrul britanic de externe Dominic Raab împotriva acestor persoane și organizații din Rusia, Arabia Saudită, Myanmar și Coreea de Nord, primele după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, la 31 ianuaurie 2020, implică înghețarea activelor și interdicții de călătorie.

”Cei care au mâinile pătate cu sânge nu vor fi liberi … să se plimbe în această țară, să cumpere proprietăți pe Kings Road, să își facă cumpărăturile de Crăciun pe Knightsbridge sau să-şi sifoneze banii murdari prin intermediul băncilor britanice”, a precizat Raab în fața parlamentarilor britanici.

Sancțiunilor acoperă amenințările la adresa ”dreptului la viață al individului”, tortură sau omoruri și vor viza nu doar persoanele care încalcă drepturile omului, dar și persoanele care au comandat astfel de abuzuri.

Raab a precizat că pe această listă neagră apar numele a 25 de entități ruse, acuzate de faptul că sunt implicate în moartea avocatului Serghei Magnițki în 2009, 20 de persoane din Arabia Saudită care se fac răspunzătoare de moartea jurnalistului  Jamal Khashoggi, doi generali implicați în uciderea sistematică a minorității rohingyas din Myanmar, și două organizații care aplică munca forțată în Coreea de Nord.

Printre cei 25 se află Aleksandr Bastrîkin, care a fost coleg de facultate cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin și care ocupă postul de şef al puternicei Comisii de anchetă, organism ce depinde direct de Kremlin, responsabil cu principalele anchete în Rusia, potrivit The Guardian.

Sancțiunile, care poartă și numele de amendamentul Magnițki, după avocatul rus decedat în închisoare în 2009, arestat în 2008, după ce a dezvăluit o vastă fraudă fiscală implicând funcționari, constituie o premieră după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020 și au loc pe fondul tensiunilor recurente între Londra și Moscova după tentativa de asasinare a fostului dublu agent rus Serghei Skripal, în martie 2018, gest care a atras după sine expulzarea a peste 150 de diplomați ruși din SUA, Canada, Australia, Norvegia și alte 19 țări UE.

Într-o primă reacție, Statele Unite, prin vocea secretarului de stat american, Mike Pompeo, a salutat primele sancțiuni anunțat de Regatul Unit post-Brexit, potrivit AFP, citat de Agepres.

”Aceste sancţiuni marchează începutul unei noi ere pentru politica de sancţiuni britanică şi cooperarea dintre cele două democraţii ale noastre”, a afirmat şeful diplomaţiei americane, potrivit unui comunicat.

De cealaltă parte, Rusia a amenințat că va răspunde sancțiunilor ”ostile” anunțate de Londra. ”Rusia îşi păstrează dreptul de a lua măsuri de represalii în legătură cu decizia ostilă a Regatului Unit”, a indicat într-un comunicat ambasada Rusiei la Londra.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Guvernul britanic deblochează 1,74 de miliarde de euro pentru domeniul culturii, a cărui supraviețuire este amenințată de pandemia de COVID-19

Published

on

©Oliver Dowden/ Twitter

Guvernul britanic a anunțat duminică deblocarea unui ajutor de 1,57 de miliarde de lire sterline (1,74 de miliarde de euro) pentru domeniul culturii, a cărui supraviețuire este amenințată în contextul pandemiei de coronavirus, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul de la Londra a anunțat duminică printr-un comunicat că ”domeniile artelor, culturii și patrimoniului britanic, de renume mondial, vor primi 1,57 de miliarde de lire în cadrul unui plan de salvare pentru a le ajuta să treacă peste impactul coronavirusului”.

Documentul punctează că ”este cea mai mare investiție punctuală realizată vreodată în cultura britanică”.

Teatrele, muzeele, galeriile, palatele istorice vor fi eligibile, ca şi organismele care ţin de muzica ”live”, patrimoniu sau de cinema-ul independent.

O mare parte din această sumă, și anume 1,15 miliarde de lire sterline, va fi direcționată către instituțiile culturale din Anglia, sub formă de subvenții, a căror valoare se ridică la 880 de milioane de lire sterline, și de împrumuturi, în valoare de 270 de milioane de lire.

Irlanda de Nord, Scoția și Țara Galilor vor beneficia de 33,97, respectiv 59 de milionae de lire sterline.

”Am spus că nu voi lăsa să se prăbuşească domeniul cultural şi această investiţie masivă arată angajamentul nostru”, a subliniat ministrul culturii, Oliver Dowden, care a adăugat că înţelege ”marile provocări” cărora trebuie să le facă faţă în prezent cei 700.000 de angajaţi din acest domeniu.

Sectorul cultural a fost profund afectat, fiind privat de orice venit după ce au fost introduse măsurile restrictive la 23 martie menite să limiteze răspândirea pandemiei de coronavirus.

Sâmbătă, muzeele şi cinematografele au primit autorizaţia să redeschidă. Din cauza măsurilor de distanţare fizică, viitorul concertelor şi festivalurilor este mult mai nesigur.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending