Președintele francez Emmanuel Macron l-a îndemnat marți pe președintele rus Vladimir Putin să accepte o încetare a focului în Ucraina „cât mai curând posibil”, în prima convorbire telefonică între cei doi lideri din 2022, a anunțat Palatul prezidențial Élysée.

În convorbirea de două ore cu Putin, Macron a cerut o încetare a focului în Ucraina și începerea negocierilor pentru încheierea conflictului, a anunțat biroul președintelui francez, conform France 24.

Macron „a subliniat sprijinul neclintit al Franței pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei” și „a cerut stabilirea, cât mai curând posibil, a unei încetări a focului și lansarea negocierilor între Ucraina și Rusia pentru o soluționare solidă și durabilă a conflictului”, a declarat biroul prezidențial francez.

Putin a acuzat Occidentul pentru conflictul din Ucraina în conversația sa telefonică și a spus că orice acord de pace ar trebui să fie „pe termen lung”, a declarat citirea Kremlinului a convorbirii.

Kremlinul a declarat că Putin i-a spus președintelui francez că orice acord de pace ar trebui să fie „cuprinzător și pe termen lung, să prevadă eliminarea cauzelor profunde ale crizei ucrainene și să se bazeze pe noile realități teritoriale”.

Macron l-a avertizat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la planurile sale de a vorbi cu Putin și a discutat cu acesta după aceea, a declarat biroul lui Macron, fără a oferi detalii suplimentare.

Macron caută o soluție diplomatică la problema programului nuclear iranian și a rachetelor

Palatul Élysée a declarat că președintele francez a subliniat, de asemenea, necesitatea ca Iranul să își respecte obligațiile în temeiul Tratatului de neproliferare (TNP) al ONU și să coopereze pe deplin cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).

Președintele francez și-a exprimat „hotărârea” de a căuta o soluție diplomatică care să permită o soluționare durabilă a problemei nucleare, a problemei rachetelor iraniene și a rolului său în regiune.

Putin i-a spus lui Macron că Iranul are „dreptul” de a dezvolta un program nuclear „pașnic”, a precizat Kremlinul. Cei doi lideri au convenit să își coordoneze eforturile și să discute din nou în curând, se arată în comunicatul Élysée.

Tentative de contact la nivel înalt între Franța și Rusia

Liderul francez a încercat, printr-o serie de apeluri telefonice în 2022, să îl avertizeze pe Putin împotriva invadării Ucrainei și a călătorit la Moscova la începutul aceluiași an.

El a menținut legătura telefonică cu Putin după invazie, dar discuțiile au încetat, ultima convorbire dintre președinți datând din septembrie 2022.

În ultimul an, Macron și-a înăsprit poziția față de Rusia, afirmând că expansionismul acesteia este o amenințare la adresa întregii Europe.

De asemenea, președintele francez a refuzat să excludă trimiterea de trupe pe teren în Ucraina.

În aprilie 2024, ministrul rus al apărării de atunci, Serghei Șoigu, și omologul său francez Sebastien Lecornu, un apropiat al lui Macron, au purtat discuții axate pe securitate în perioada premergătoare Jocurilor Olimpice de la Paris.

Acesta a fost ultimul contact oficial la nivel înalt între cele două țări.

Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a susținut o conferință de presă la sediul Guvernului României, context în care a răspuns jurnaliștilor cu privire la subiecte importante și actuale, inclusiv cazul diplomatului român care a fost agresat în Federația Rusă. 

„Am știut din capul locului despre ce a fost vorba. Incidentul ne-a fost comunicat. Cunoaștem identitatea diplomatului, este angajatul serviciului de diplomație externă al Uniunii Europene. Evenimentul s-a întâmplat la sfârșitul lunii mai. Persoana a părăsit teritoriul Federației Ruse, se află în perfectă siguranță și în sănătate deplină la Bruxelles, urmând ca serviciile de specialitate ale Comisiei Europene, ale Uniunii Europene, inclusiv la nivelul investigațiilor și concluziilor să-și facă datoria”, a transmis înaltul oficial român. 

