RUSIA
Germania, Polonia și Suedia, retorsiune față de expulzările din Rusia: Cele trei țări UE declară “persona non grata” câte un diplomat rus
Published
4 years agoon

Germania, Suedia şi Polonia au anunţat luni că vor expulza câte un diplomat rus în retorsiune la deciziile anunţate vineri de Rusia, în timp ce şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, se afla într-o vizită oficială la Moscova, relatează Reuters şi AFP.
Ministerul de Externe german a anunţat că a declarat ”persona non grata” un angajat al ambasadei ruse la Berlin. “Rusia a expulzat mai mulţi diplomaţi UE, inclusiv unul de la ambasada germană. Această decizie nu a fost în niciun fel justificată”, a precizat instituţia într-un comunicat, potrivit Agerpres.
“Diplomatul german doar îşi îndeplinea obligaţia de a relata despre evoluţiile de la faţa locului într-un mod legal”, se mai menţionează în comunicat.
Simultan, Suedia a anunţat şi ea că un membru al personalului ambasadei Rusiei la Stockholm va fi nevoit să părăsească ţara, după decizia anunţată vineri de Moscova.
“Acesta este un răspuns clar la decizia inacceptabilă de a expulza un diplomat suedez care doar îşi îndeplinea îndatoririle”, a postat pe Twitter luni ministrul de externe suedez Ann Linde.
La rândul ei, Polonia i-a cerut unui lucrător de la consulatul rus din Poznan să părăsească ţara, a anunţat MAE de la Varşovia într-o postare pe Twitter, relatează Reuters.
“Ministrul de Externe a luat decizia de astăzi în conformitate cu principiul reciprocităţii şi, în coordonare cu Germania şi Suedia, a declarat un angajat al Consulatului general al Rusiei de la Poznan drept ‘persona non grata’ “, a precizat ministerul.
Moscova a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilaterale. Rusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare.
Într-o reacție imediată la decizia Rusiei, Borrell a transmis că a fost informat de Lavrov cu privire la expulzarea unor diplomați și a condamnat acțiunea Moscovei. În schimb, liderii principalelor grupuri politice din Parlamentul European au interpretat acest gest drept “o palmă pe obrazul Europei” și i-au cerut șefului diplomației UE să vină în plenul Parlamentul European să explice această insultă diplomatică. Mai mult, anumite voci au mers până la a cere demisia lui Josep Borrell din funcția de Înalt Reprezentant al UE, ceea ce ar fi o premieră. O dezbatere în acest sens va avea loc marți.
Justificându-și vizita ca un moment de menținere a canalelor diplomatice, Josep Borrell a spus că relațiile dintre Europa şi Rusia sunt în derivă și se pare că Rusia se deconectează progresiv de Europa şi consideră valorile democratice o ameninţare existenţială.
“Am fost la Moscova pentru a testa, prin diplomație principială, dacă guvernul rus era interesat să soluționeze diferențele și să inverseze tendința negativă a relațiilor noastre. Reacția pe care am primit-o arată vizibil într-o altă direcție“, a spus șeful diplomației europene, având în vedere că vizita sa la Moscova a fost aspru criticată și privită ca o umilință la adresa Uniunii Europene.
Relațiile UE-Rusia vor fi discutate pe parcursul viitoarelor reuniuni ale miniștrilor de externe din UE și la Consiliul European din 25-26 martie, însă subiectul ar putea fi menționat și în cadrul reuniunii prin videoconferință a liderilor UE din 25-26 februarie.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Cum au votat eurodeputații români la moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen. O treime au lipsit de la votul din plenul Parlamentului European
Nicușor Dan contestă la CCR legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism sau xenofobie. Președintele invocă lipsa de claritate a noțiunii de legionar și de fascist
UE anunță un nou pachet de acorduri în valoare de 2,3 miliarde de euro prin care își propune să deblocheze până la 10 miliarde de euro sub formă de investiții pentru reconstruirea Ucrainei
Rutte: Xi îl va suna probabil pe Putin „pentru a ține NATO ocupată în Europa”, înainte de a ataca Taiwanul
Parlamentul European respinge moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene și a Ursulei von der Leyen
Parlamentul European condamnă ferm crimele de război comise de Rusia în Ucraina și sprijină ferm anchetele Curții Penale Internaționale
IRAN
