Connect with us

U.E.

Germania și Grecia au ajuns la o înțelegere privind deportarea imigranților

Published

on

Berlinul a ajuns la un acord cu Atena pentru a expulza imigranții extracomunitari înapoi în Grecia dacă aceștia au primit deja dreptul la azil acolo, a anunțat vineri Ministerul german de Externe, relatează site-ul agenției Reuters, citat de HotNews.

Săptămâna trecută, Germania și Spania au ajuns la o înțelegere similară. Ambele acorduri au fost făcute în urma unei dispute interne între cancelarul german Angela Merkel și partidul bavarez Uniunea Creştin-Socială (CSU).

„Semnarea unui acord administrativ cu Grecia reprezintă un pas înainte către mai multe condiții privind politica de migrare în Europa”, a declarat ministrul german de Externe Horst Seehofer într-un comunicat.

Purtătoarea de cuvânt al Ministerului, Eleonore Petermann, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că acordul cu Grecia, precum cel cu Spania, va permite Germaniei să trimită înapoi imigranți în 48 de ore.

Problema migrației s-a aflat în miezul conflictului dintre Merkel și Seehofer, o dispută care ameninţa să arunce în aer şubreda coaliţie guvernamentală germană CDU-CSU-SPD, instalată cu greutate la putere în luna martie, la șase luni după alegerile din septembrie 2017.

Compromisul la care cei doi lideri germani au ajuns în luna iulie prevede: 1) un nou regim de trecere la frontieră pentru a combate migrația la granița Austria – Germania; 2) centre de tranzit și acorduri bilaterale pentru returnarea migranților; 3) un acord cu Austria pentru a returna migranții înregistrați în țările cu care nu există acorduri bilaterale.

Liderii UE au convenit, la cel mai recent Consiliu European, după negocieri intense, să aibă o nouă abordare pentru a rezolva criza migrației și de a institui „platforme regionale de debarcare în strânsă cooperare cu statele terțe relevante și cui UNHCR și OIM”. Conform concluziilor, „aceste platforme ar trebui să funcționeze în funcție de situațiile individuale, în respectarea deplină a dreptului internațional și fără crearea unui factor de atracție.” Mai mult s-a stabilit să se facă trierea rapidă a persoanelor care sosesc în UE și să se facă diferențierea între cei care au cu adevărat nevoie de protecție și de migranți economici.

Citiți și: Criza migrației. Comisia Europeană oferă 6.000 de euro pentru fiecare refugiat acceptat pentru a convinge statele membre să-și deschidă porturile

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Frans Timmermans dorește să creeze o ,,alianță progresivă” în Parlamentul European care să-l propulseze la șefia Comisiei Europene

Published

on

© Frans Timmermans/Facebook

Frans Timmermans, candidatul de top al socialiștilor europeni pentru președinția Comisiei Europene, a declarat duminică că dorește să creeze o ,,coaliție progresivă” în Parlamentul European cu liberalii, Verzii și grupurile de extremă stângă, relatează EUobserver

Socialiștii s-au clasat pe locul al doilea, cu 150 de locuri în spatele celor 179 de mandate de centru-dreapta ale PPE.

,,Mă îngrijorează că atunci când [Manfred] Weber și PPE vorbesc despre stabilitate, înseamnă, de fapt,  ,,să păstrăm lucrurile așa cum sunt ” și trebuie să luăm decizii îndrăznețe”, a spus Timmermans după publicarea primelor estimări privind distribuția locurilor în PE.

Aceasta a ținut să mulțumească susținătorilor săi și ai Partidului Socialiștilor Europeni pentru sprijinul acordat, într-un scurt mesaj pe Twitter.


 

Potrivit celor mai recente estimări, PPE  va rămâne grupul politic cu cele mai multe fotolii în hemiciclul democrației europene, obținând  179 de mandate, cu aproximativ 40 mai puțin decât în actuala legislatură. Din acest motiv, Partidul Popular European, susținător ferm al procesului Spitzenkandidaten, insistă ca Manfred Weber să devină succesorul lui Jean-Claude Juncker.

Însă lupta pentru șefia Executivului European este strânsă, socialiștii, prin Frans Timmermans, vor încerca cu siguranță să obțină sprijinul unui grup politic din PE pentru a avea o majoritate confortabilă în această competiție cu popularii europeni.

Diferența între primele două grupuri politice este de doar 29 de mandate, cele două însumând doar 329 mandate din totalul celor 751 membri ai Parlamentului European. Aceste estimări arată apariția unei noi balanțe de putere în Parlamentul European, numărul necesar de eurodeputați pentru a forma o majoritate fiind de 376.

De altfel, estimările puse la dispoziție de Parlamentul European arată apariția unei noi balanțe de putere în Parlamentul European, fiind pentru prima dată când cele două mari familii politice – PPE (179) și S&D (150) – nu vor mai putea forma majoritatea fără implicarea unui al treilea grup politic.