De asemenea, Emil Hurezeanu a informat propriile servicii de investigații naționale: „Din păcate -nu știu dacă e formula cea mai potrivită – pentru păstrarea, să zicem, a secretului confidențialității datelor personale, nu vă pot spune mai mult. Suntem informați, însă, din capul locului. De altfel, diplomatul respectiv a vizitat chiar Bucureștiul la un moment dat, Ministerul Afacerilor Externe cu două săptămâni în urmă.”

MAE nu a putut confirma dacă un ofițer FSB a fost implicat în acest incident, așa cum relatează presa străină: „Este o presupunere pe care o face reporterul de la Der Spiegel după o discuție off-the-record care s-a transformat, iată, într-o discuție on-the-record cu un reprezentant al serviciului diplomatic extern al Uniunii Europene. (…) Această informație este în curs de cercetare. Concluziile le vor avea doar instituțiile specializate ale organismului, Serviciul Diplomatic Extern al Uniunii Europene al cărui angajat este diplomatul român.”

Iulia Navalnaia, văduva opozantului rus Aleksei Navalnîi, laureat al premiului Sakharov care a decedat subit într-o închisoare din Siberia în februarie 2024, a cerut joi Uniunii Europene să-și intensifice sprijinul — atât economic, cât și politic — pentru mișcările democratice din Rusia, considerate „motorul schimbării” în țară, relatează EFE, preluat de Agerpres. 

Adresându-se eurodeputaților în fața Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, Navalnaia a subliniat că „nu poate exista o Europă sigură și prosperă dacă Rusia nu este și ea o țară democratică”, făcând apel la o mai bună colaborare între UE și opoziția rusă. În contextul schimbării de politică a Statelor Unite față de Kremlin, ea a remarcat că „nu e timpul de stat cu ‘brațele încrucișate’” și a cerut UE „să umple golul” lăsat de Washington.

„Europa dispune de suficiente pârghii pentru a exercita presiune. Mulți ruși se opun războiului și lui (Vladimir) Putin și ei vor fi motorul schimbării când va veni momentul”, a declarat Navalnaia.

Ea a evidențiat că „angajamentul de a sprijini societatea civilă rusă și pe rușii care se opun războiului în Ucraina trebuie să se transforme în fapte, în ceva practic” și să nu rămână „o simplă declarație”.

Navalnaia a mai întrebat retoric de ce „nimeni nu a reușit să oprească abuzurile” lui Putin în cei 25 de ani de putere și a răspuns că Europa și opoziția rusă „încă nu și-au unit forțele” pentru a face acest lucru. Ea a propus, printre altele, finanțarea activității media independente din Rusia, menționând că „trebuie să începem să lucrăm împreună prin lansarea unor proiecte care, chiar dacă sunt mici, au impact”.

Alături de Navalnaia, alți opozanți ruși au atras atenția asupra necesității unui dialog mai intens între UE și opoziția democratică rusă.

Vladimir Kara-Murza, activist politic ruso-britanic, jurnalist și fost deținut politic, a subliniat că „în secolul XXI este inacceptabil să te bazezi pe stereotipuri și să clasifici cetățenii după naționalitatea lor”, pledând pentru o „a treia cale”. El a insistat asupra importanței dialogului între UE și forțele democratice din Rusia și a cerut intensificarea eforturilor pentru eliberarea celor „peste 3.000 de prizonieri politici”, despre care a spus că „reprezintă cea mai mare speranță” pentru viitorul Rusiei.

Ilia Iașin, politician rus din opoziție, a cerut, la rândul său, un contact „sistemic” și „colaborare la nivel instituțional” între Uniunea Europeană și mișcarea democratică rusă, avertizând că „dacă Ucraina este cedată lui Putin, acest lucru va slăbi mișcarea noastră și va consolida regimul”. El a avertizat că „ar fi o lovitură dură pentru mișcarea democratică a compatrioților noștri și un pericol suplimentar pentru Europa”.

Potrivit lui Iașin, „aceasta îi va permite lui Putin să continue, el nu se va mulțumi doar cu Ucraina”.