Macron și Putin au vorbit la telefon după aproape 3 ani: Liderul francez a cerut o încetare a focului Rusia-Ucraina, căutând și o soluție diplomatică privind programul nuclear al Iranului
Published
1 week agoon
July 2, 2025
Președintele francez Emmanuel Macron l-a îndemnat marți pe președintele rus Vladimir Putin să accepte o încetare a focului în Ucraina „cât mai curând posibil”, în prima convorbire telefonică între cei doi lideri din 2022, a anunțat Palatul prezidențial Élysée.
În convorbirea de două ore cu Putin, Macron a cerut o încetare a focului în Ucraina și începerea negocierilor pentru încheierea conflictului, a anunțat biroul președintelui francez, conform France 24.
Macron „a subliniat sprijinul neclintit al Franței pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei” și „a cerut stabilirea, cât mai curând posibil, a unei încetări a focului și lansarea negocierilor între Ucraina și Rusia pentru o soluționare solidă și durabilă a conflictului”, a declarat biroul prezidențial francez.
Putin a acuzat Occidentul pentru conflictul din Ucraina în conversația sa telefonică și a spus că orice acord de pace ar trebui să fie „pe termen lung”, a declarat citirea Kremlinului a convorbirii.
Kremlinul a declarat că Putin i-a spus președintelui francez că orice acord de pace ar trebui să fie „cuprinzător și pe termen lung, să prevadă eliminarea cauzelor profunde ale crizei ucrainene și să se bazeze pe noile realități teritoriale”.
Macron l-a avertizat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la planurile sale de a vorbi cu Putin și a discutat cu acesta după aceea, a declarat biroul lui Macron, fără a oferi detalii suplimentare.
Macron caută o soluție diplomatică la problema programului nuclear iranian și a rachetelor
Palatul Élysée a declarat că președintele francez a subliniat, de asemenea, necesitatea ca Iranul să își respecte obligațiile în temeiul Tratatului de neproliferare (TNP) al ONU și să coopereze pe deplin cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).
Președintele francez și-a exprimat „hotărârea” de a căuta o soluție diplomatică care să permită o soluționare durabilă a problemei nucleare, a problemei rachetelor iraniene și a rolului său în regiune.
Putin i-a spus lui Macron că Iranul are „dreptul” de a dezvolta un program nuclear „pașnic”, a precizat Kremlinul. Cei doi lideri au convenit să își coordoneze eforturile și să discute din nou în curând, se arată în comunicatul Élysée.
Tentative de contact la nivel înalt între Franța și Rusia
Liderul francez a încercat, printr-o serie de apeluri telefonice în 2022, să îl avertizeze pe Putin împotriva invadării Ucrainei și a călătorit la Moscova la începutul aceluiași an.
El a menținut legătura telefonică cu Putin după invazie, dar discuțiile au încetat, ultima convorbire dintre președinți datând din septembrie 2022.
În ultimul an, Macron și-a înăsprit poziția față de Rusia, afirmând că expansionismul acesteia este o amenințare la adresa întregii Europe.
De asemenea, președintele francez a refuzat să excludă trimiterea de trupe pe teren în Ucraina.
În aprilie 2024, ministrul rus al apărării de atunci, Serghei Șoigu, și omologul său francez Sebastien Lecornu, un apropiat al lui Macron, au purtat discuții axate pe securitate în perioada premergătoare Jocurilor Olimpice de la Paris.
Acesta a fost ultimul contact oficial la nivel înalt între cele două țări.
INTERNAȚIONAL
MAE: Serviciile de specialitate ale UE investighează cazul diplomatului român agresat în Federația Rusă
Published
3 weeks agoon
June 18, 2025By
Diana Zaim
Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a susținut o conferință de presă la sediul Guvernului României, context în care a răspuns jurnaliștilor cu privire la subiecte importante și actuale, inclusiv cazul diplomatului român care a fost agresat în Federația Rusă.
„Am știut din capul locului despre ce a fost vorba. Incidentul ne-a fost comunicat. Cunoaștem identitatea diplomatului, este angajatul serviciului de diplomație externă al Uniunii Europene. Evenimentul s-a întâmplat la sfârșitul lunii mai. Persoana a părăsit teritoriul Federației Ruse, se află în perfectă siguranță și în sănătate deplină la Bruxelles, urmând ca serviciile de specialitate ale Comisiei Europene, ale Uniunii Europene, inclusiv la nivelul investigațiilor și concluziilor să-și facă datoria”, a transmis înaltul oficial român.
