Connect with us

U.E.

Germania și Franța preiau frâiele ”Conferinței privind viitorul Europei” și admit ambiția unei modificări a tratatelor UE: Europa trebuie să devină mai unită și suverană

Published

on

Germania și Franța au elaborat un set de ambiții privind proiectul ”Conferinței privind viitorul Europei”, propus de grupul Renew Europe susținut de Emmanuel Macron și asumat de președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Documentul, obținut de Politico Europe, apare public cu o zi înainte ca Parlamentul European să voteze asupra validării noii Comisii Europene și cuprinde inclusiv ambiții privind eventuale modificări ale tratatului, dacă este necesar, cu scopul de a face blocul european ”mult mai unit și suveran”.

Conferința pentru viitorul Europei a fost propusă cu menirea de a revizui aproape toate aspectele legate de modul în care funcționează UE, în contextul în care președintele francez Emmanuel Macron a respins categoric aplicarea principiului ”Spitzenkandidat” în numirea președintelui Comisiei Europene, șubrezind puterile Parlamentului European, care, la rândul, său nu a putut ajunge la un acord privind adoptareal listelor transnaționale pentru alegerile europene.

Modelul franco-german propune ca liderii UE să poarte o primă discuție cu privire la conferința pentru viitorul Europei la summitul lor de la Bruxelles, din 12-13 decembrie.

Acest document cuprinde o inițiativă în două faze, prima urmând să demareze la începutul anului viitor și să fie axată pe „funcționarea democratică a UE”, în special ”în ceea ce privește alegerile și numirile în funcții cheie”.

A doua etapă, chiar mai crucială, a Conferinței privind viitorul Europei s-ar concentra pe ”prioritățile politice” și va dura doi ani, care va fi încheiată de către președințiile germană și franceză ale Consiliului UE, care au loc în a doua jumătate a anului 2020, respectiv în prima jumătate a anului 2022.

Reamintim faptul că în timpul ultimei președinții germane a Consiliului UE, ianuarie – iunie 2007, au fost puse bazele Tratatului de la Lisabona privind funcționarea UE, intrat în vigoare 2009, și apărut pe scheletul eșecului Tratatului Constituțional din 2005.

Pe de altă parte, asumarea unor decizii politice majore și fără precedent în urma Conferinței, pe timpul președinției franceze a Consiliului UE din 2022, ar putea surveni în aceeași perioadă în care vor fi desfășurate alegerile prezidențiale din Franța, Emmanuel Macron fiind așteptat să candideze pentru un nou mandat.

Politico Europe mai notează că documentul a circulat luni între statele membre și va fi discutat miercuri de ambasadorii țărilor UE.

Modelul franco-german nu oferă detalii profunde, dar solicită ca această Conferință să fie una a ambițiilor majore și să fie condusă de o ”personalitate europeană cu largă experiență”, care să prezideze un grup de experți și să colaboreze cu cele trei instituții cheie ale UE – Comisia, Consiliul și Parlamentul.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Președintele Consiliului European, Charles Michel: Reforma relației dintre UE și Balcanii de Vest se va baza pe o strategie cu trei piloni, sprijinită de un pact de investiții și creștere a regiunii

Published

on

© European Union

Relația dintre Uniunea Europeană și Balcanii de Vest va fi supusă unui amplu proces de reformă strategică în următoarea perioadă pentru a moderniza și credibiliza procesul de extindere astfel încât destinul țărilor din aceast regiune să rămână pe traiectoria europeană, este anunțul făcut de președintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul conferinței de presă de la Tirana, alături de premierul Albaniei, Edi Rama. 

Potrivit lui Charles Michel, reforma se va baza pe o strategie pe trei piloni, care va implica, într-o primă fază, clarificarea perspectivei statelor membre cu privire la modul de abordare a procesului de extindere în anii următori.

„Cum vor țările europene să reformeze și să modernizeze procesul de extindere pentru a face credibil acest proces, pentru a-i insufla mai multă încredere și pentru a-i da un impuls politic? Aceasta este discuția pe care țările europene trebuie să o aibă”, a spus președintele Consiliului European, adăugând că, în curând, Comisia Europeană, după consultarea statelor membre, va prezenta propuneri cu privire la modernizarea principiului și a procesului de extindere.

