Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Germania și alte patru state UE cer Comisiei Europene să nu accepte propunerea Franței și României de a include energia nucleară pe lista investițiilor “verzi”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Miniştrii din cinci state europene au transmis joi, la conferinţa COP26, că energia nucleară este “incompatibilă” cu criteriile listei investiţiilor considerate “durabile” elaborată în prezent de UE, îndemnând Comisia Europeană să nu includă acest tip de energie în așa numita “taxonomie-verde”, informează AFP, potrivit Agerpres.

Energia nucleară este incompatibilă cu principiul ‘non-prejudiciului semnificativ’ al taxonomiei europene“, afirmă într-o declaraţie comună miniştrii mediului din Germania, Austria, Danemarca, Luxemburg şi Portugalia, făcută publică la conferinţa de la Glasgow. Berlinul ar trebui să încheie în 2022 utilizarea energiei nucleare, decisă în 2011 după catastrofa de la Fukushima, în Japonia. Celelalte ţări implicate în apelul publicat joi nu produc energie nucleară.

“Recunoaştem dreptul suveran al statelor membre de a se decide în favoarea sau împotriva energiei nucleare în cadrul sistemelor lor energetice naţionale. Dar ne temem că includerea energiei nucleare în taxonomie ar afecta în mod durabil integritatea sa, credibilitatea sa şi deci utilitatea sa”, scriu miniştrii în scrisoarea comună, având în vedere concluziile recente în materie ale Consiliului European, care statuează dreptul fiecărei țări membre să își aleagă propriul mix energetic.

Ei consideră că această clasificare ar putea îngrijora anumiţi investitori şi că “aceste voci de pe piaţă trebuie să fie ascultate”.

“Îndemnăm Comisia Europeană să nu pună în pericol drumul curajos pe care l-a ales pentru a face din Uniunea Europeană prima piaţă pentru finanţare durabilă”, au adăugat ei, conchide sursa citată.

Comisia Europeană urmează să propună până la sfârşitul anului o listă de surse de energie considerate benefice pentru climă, aşa-numita “taxonomie verde”. Această clasificare va deschide accesul la finanţare verde, dând un avantaj crucial filierelor recunoscute. Taxonomia UE este un sistem de clasificare la nivelul Uniunii menit să ofere firmelor şi investitorilor un limbaj comun pentru pentru identificarea activităţilor economice care sunt considerate durabile din punctul de vedere al mediului. Ea are scopul de a-i ajuta pe investitori să îşi reorienteze investiţiile către tehnologii mai durabile şi este considerată un factor esenţial pentru a-i permite UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 şi să îndeplinească obiectivele pentru 2030 prevăzute în Acordul de la Paris.

Această scrisoare a celor cinci țări apare la câteva zile după ce președintele francez Emmanuel Macron a anunțat, într-un discurs televizat, că Franţa va relansa construcţia de reactoare nucleare pentru a asigura independenţa energetică şi pentru a îndeplini obiectivele climatice.

Franța, care este cel mai mare producător de energie nucleară din Uniunea Europeană, produce peste 50% din acest tip de energie la nivel european, iar 70% din necesarul său energetic provine din energie nucleară. Astfel, Parisul este cel mai fervent susținător al includerii energiei nucleare pe lista investițiilor care pot fi finanțate la nivel european ca parte a planului de reducere a amprentei de carbon și a decarbonării economiei.

În acest sens, Franța este liderul informal al unui grup de țări din care face parte și România și care militează pentru dezvoltarea energiei nucleare.

Mai întâi, într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în luna martie, președintele francez Emmanuel Macron, premierul român Florin Cîțu și prim-miniștrii Ungariei, Poloniei, Cehiei, Slovaciei și Sloveniei au făcut “un apel de urgenţă pentru a asigura reguli ale jocului echitabile pentru energia nucleară în UE, fără a exclude politici şi avantaje climatice şi energetice”.