De asemenea, Emil Hurezeanu a informat propriile servicii de investigații naționale: „Din păcate -nu știu dacă e formula cea mai potrivită – pentru păstrarea, să zicem, a secretului confidențialității datelor personale, nu vă pot spune mai mult. Suntem informați, însă, din capul locului. De altfel, diplomatul respectiv a vizitat chiar Bucureștiul la un moment dat, Ministerul Afacerilor Externe cu două săptămâni în urmă.”
MAE nu a putut confirma dacă un ofițer FSB a fost implicat în acest incident, așa cum relatează presa străină: „Este o presupunere pe care o face reporterul de la Der Spiegel după o discuție off-the-record care s-a transformat, iată, într-o discuție on-the-record cu un reprezentant al serviciului diplomatic extern al Uniunii Europene. (…) Această informație este în curs de cercetare. Concluziile le vor avea doar instituțiile specializate ale organismului, Serviciul Diplomatic Extern al Uniunii Europene al cărui angajat este diplomatul român.”
PARLAMENTUL EUROPEAN
Văduva lui Aleksei Navalnîi cere UE să „umple golul” lăsat de SUA și să susțină opoziția democratică rusă: Europa dispune de suficiente pârghii pentru a exercita presiune
Published
1 month agoon
June 5, 2025
Iulia Navalnaia, văduva opozantului rus Aleksei Navalnîi, laureat al premiului Sakharov care a decedat subit într-o închisoare din Siberia în februarie 2024, a cerut joi Uniunii Europene să-și intensifice sprijinul — atât economic, cât și politic — pentru mișcările democratice din Rusia, considerate „motorul schimbării” în țară, relatează EFE, preluat de Agerpres.
Adresându-se eurodeputaților în fața Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, Navalnaia a subliniat că „nu poate exista o Europă sigură și prosperă dacă Rusia nu este și ea o țară democratică”, făcând apel la o mai bună colaborare între UE și opoziția rusă. În contextul schimbării de politică a Statelor Unite față de Kremlin, ea a remarcat că „nu e timpul de stat cu ‘brațele încrucișate’” și a cerut UE „să umple golul” lăsat de Washington.
„Europa dispune de suficiente pârghii pentru a exercita presiune. Mulți ruși se opun războiului și lui (Vladimir) Putin și ei vor fi motorul schimbării când va veni momentul”, a declarat Navalnaia.
Ea a evidențiat că „angajamentul de a sprijini societatea civilă rusă și pe rușii care se opun războiului în Ucraina trebuie să se transforme în fapte, în ceva practic” și să nu rămână „o simplă declarație”.
Navalnaia a mai întrebat retoric de ce „nimeni nu a reușit să oprească abuzurile” lui Putin în cei 25 de ani de putere și a răspuns că Europa și opoziția rusă „încă nu și-au unit forțele” pentru a face acest lucru. Ea a propus, printre altele, finanțarea activității media independente din Rusia, menționând că „trebuie să începem să lucrăm împreună prin lansarea unor proiecte care, chiar dacă sunt mici, au impact”.
Alături de Navalnaia, alți opozanți ruși au atras atenția asupra necesității unui dialog mai intens între UE și opoziția democratică rusă.
Vladimir Kara-Murza, activist politic ruso-britanic, jurnalist și fost deținut politic, a subliniat că „în secolul XXI este inacceptabil să te bazezi pe stereotipuri și să clasifici cetățenii după naționalitatea lor”, pledând pentru o „a treia cale”. El a insistat asupra importanței dialogului între UE și forțele democratice din Rusia și a cerut intensificarea eforturilor pentru eliberarea celor „peste 3.000 de prizonieri politici”, despre care a spus că „reprezintă cea mai mare speranță” pentru viitorul Rusiei.
Ilia Iașin, politician rus din opoziție, a cerut, la rândul său, un contact „sistemic” și „colaborare la nivel instituțional” între Uniunea Europeană și mișcarea democratică rusă, avertizând că „dacă Ucraina este cedată lui Putin, acest lucru va slăbi mișcarea noastră și va consolida regimul”. El a avertizat că „ar fi o lovitură dură pentru mișcarea democratică a compatrioților noștri și un pericol suplimentar pentru Europa”.
Potrivit lui Iașin, „aceasta îi va permite lui Putin să continue, el nu se va mulțumi doar cu Ucraina”.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Cum au votat eurodeputații români la moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen. O treime au lipsit de la votul din plenul Parlamentului European