Mai departe, într-o a doua etapă, Charles Michel însuși, în calitate de președinte al Consiliului European, va fi un mediator și un facilitator de consens între statele membre, pentru a obține acordul tuturor liderilor europeni cu privire la începerea discuțiilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord.

„După cum știți, chiar înainte de vara anului trecut, Comisia Europeană a prezentat propuneri Consiliului European privind deschiderea negocierilor cu Albania și Macedonia de Nord. Consiliul European va discuta din nou acest subiect pe baza noii propuneri a Comisiei Europene. Și consider important că noi, la Consiliul European, încercăm să obținem claritate în direcția pe care am dori să o luăm pentru viitor. Avem nevoie de unanimitate între statele membre și acest lucru necesită un dialog intens, serios și solid între ele. Și eu sunt responsabilitatea mea, în calitate de președinte al Consiliului European, de a încuraja o convergență a punctelor de vedere, pentru a permite Consiliului European să ia decizii pe această temă”, a precizat Charles Michel.

Speranțele Albaniei și ale Macedoniei de Nord de a demara negocieri de aderare la UE anul trecut au fost blocate de președintele francez Emmanuel Macron la summitul european din octombrie, când a solicitat o reformă a procesului de admitere a țărilor terțe în UE, ceea ce a provocat o dezamăgire profundă în ambele țările balcanice.

Cu toate acestea, atât Albania, cât și Macedonia de Nord au exprimat în repetate rânduri că orientarea lor  va rămâne spre Uniunea Europeană, însă se așteaptă ca liderii europeni să furnizeze niște perspective reale privind viitorul lor în sânul familiei europene în conformitate cu progresele cerute și îndeplinite de fiecare stat.

Astfel, președintele Consiliului European a adus în discuție și cea de-a treia etapă a strategiei privind reformarea relației UE cu Balcanii de Vest, respectiv apelul pe care va dori să-l lanseze în jurul mesei de discuții cu liderii din statele membre privind stabilirea unui pact de investiții și creștere pentru Balcanii de Vest. 

„ Al treilea punct este apelul pe care doresc să-l fac, în jurul mesei Consiliului European, pentru un adevărat pact de investiții și creștere pentru Balcanii de Vest. Un pact de investiții și creștere, care va permite punerea în joc a diferitelor instrumente de care dispune UE – toate instrumentele posibile, inclusiv cele pentru încurajarea dezvoltării economice, care este o condiție esențială pentru îmbunătățirea condițiilor sociale și încurajarea tuturor formelor de cooperare transnațională”, a afirmat Charles Michel.

În viziunea sa, un asemenea pact ar fi „o abordare regională” care ar trebui să sprijine ceilalți doi piloni menționați.

„Destinul acestei țări, destinul Balcanilor de Vest, trebuie să fie orientat în întregime către Europa. Aceasta este o convingere foarte puternică. Și este necesar pentru noi să continuăm acest dialog concentrat și reglementat”, a precizat Charles Michel.

Totuși, liderul Consiliului European a atenționat că acest lucru necesită angajamentul, reafirmat de statele din Balcani, de a continua toate eforturile în ceea ce privește reforma, modernizarea, consolidarea statului de drept și combaterea criminalității organizate.

„Toate aceste lucruri sunt esențiale pentru a continua să colaborăm, pentru reafirma, încă o dată astăzi, că destinul acestei regiuni este îndreptat către Europa și în săptămânile și lunile următoare ne va determina să colaborăm strâns, în acest scop și către această ambiție”, a mai transmis Charles Michel. 

Continue Reading

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu: Nu există obiectiv mai mare acum pentru România decât reunificarea cu Republica Moldova

Published

on

© Partidul Miscarea Populara/ Facebook

Fostul preşedinte și actualul eurodeputat Traian Băsescu a declarat vineri că nu există obiectiv mai mare acum pentru România decât reunificarea cu Republica Moldova, menţionând că astfel ţara noastră ar deveni o adevărată putere agricolă şi îi va creşte puterea de vot în UE.