În luna octombrie, reprezentanții Franței, Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croației, Sloveniei și României au făcut un noul apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”. ”Toate evaluările științifice solicitate de Comisia Europeană cu privire la impactul energiei nucleare asupra mediului au ajuns la aceeași concluzie: nu există nicio dovadă științifică care să demonstreze că energia nucleară este mai puțin prietenoasă cu clima decât oricare dintre sursele de energie incluse în taxonomie”, se arată într-o declarație semnată de reprezentanții țărilor menționate, înainte de hotărârea Comisiei Europene cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

O abordare intensificată în direcția celei susținute de Franța și Emmanuel Macron a fost etalată la cel mai recent Consiliu European și de România și președintele Klaus Iohannis. 

Șeful statului a solicitat Comisiei Europene, în cadrul summitului european de la Bruxelles din 22-23 octombrie, să includă “cât se poate de repede, încă în această toamnă” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”. El a subliniat că România este parte din grupul statelor europene care dorește să producă energie în centralele nucleare și că țara noastră va dezvolta centralele nucleare și rețeaua de gaz metan. România are interese strategice în această privință atât din perspectiva noului acord interguvernamental cu SUA pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala de la Cernavodă, cât și din prisma rezervelor neexploatate de gaze naturale din Marea Neagră. 

La finalul summitului cu pricina, șefa Comisiei Europene a anunțat că va da curs solicitărilor mai multor lideri, între care și președintele Klaus Iohannis, de a include energia nucleară și gazele naturale pe lista investițiilor prietenoase cu mediul. De altfel, în concluziile adoptate de liderii UE la Consiliul European din luna octombrie, se stipulează că instituțiile UE trebuie ”să asigure aprovizionarea și să sprijine tranziția către neutralitatea climatică, ținând cont de diversitatea și specificul situațiilor statelor membre”.

Această formulare amână o decizie în favoarea recunoaşterii rolului jucat de gazele naturale şi energia nucleară în lupta împotriva schimbărilor climatice, aspect pentru care majoritatea țărilor UE, inclusiv România, s-au pronunțat în tabăra pro.

În schimb, șeful Comisiei pentru mediu din Parlamentul European a transmis zilele trecută că energia nucleară și gazul pot fi introduse în taxonomia UE, dar ”nu ca energie verde, ci în categoria de tranziţie” către neutralitatea climatică.

Mai mult, într-un semnal clar al angajamentului României în această direcție, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat la summitul liderilor mondiali de la COP26 planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei. România va deveni astfel prima țară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Prin această intenție, România va include Reactoare Modulare Mici (SMR) în sistemul național de producere a energiei până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Acordul a fost salutat de John Kerry, care a calificat acest pas drept unul “vizionar” și “de pionierat” din partea României, care a arătat că și Franța susține acest tip de energie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Protecția consumatorilor: Comisia Europeană a identificat practici manipulatoare în 148 din cele 399 de magazine virtuale care au făcut obiectul unei verificări

Published

on

© European Union 2018

Comisia Europeană și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor din 23 de țări membre, din Norvegia și Islanda (rețeaua CPC) au publicat rezultatele unei acțiuni de verificare („sweep”) a site-urilor web de vânzare cu amănuntul.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, această verificare a vizat 399 de magazine virtuale ale unor comercianți cu amănuntul care vând produse variind de la textile la produse electronice.

Verificarea s-a axat, de asemenea, pe trei tipuri specifice de practici manipulatoare despre care se constată deseori că sunt utilizate pentru a-i determina pe consumatori să facă alegeri care ar putea să nu fie în interesul lor, așa-numitele „interfețe înșelătoare” (dark patterns).

Printre acestea se numără: numărătoarele inverse false; interfețele web concepute pentru a-i determina pe consumatori să facă achiziții, să cumpere abonamente sau să aleagă alte opțiuni; precum și informațiile ascunse. Ancheta a arătat că 148 de site-uri conțineau cel puțin una dintre aceste trei interfețe înșelătoare.