În acest caz, grupul politic al lui Frans Timmermans, S&D, ar putea intra în negocieri cu a treia și a patra forță politică din PE, liberalii din ALDE și Verzii, care sunt creditați cu 107, respectiv 70 de mandate de eurodeputat pentru formarea unei majorități. Dacă considerăm apropierea programatică dintre formațiunile politice din PE, atunci S&D cel mai probabil ar beneficia de sprijinul Verzilor, direcțiile politice mergând în general spre aceleași obiective: acțiune climatică susținută, preponderența politicii sociale în constructul european din următorii ani și protejarea democrației și a statului de drept la nivelul întregii UE.

,,Sper să putem forma o coaliţie cu un program pentru următorii cinci ani şi vom vedea cine va conduce următoarea Comisie”, a spus el, citat de Agerpres.

,,Aş fi foarte onorat să fiu candidatul cap de listă care va permite aplicarea acestui program”, a adăugat el.

 

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Rezultate provizorii: PNL rămâne pe primul loc după alegerile europene cu 26,79% din voturi. Alianța USR PLUS câștigă în diaspora

Published

on

Partidul Național Liberal, membru al Partidului Popular European, a obţinut la alegerile europarlamentare de duminică 26,79% dintre voturi, PSD – 23,38%, iar Alianţa USR PLUS – 21,40%, potrivit rezultatelor provizorii obţinute după centralizarea datelor din 18.705 secţii de votare din ţară din totalul de 18.730, reprezentând 97% din totalul secțiilor de votare.

Totodată, pentru UDMR au votat 5,44% dintre alegători, 6,61% – pentru Pro România, 4,24% – ALDE şi 5,65% – PMP.

În ceea ce priveşte votul în diaspora, după centralizarea datelor din 309 de secţii din cele 441 deschise în străinătate, pe primul loc în preferinţele alegătorilor se află Alianţa USR PLUS – 41,42%, urmată de PNL – 31,34%; PMP – 9,80%; PSD – 3,09%; Pro România – 2,86%; ALDE – 1,22%.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 50% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni.

Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, în România au votat pentru alegerile europene un număr de 8.954.959 de cetățeni, reprezentând 49,02%. 

În total, cu cele peste 360.000 de voturi în străinătate, au votat un număr de 9,3 milioane de români din totalul de 18,26 milioane de cetățeni înscriși pe liste permanente și speciale. Astfel, prezența la vot, atât în România, cât și în străinătate a depășit procentul de 50%.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, le mulțumește tututor alegătorilor care și-au făcut auzită vocea în alegerile europene

Published

on

©️ Antonio Tajani - Twitter

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a ținut să le mulțumească cetățenilor europeni pentru că și-au făcut auzită vocea în alegerile europene din 2019, imediat după închiderea urnelor, potrivit unorpostări pe Twitter.

Precizând că  50,5% dintre cetățenii UE au votat în alegerile europene, Tajani a transmis că aceasta ,,este cea mai mare participare în ultimii 20 de ani”.  Rezultatul, spune președintele încă în exercițiu al legislativului european, sa datoriat activității intense a Parlamentului European și campaniei #ThisTimeImVoting.

Antonio Tajani a ținut să le mulțumească, în primul rând alegătorilor, dar și personalului din PE și voluntarilor care au promovat mersul la urne în această perioadă.

,,Mulțumesc tuturor alegătorilor care și-au făcut vocea auzită astăzi. Mulțumesc cu sinceritate personalului Parlamentului European, voluntarilor și tuturor celor care au lucrat pentru a încuraja cetățenii noștri să meargă și să voteze pentru aceste alegeri europene”, este mesajul transmis de politicianul italian. 

Popularii europenii și social-democrații europeni vor rămâne principalele două familii politice de la nivelul Parlamentului European și în legislatura 2019-2024, conform primelor estimări ale Parlamentului European publicate pe pagina instituției. Cele două forțe sunt urmate de noul grup politic format din ALDE și partidul președintelui francez Emmanuel Macron, cel care este preconizat să piardă alegerile în Franța.

Viitoarea componență a Parlamentului ar urma să arate astfel, potrivit ultimelor estimări, actualizate la ora 02:07 (UE28):

1. Grupul PPE – 179 de mandate

2. Grupul S&D –  150 de mandate

3. ALDE & partidul lui Emmanuel Macron (+ Alianța USR-PLUS din România) – 107 de mandate

4. Verzii – 70 de mandate

5. Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – 58 de mandate

6. Grupul Europa Libertății și Democrației Directe (grupul lui Nigel Farage) – 56 de mandate

7. Grupul Europa Națiunilor și a Libertății – 58 de mandate

8. Stânga Unită Europeană – 38 de mandate

9. Independenți – 7 mandate

10. Alții – 28 de mandate

Diferența între primele două grupuri politice este de doar 29 de mandate, cele două însumând doar 329 mandate din totalul celor 751 membri ai Parlamentului European. Aceste estimări arată apariția unei noi balanțe de putere în Parlamentul European, numărul necesar de eurodeputați pentru a forma o majoritate fiind de 376.

Aceste cifre provin din estimările la nivel național publicate în cele 28 de state membre.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending