Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola a fost prezentă astăzi, 29 noiembrie, la inaugurarea expoziției fotografice “Drumul european al Republicii Moldova”, de la Bruxelles, la invitația eurodeputatului Eugen Tomac, se arată într-o postare a acestuia.

„Parcursul european al Republicii Moldova, pas cu pas, se vede astăzi, în imagini, la Parlamentul European de la Bruxelles. Sunt profund onorat că președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a acceptat invitația mea de a participa la festivitatea de deschidere a expoziției. Îi mulțumesc pentru cuvintele calde adresate românilor prezenți, dar mai ales pentru sprijinul, ajutorul și implicarea sa în procesul deloc ușor al aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a transmis Eugen Tomac.

Potrivit acestuia, expoziția a fost organizată în săptămâna în care sărbătorim Ziua Națională a României „pentru a arăta din nou sprijinul total și necondiționat pe care îl oferim Republicii Moldova”.

„Îi mulțumesc cu acest prilej domnului Siegfried Mureșan, Președintele Delegației Parlamentare Uniunea Europeană – Republica Moldova pentru sprijin și participarea la acest eveniment inedit. Îi mulțumesc cu precădere domnului Președinte Traian Băsescu care a militat, în calitate de șef al statului român, pentru apropierea celor două state românești și a reușit. Iar astăzi continuă să promoveze perspectiva europeană a R. Moldova în Parlamentul European. Îi sunt recunoscător și doamnei ambasador Daniela Morari, șefa misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, pentru că a dat curs invitației noastre și ne-a împărtășit câteva gânduri”, a mai scris eurodeputatul român.

Această expoziție a fost organizată în colaborare cu Arhivele Naționale ale Republicii Moldova prin implicarea directă a directorului instituției, Igor Cașu.

„Imaginile de arhivă din anii procesului de desprindere de URSS sunt un adevărat tezaur și mă bucur că am reușit împreună să mai facem un pas spre apropierea ținutului minunat de dincolo de Prut de Europa, de România!”, a subliniat, la final, Eugen Tomac.

Trebuie să evităm ”capcanele mercantilismului”, crezând că regiunea Indo-Pacifică este ”departe”, concentrându-ne astfel ”doar pe comerț și investiții”, a atras atenția Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, la Forumul Indo-Pacific, desfășurat la Bruxelles, completând că este nevoie ”de o abordare strategică a UE care să acopere atât dimensiunea economică, cât și pe cea de securitate”.

Acesta a punctat trei mesaje esențiale, și anume: nevoia unui angajament mai solid din partea UE în Indo-Pacific, în special în domeniul securității; dezvoltarea unui rol și a unei oferte distinctive, în contextul în care există ”o bătălie a ofertelor” în derulare; menținerea unui dublu sens în relațiile dintre UE și regiunea Indo-Pacifică, fiind vorba despre ”ce putem face împreună într-o lume periculoasă”.

”Când discut despre rolul UE cu partenerii din regiune, simt trei percepții: 1. sprijinul nostru puternic pentru Ucraina a fost bine primit de prietenii noștri care gândesc la fel. Iar din partea celorlalți, cred că am primit un respect reținut. Oamenii văd că se conturează o Europă mai geostrategică. Una care este mai puțin naivă, gata să plătească prețul pentru a apăra principiile fundamentale de securitate. Mulți asiatici apreciază acest lucru. 2. Cu toate acestea, partenerii doresc, de asemenea, ca noi să acordăm mai multă atenție consecințelor invaziei Rusiei în ceea ce privește securitatea alimentară și energetică și impactul economic. Unii ne acuză că avem standarde duble sau că nu acordăm suficientă atenție altor conflicte. 3. Unii cred că atenția noastră asupra Indo-Pacificului va avea de suferit din cauza atenției noastre intense asupra Ucrainei. Permiteți-mi să subliniez nu putem și nu vom face acest lucru”, a dat asigurări Josep Borrell. 

Acesta este conștient de expansiunea în creștere a Chinei în regiune, Borrell completând că Beijingul ”nu poate fi privit dintr-un singur unghi”, relațiile UE cu China fiind ”complexe”.

”Trebuie să ne facem propriile <<teme>>. Adică trebuie să ne sporim propria noastră reziliență și să evităm dependențele excesive”, a recunoscut oficialul european.

Făcând trimitere la cel de-al doilea punct, și anume ”Europa ca actor cu rol și ofertă distincte”, Josep Borrell a constatat că ”principala tendință strategică din regiune este competiția strategică dintre SUA și China: securitatea, tehnologiile înalte și poziția de lider regional”.

”Trebuie să fim clari cu privire la poziția UE, apărându-ne propriile puncte de vedere și interese. Dar nu suntem echidistanți. Într-adevăr, distanța geografică de la Bruxelles la Washington este mai mică decât cea de la Bruxelles la Beijing. Dar nu este vorba de o chestiune de distanță geografică, ci de o chestiune de distanță politică.  Din punct de vedere politic, împărtășim cu SUA un sistem politic bazat pe democrație, responsabilitate, drepturi individuale și piețe deschise. China, între timp, își înăsprește politica externă. (…) O prioritate importantă pentru strategia noastră (n.r. pentru regiunea Indo-Pacifică) este intensificarea cooperării cu prietenii noștri cu opinii similare. Acesta este motivul pentru care am stabilit mai multe dialoguri strategice cu partenerii noștri cheie, inclusiv cu Japonia”, a amintit Înaltul Reprezentat al UE.   