”Conform verificării noastre, aproape 40 % din site-urile web de cumpărături online se bazează pe practici manipulatoare menite să exploateze vulnerabilitățile consumatorilor sau să îi înșele. Acest comportament este vădit reprobabil și contravine protecției consumatorilor. Astăzi, dispunem deja de instrumente obligatorii cu ajutorul cărora putem contribui la soluționarea acestor probleme și fac apel la autoritățile naționale îndemnându-le să recurgă la capacitățile lor de asigurare a respectării legii pentru a lua măsuri adecvate și pentru a combate aceste practici. În paralel, Comisia revizuiește întreaga legislație privind protecția consumatorilor pentru a se asigura că aceasta este adecvată pentru era digitală, inclusiv pentru a evalua dacă interfețele înșelătoare fac obiectul unor supravegheri adecvate”, a precizat comisarul european pentru justiție, Didier Reynders.

Concret, verificările au relevat:

  • 42 de site-uri web au utilizat numărătoare inverse false cu termene-limită pentru achiziționarea de produse specifice;
  • 54 de site-uri web au direcționat consumatorii către anumite opțiuni – de la abonamente la produse mai scumpe sau la opțiuni de livrare – fie prin designul lor grafic, fie prin alegerea limbii;
  • S-a constatat că 70 de site-uri web disimulau informații importante sau le făceau mai puțin vizibile pentru consumatori. De exemplu, era vorba de informații referitoare la costurile de livrare, la compoziția produselor sau la disponibilitatea unei opțiuni mai ieftine. 23 de site-uri web disimulau informații cu scopul de a manipula consumatorii îndemnându-i să își facă un abonament;
  •  Acțiunea de verificare a inclus, de asemenea, aplicațiile a 102 dintre site-urile web care au făcut obiectul verificării, dintre care 27 au recurs, de asemenea, la cel puțin una dintre cele trei categorii de interfețe înșelătoare.

Care sunt pașii următori? 

Autoritățile naționale vor contacta acum comercianții în cauză pentru a le solicita să își rectifice site-urile web și, dacă este necesar, vor lua măsuri suplimentare în conformitate cu procedurile lor naționale.

Pe lângă această acțiune de verificare și ca parte a eforturilor sale mai ample de a aborda interfețele înșelătoare pentru a completa activitatea rețelei CPC, Comisia va contacta, de asemenea, comercianții online care au fost identificați într-un studiu din 2022 privind practicile comerciale neloiale în mediul digital pentru a le cere să remedieze problemele identificate aici.

În plus, Comisia colectează feedback cu privire la trei directive referitoare la protecția consumatorilor, pentru a stabili dacă acestea asigură un nivel ridicat de protecție în mediul digital: Directiva privind practicile comerciale neloiale, Directiva privind drepturile consumatorilor și Directiva privind clauzele contractuale abuzive. O consultare publică este deschisă până la 20 februarie 2023.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: România are la dispoziție două luni pentru a transpune în legislația națională directive menite să combată evaziunea fiscală și să protejeze consumatorii

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a trimis o scrisoare de întârziere mai multor state care nu au comunicat încă măsurile de transpunere integrală a unor directive UE în domeniile fiscalității și uniunii vamale, aceste țări, printre ele aflându-se și România, având două luni la dispoziție pentru a răspunde scrisorii în cauză și pentru a transpune directivele respective în legislația națională, în caz contrar instituția poate emite un aviz motivat.

Combaterea evaziunii fiscale:  noi norme de cooperare administrativă între autoritățile fiscale în contextul utilizării platformelor digitale de către contribuabili

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în martie 2021, Consiliul a adoptat o modificare a Directivei privind cooperarea administrativă (Directiva UE 2021/ 514 – DAC7).

În temeiul DAC7, platformele digitale, cum ar fi site-urile web și aplicațiile mobile, care permit contribuabililor să vândă bunuri, să ofere servicii personale online și offline sau să închirieze bunuri imobile sau mijloace de transport, trebuie să raporteze contribuabilii respectivi și activitățile economice ale acestora.