Sondaj INSCOP: Portretul românilor care au încredere în Trump, Putin, Macron sau Maia Sandu. Regele Charles al III-lea conduce în clasamentul încrederii în lideri ai lumii

Nicușor Dan contestă la CCR legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism sau xenofobie. Președintele invocă lipsa de claritate a noțiunii de legionar și de fascist

Este nevoie ca UE să activeze proiectele miniere interne în contextul restricțiilor impuse de China asupra exportului de materii prime critice, subliniază Parlamentul European

Ambasadorul Andrei Muraru a pledat pe lângă asistentul special al lui Trump pentru admiterea României în programul Visa Waiver

Raport al Serviciului de Informații din Cehia: Rusia angajează migranți din afara UE pentru a comite infracțiuni, a răspândi frica și a submina încrederea în guvern

Codul general de bune practici privind IA este acum disponibil

UE anunță un nou pachet de acorduri în valoare de 2,3 miliarde de euro prin care își propune să deblocheze până la 10 miliarde de euro sub formă de investiții pentru reconstruirea Ucrainei

Rutte: Xi îl va suna probabil pe Putin „pentru a ține NATO ocupată în Europa”, înainte de a ataca Taiwanul

Maia Sandu, întâlnire la Roma cu Sergio Mattarella: Președintele Italiei este un susținător ferm al moldovenilor, al R. Moldovei și al drumului nostru european

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Vicepremierul Dragoș Anastasiu avertizează cu “scenariul Grecia 2010” dacă România nu adoptă rapid un pachet fiscal: “Suntem cu spatele la zid” din perspectiva timpului
- NATO1 week ago
România are prima femeie pilot de avioane de luptă F-16. Ea activează în cadrul escadrilei de la Câmpia Turzii
- ROMÂNIA1 week ago
Atlantic Council Romania: Prestigiosul think tank american și-a inaugurat un birou la București, într-un punct de cotitură pentru relația transatlantică
- ROMÂNIA1 week ago
“Susținem ideea că granița UE nu se mai oprește la granița României”, afirmă șefa diplomației române la lansarea președinției daneze a Consiliului UE
- JUSTIȚIE2 days ago
Nicușor Dan îl numește pe profesorul Dacian Dragoș, personalitate recunoscută în drept european, în funcția de judecător al Curții Constituționale. A fost expert în echipa României la litigiul Roșia Montană