Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că “trebuie să definim linii roşii clare cu Rusia”, afirmând că este pregătit pentru sancţiuni în cazul unui “comportament inacceptabil” din partea Moscovei, într-un extras dintr-un interviu acordat canalului american CBS, difuzat sâmbătă, transmite AFP.

“Cred că după un comportament inacceptabil, într-adevăr, trebuie să sancţionăm”, a răspuns preşedintele Macron, întrebat cu privire la posibilitatea unor măsuri împotriva Moscovei în cazul unei invazii, într-un moment în care trupele ruse sunt din ce în ce mai numeroase la frontiera cu Ucraina, informează Agerpres.

.”Şi cred că trebuie să definim linii roşii clare cu Rusia”, a continuat şeful statului francez, în interviul menționat care urmează a fi difuzat duminică.

Afirmând că doar sancţiunile “nu sunt suficiente” şi că este preferabil un “dialog constructiv”, Emmanuel Macron a asigurat că acestea constituie “singura modalitate de a fi credibili”.

“Avem nevoie de un dialog sincer şi deschis cu Rusia”, a adăugat el, cunoscut și pentru pledoariile sale în favoarea unei resetări strategice a relațiilor cu Moscova.

Macron l-a găzduit vineri, la Paris, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a inițiat consultări prin videoconferință în format trilateral cu cancelarul german Angela Merkel, cei trei lideri lansând un apel către Rusia de a-şi retrage trupele comasate în ultimele săptămâni la frontiera cu Ucraina, într-un demers pentru “detensionarea” situaţiei în regiune.

De la Washington, preşedintele american Joe Biden a anunţat joi o serie de sancţiuni financiare dure împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi pe fondul atacului cibernetic SolarWinds, reluând în acelaşi timp propunerea făcută omologului rus, marți, într-o convorbire telefonică de a se întâlni “în această vară, în Europa” pentru “lansarea unui dialog strategic asupra stabilităţii”.

Rusia este acuzată că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea frontierei sale cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar luptele din estul Ucrainei, aflate aproape într-un punct mort după armistiţiul încheiat în vara anului 2020, au fost reluate recent.

În acest context, NATO a afirmat că acumulările de trupe rusești în regiune reprezintă cea mai mare desfășurare militară de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, iar comandantul forțelor aliate în Europa a arătat că Alianța este pregătită să răspundă dacă acțiunile de descurajare eșuează.

Pe fondul creşterii tensiunilor dintre Statele Unite şi Rusia, cancelarul austriac Sebastian Kurz a oferit sprijinul ţării sale ca gazdă pentru o posibilă întâlnire între liderii celor două ţări, relatează sâmbătă DPA.

“Suntem deja în contact cu partea rusă şi cea americană, dacă ar trebui să fie într-adevăr o astfel de întâlnire“, a declarat Kurz într-un interviu pentru podcastul “Morning Briefing” găzduit de jurnalistul german Gabor Steingart, informează Agerpres.

Kurz a spus că rolul său într-o posibilă întâlnire nu trebuie supraestimat întrucât el nu este mediator.

“În mod tradiţional am avut întotdeauna un contact bun cu Estul. Noi suntem neutri şi, prin urmare, poate de asemenea un interlocutor binevenit pentru Rusia“, a declarat Kurz.

Anterior, Finlanda şi-a declarat deja dorinţa de a organiza o posibilă întâlnire. Un summit între Putin şi fostul preşedinte american Donald Trump a avut loc deja la Helsinki în iulie 2018. De asemenea, și Elveția și-a anunțat ulterior dorința de a organiza o reuniune între cei doi lideri de la Washington și Moscova. O primă întâlnire istorică a avut loc la Geneva în 1985 între fostul preşedinte american Ronald Reagan şi liderul sovietic Mihail Gorbaciov, considerată un punct de cotitură în timpul Războiului Rece.

Pe parcursul anului trecut, Viena a fost fief-ul negocierilor diplomatice dintre SUA și Federația Rusă pentru prelungirea Tratatului New START, ultimul mare acord în materie de arsenal strategic rămas în vigoare între cele două superputeri nucleare și prelungit cu încă cinci ani de președinții Biden și Putin la începutul lunii februarie.

Președintele american Joe Biden a avut marți o convorbire telefonică cu Putin, propunându-i acestuia organizarea unei întâlniri la nivel înalt “într-o terţă ţară” în “următoarele luni” pentru a “clădi o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia”.

Discuția respectivă a fost prima prima după ce Biden a răspuns afirmativ la o întrebare dacă Vladimir Putin este un criminal, a spus că liderul rus va plăti pentru ingerințele sale în democrația americană și a adăugat că prețul plătit va fi anunțat curând. 

Ea a fost urmată de o decizie semnată de Joe Biden care cuprinde sancţiuni financiare şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi după atacul cibernetic SolarWinds. Imediat după această decizie, liderul de la Casa Albă şi-a reiterat oferta de a organiza un summit cu preşedintele rus “în această vară, în Europa” pentru “lansarea unui dialog strategic asupra stabilităţii”, mai ales în domeniul dezarmării şi securităţii.

Organizarea unui summit bilateral între cei doi lideri în această vară ar putea avea loc în contextul în care liderul SUA este așteptat să participe la un summit NATO și la o reuniune cu liderii din statele Uniunii Europene.

Filiala moscovită a Radio Europa Liberă (RFE) a depus o plângere pentru hărțuire împotriva Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în legătură cu amenzile impuse publicației finanțate de SUA în cadrul unei campanii a autorităţilor ruse pentru a forţa organizaţia media să părăsească ţara, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

RFE, care este sponsorizată de SUA, a fost amendată masiv în acest an de Rusia pentru că nu s-a identificat drept „agent străin„ în publicaţiile sale, aşa cum prevede legea rusă.

În virtutea legislației actuale, autorităţile ruse pot clasifica drept „agenţi străini” organizaţii neguvernamentale şi grupuri pentru apărarea drepturilor omului percepute ca primind finanţare externă pentru activitate politică.

Legea iniţială privind agenţii străini a fost adoptată de Rusia în 2012, oferind autorităţilor puterea de a eticheta organizaţiile neguvernamentale şi grupurile pentru drepturile omului ca agenţi străini – termen care poartă conotaţii negative din epoca sovietică, relatează agenţia Reuters. Însă extinderea definiţiei de agent străin pentru a include persoane fizice ridică acum semne de îngrijorare în legătură cu posibilitatea ca jurnaliştii independenţi şi a bloggerii să fie vizaţi de această lege.

Rusia a clasificat RFE drept „agent străin” în anul 2017, o măsură menită să complice activitatea postului de radio ca represalii la ceea ce Moscova consideră a fi presiunile inacceptabile la care sunt supuse media ruse în SUA.

Acestor entităţi li se cere să ataşeze menţiunea „agent străin” pe publicaţiile lor şi să-şi declare cheltuielile şi finanţările.