Aceste informații vor ajuta autoritățile fiscale din statele membre ale respectivilor contribuabili să prevină evaziunea fiscală sau raportarea eronată prin utilizarea platformelor digitale.

Toate statele membre trebuiau să transpună directiva în legislația lor națională și să informeze Comisia cu privire la aceasta până la 31 decembrie 2022. Următoarele state membre nu au notificat sau au notificat doar parțial măsurile naționale de transpunere a DAC7 și primesc astăzi o scrisoare de punere în întârziere: Belgia, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia.

Protecția consumatorilor: protejarea intereselor colective ale consumatorilor prin intermediul mecanismului acțiunilor reprezentative

Directiva privind acțiunile reprezentative (UE) 2020/1828 urmărește să garanteze că toți consumatorii europeni beneficiază pe deplin de drepturile lor în temeiul legislației Uniunii.

Aceasta va împuternici entitățile calificate să lanseze acțiuni reprezentative în numele consumatorilor și va introduce prerogative de sancționare mai puternice pentru autoritățile de protecție a consumatorilor din statele membre.

Această acțiune reprezentativă va permite unei entități calificate, cum ar fi o organizație de consumatori, să solicite despăgubiri, precum compensații, înlocuiri sau reparații, pentru un grup de consumatori care au fost afectați de o practică comercială ilegală. Întrucât directiva a intrat în vigoare în decembrie 2020, statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională și pentru a informa Comisia.

Deși în majoritatea statelor membre se lucrează în prezent la adoptarea legilor, un număr mare de state membre nu au reușit să notifice măsurile naționale de transpunere integrală a directivei până la termenul stabilit, cel de 25 decembrie 2022 și, prin urmare, vor primi scrisori de punere în întârziere:  Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Malta, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Aer curat: Comisia Europeană solicită României și altor 13 țări membre UE să reducă emisiile generate de mai mulți poluanți atmosferici

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Comisia Europeană solicită României și altor 13 țări membre să-și respecte angajamentele de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți atmosferici, conform prevederilor Directivei 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici (”plafoanele naționale de emisie” sau ”Directiva NEC”).

Conform unui comunicat al instituției, directiva NEC stabilește angajamente naționale de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți care trebuie atinse de fiecare stat membru în fiecare an între 2020 și 2029, precum și reduceri mai ambițioase începând cu 2030.

Statele membre trebuie să stabilească programe naționale de control al poluării atmosferice (PNCP) pentru a arăta cum vor fi îndeplinite aceste angajamente de reducere.

Pactul Verde European, prin intermediul căruia Uniunea Europeană urmărește să devină neutră din punct de vedere climatic, pune accentul pe reducerea poluării atmosferice, care se numără printre principalii factori care afectează negativ sănătatea umană.

 Comisia a analizat inventarele naționale de emisii ale mai multor poluanți prezentate de statele membre în 2022 (reflectând emisiile din 2020).

Cele 14 state membre menționate mai sus nu și-au respectat angajamentele pentru unul sau mai mulți poluanți vizați de Directiva NEC. În plus, întrucât măsurile prevăzute în PNAIC ale majorității acestor state membre nu au asigurat atingerea angajamentului de reducere a emisiilor pentru unul sau mai mulți poluanți, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a limita emisiile anuale de origine umană, astfel cum prevede directiva.

Amoniacul (provenit din sectorul agricol) este poluantul pentru care majoritatea acestor state membre nu își respectă obligațiile.

Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere acestor 14 state membre, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.

În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA6 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini: Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii

GENERAL7 hours ago

Parlamentul European decide joi poziția de negociere referitoare la noile măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

ROMÂNIA7 hours ago

Eurobarometru: 87% dintre români susțin planul REPowerEU pentru obținerea independenței energetice față de Rusia cu bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Un război comercial UE-SUA ar veni în cel mai prost moment posibil, dar ”UE trebuie să rămână atractivă pentru investițiile în energia verde”

REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

U.E.8 hours ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu9 hours ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA9 hours ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA10 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO4 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Team2Share

Trending