Eurodeputatul Dan Motreanu a obținut sprijinul majorității din Comisia pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European pentru o serie de amendamente esențiale privind Politica de Coeziune în noul buget UE pentru perioada 2028-2034.

Conform europarlamentarului, ”aceste modificări vin în sprijinul României, care beneficiază de 31,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027”.

Citiți și: Eurodeputatul Dan Motreanu se opune utilizării fondurilor Politicii de Coeziune pentru cheltuielile de apărare ale UE

Principalele propuneri adoptate:

•  Menținerea unui buget consistent pentru dezvoltare regional pentru a susține economia locală, să sprijine IMM-urile și să creeze locuri de muncă. ”Fondurile de coeziune trebuie să fie cel puțin la nivelul actualului cadru financiar multianual (392 miliarde de euro)”,  subliniază Dan Motreanu.
• Finanțare echitabilă pentru județele României. Am propus alocarea fondurilor la nivel județean, astfel încât județele mai puțin dezvoltate să primească o contribuție UE mai mare și să beneficieze de o cofinanțare redusă. În prezent, fondurile europene sunt distribuite pe regiuni mari, ceea ce înseamnă că județele mai dezvoltate pot afecta negativ nivelul sprijinului financiar acordat de UE județelor mai puțin dezvoltate.
• Reducerea birocrației: Un set unic de reguli simplificate pentru toate fondurile europene va accelera accesul la finanțare și rata de absorbție.
• Sprijin pentru IMM-uri și inovație. Am propus dezvoltarea centrelor logistice, micro-finanțare pentru IMM-uri și platforme regionale de parteneriat între IMM-uri și universități.
• Dezvoltare rurală: O mai bună aliniere a FEADR cu Politica de Coeziune, pentru a sprijini comunitățile rurale.
• Mai multă autonomie locală: Deciziile privind fondurile europene trebuie luate mai aproape de cetățeni, la nivel local.

”Aceste măsuri sunt esențiale pentru ca România să poată valorifica pe deplin fondurile europene și să continue dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor”, anunță Dan Motreanu.

Europarlamentarul a reiterat că va continua să depună ”eforturi ca România să beneficieze de un sprijin financiar puternic din partea Uniunii Europene, fără piedici birocratice și cu acces echitabil la resursele necesare dezvoltării economice și sociale”.

În 2024, 47,4% din energia electrică netă generată în UE provenea din surse regenerabile de energie, în creștere cu 2,6 puncte procentuale (pp) față de 2023, relevă cele mai recente date oferite de Eurostat.

Dintre țările UE, Danemarca a avut cea mai mare pondere a surselor regenerabile în producția sa netă de energie electrică, cu 88,8%, provenind în principal din surse eoliene, urmată de Portugalia (87,4%, în principal surse eoliene și hidro) și Croația (73,8%, în principal surse hidro). Cele mai mici ponderi ale energiilor regenerabile au fost înregistrate în Malta (15,1%), Cehia (17,5%) și Cipru (24,1%).

Energia eoliană și energia hidro au reprezentat mai mult de două treimi din totalul energiei electrice generate din surse regenerabile (39,1% și, respectiv, 29,9%). Restul de o treime din electricitate a provenit din energie solară (22,4%), combustibili (8,1%) și doar aproximativ 0,5% din energie geotermală.

Eurodeputatul Virgil Popescu, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, a avut la Bruxelles o întâlnire de lucru cu o delegație a Camerei de Comerț Americane în România (AmCham), care susține un mediu de reglementare favorabil debirocratizării, inovației, competitivității și creșterii economice sustenabile.

„Încurajez dialogul cu reprezentanții mediului de afaceri pentru a crea politici care să încurajeze dezvoltarea economică. Am discutat despre piața de energie din România și din Uniunea Europeană, dar și despre investițiile necesare în rețele prin adaptarea cadrului de reglementare la realitățile economice”, a scris Virgil Popescu, pe Facebook.

Potrivit deputatului european, o altă temă abordată a fost sănătatea, incluzând pachetul de reformă a legislației farmaceutice europene, impactul interdicției privind substanțele per- și polifluoroalchilice (PFAS) asupra inovației și accesului pacienților la terapii în România, precum și Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale (UWWTD) – Directiva Consiliului 91/271/CEE.

„Voi susține interesele țării noastre în Parlamentul European, precum și măsurile de debirocratizare pentru a susține și mediul de afaceri”, a subliniat Virgil Popescu.