Cât privește ultimul punct, și anume o cooperare cu dublu sens între UE și Indo-Pacific, oficialul european a recunoscut că ”aceasta este o regiune în care marile puteri au tendința de a se implica și de a le forța mâna partenerilor lor”.

”Noi, ca Uniune, nu acționăm astfel – și cred că acest lucru este apreciat.  Dar trebuie să realizăm că, în Asia, stabilirea de relații necesită timp. Iar prezența este esențială. Așadar, trebuie să investim mai mult timp pentru a face acest lucru.  De asemenea, trebuie să realizăm că europenii au la fel de multe de primit și de învățat de la regiunea Indo-Pacifică pe cât avem noi de oferit. Multe soluții pentru viitorul nostru sunt deja concepute și testate în această regiune.  De aceea, ar trebui să ne ascultăm mai mult partenerii”, a mai spus Borrell.

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE au prezentat la mijlocul lunii septembrie a anului trecut o comunicare comună privind Strategia UE pentru cooperare în regiunea Indo-Pacifică, axată pe șase domenii de acțiune: prosperitate durabilă și favorabilă incluziunii; tranziția ecologică; guvernanța oceanelor; guvernanța și parteneriatele digitale; conectivitate; securitate și apărare; securitate umană.

Comisia Europeană a adoptat, marți, Strategia europeană privind dronele 2.0, care stabilește o viziune pentru dezvoltarea ulterioară a pieței europene a dronelor, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Aceasta se bazează pe cadrul de siguranță al UE pentru operarea și stabilirea cerințelor tehnice ale dronelor, care este cel mai avansat din lume. Noua strategie stabilește modul în care Europa poate continua operațiunile comerciale la scară largă cu drone, oferind în același timp noi oportunități în acest sector.

De la locuri de muncă la noi soluții de mobilitate

Datorită cadrului de reglementare cuprinzător al UE, dronele au zburat în siguranță sute de mii de ore pe cerul Europei, de exemplu pentru a supraveghea infrastructura, a monitoriza deversările de petrol sau a preleva probe de sol. Proiectele privind utilizarea dronelor pentru livrări medicale aeriene, transportul de probe medicale între serviciile de sănătate înregistrează, de asemenea, progrese bune. Punerea în aplicare a “spațiului U” în ianuarie 2023, un sistem european unic în lume pentru gestionarea în siguranță a traficului de drone, va pune bazele unor operațiuni sporite.

Înainte de a avansa cu aceste tehnologii inovatoare, Comisia dorește să se asigure că societatea sprijină dronele. Prin urmare, pentru a răspunde preocupărilor legate de zgomot, siguranță și confidențialitate, strategia solicită municipalităților naționale, regionale și locale să se asigure că serviciile de utilizare a dronelor sunt aliniate la nevoile cetățenilor.

Strategia preconizează că următoarele servicii bazate pe drone vor face parte din viața europeană până în 2030:

1. Serviciile de urgență, cartografierea, imagistica, inspecția și supravegherea în cadrul legal aplicabil cu ajutorul dronelor civile, precum și livrarea urgentă de loturi mici, cum ar fi eșantioanele biologice sau medicamentele.
2. Servicii inovatoare de mobilitate aeriană, cum ar fi taxiurile aeriene, care oferă servicii regulate de transport pentru pasageri, inițial cu un pilot la bord, dar cu scopul final de a automatiza complet operațiunile.

Descătușarea potențialului pieței și al serviciilor cu drone din UE necesită identificarea unor componente tehnologice esențiale, cum ar fi inteligența artificială, robotica, semiconductorii și serviciile spațiale și telecomunicațiile mobile ale UE. Acest lucru va ajuta UE să construiască un sector al dronelor inovator și competitiv, reducând dependențele strategice.

Strategia identifică, de asemenea, domenii pentru sinergii între dronele civile și cele de apărare, precum și pentru creșterea capacităților de contra-dronă și a rezilienței sistemului.

19 acțiuni pentru piața dronelor de mâine

Comisia va lansa acum lucrările privind cele 19 acțiuni emblematice operaționale, tehnice și financiare ale strategiei, pentru a crea un mediu de reglementare și comercial adecvat pentru spațiul aerian și piața dronelor de mâine:

1. Adoptarea unor norme comune de navigabilitate și a unor noi cerințe de formare pentru piloții de aeronave cu decolare și aterizare verticală la distanță și eVTOL (aeronave electrice cu decolare și aterizare verticală cu echipaj).
2. Finanțarea creării unei platforme online pentru a sprijini părțile interesate la nivel local și industria care implementează mobilitatea aeriană inovatoare durabilă.
3. Elaborarea unei foi de parcurs strategice privind tehnologia dronelor pentru a identifica domeniile prioritare de cercetare și inovare, pentru a reduce dependențele strategice existente și a evita apariția altora noi.
4. Definirea criteriilor pentru o etichetă voluntară pentru drone aprobată în materie de securitate cibernetică.

Această activitate va pregăti terenul pentru operațiuni comerciale la scară largă și va asigura că Europa beneficiază de sinergiile dintre utilizarea civilă, de securitate și militară a dronelor și a tehnologiilor conexe, inclusiv a soluțiilor de combatere a dronelor.