“Foarte mulţi vorbesc degeaba despre Moldova pentru că nu înţeleg nimic şi lucrul acesta puteţi să-l vedeţi în abordarea politică din România. Lipsa de înţelegere a ce înseamnă România ciuntită este atât de mare, încât subiectul reunificării ţării este un subiect care mai mult plictiseşte dacă îl aducem în discuţie. (…) Dincolo de asta, avem un act politic extrem de important, rezoluţia Parlamentului European cu privire la Pactul Ribbentrop – Molotov şi pe care eu am considerat că trebuie tratată ca o continuare a declaraţiei Parlamentului României că este gata pentru unirea cu Republica Moldova. Unirea trebuie să rămână obiectivul nostru fundamental: reîntregirea ţării. Dacă privim la realităţile noi, după cel de-al Doilea Război Mondial trebuie să recunoaştem că singura ţară care nu a lichidat efectiv efectele Pactului Ribbentrop – Molotov suntem noi”, a afirmat Băsescu la Convenţia Românilor de Pretutindeni organizată la Palatul Parlamentului, citat de Agerpres.

El a explicat că “poporul român nu-şi va dobândi demnitatea până când nu va rezolva această nedreptate istorică”.

“Adică, atât timp cât stăm pasivi şi ne uităm că trăim după regula lui Stalin şi a lui Hitler, scuzaţi-mă, dar avem o problemă de conştiinţă, de responsabilitate naţională. Eu nu vreau să dau lecţii nimănui, dar românii trebuie să se trezească. Republica Moldova nu este o afacere, este o nevoie de restabilire a demnităţii unui popor. (…) Reunirea nu este posibilă să se întâmple atât timp cât nu există cifra magică a democraţiei: 50 la sută plus un dintre cetăţenii Republicii Moldova trebuie să voteze la un referendum sau în Parlament. Aşa cum s-a făcut România Mare, ea se poate reface prin vot şi democratic”, a mai spus europarlamentarul Băsescu.

Eurodeputatul PMP a apreciat că rezoluţia Parlamentului European invită România să-şi restabilească demnitatea.

Continue Reading

U.E.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu: Fără o politică de extindere activă, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil

Published

on

Fără o politică de extindere activă, fără o decizie care să fie luată cât mai curând posibil privind Macedonia de Nord și Albania, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil, a declarat, la Digi24, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, potrivit Agerpres.

Acesta a amintit de dezbaterea din prezent privind metodologia de extindere a UE, ”care se dorește a fi mai eficientă”.

”Tocmai această discuţie cu privire la metodologia de extindere şi modul în care ea poate să fie mai eficientă, aş spune că această discuţie a adus şi mai mult în atenţie chestiunea extinderii şi importanţa ca Uniunea Europeană să aibă o politică coerentă din acest punct de vedere. Fără o politică de extindere activă, fără o decizie care să fie luată cât mai curând posibil privind Macedonia de Nord şi Albania, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil”, a afirmat Aurescu la emisiunea ”Paşaport diplomatic”.

Şeful diplomaţiei române a vorbit despre poziţia ţării noastre privind politica de extindere.

”Poziţia noastră – pe care am exprimat-o şi la Consiliul Afaceri Externe, atunci când s-a discutat acest aspect, pe care o promovăm de fiecare dată şi pe care a precizat-o şi preşedintele României (…) – este aceea că putem avea o discuţie despre eficientizarea metodologiei de extindere, dar ea nu trebuie să blocheze sau să prelungească sau întârzie nejustificat procesul acesta de aderare”, a punctat Aurescu.

În luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai ”credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

Acesta a adăugat că noul proces de reformă a extinderii UE va garanta că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă trebuie să facă la fel”.

În luna octombrie a anului trecut, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor Albaniei și Macedoniei de Nord la UE.

Statele consideră că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

În luna noiembrie a anului trecut, Parisul declarat că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE şi că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending