Connect with us

U.E.

Germania și Italia convin asupra unui „plan de acțiune” comun care include energia, tehnologia și protecția climei

Published

on

© Governo Italiano

Germania și Italia au convenit miercuri să colaboreze mai strâns în domeniile energiei, tehnologiei, protecției climei, securității și cooperării culturale, printre altele, informează dpa, preluat de Agerpres.

Cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Giorgia Meloni au semnat un „plan de acțiune” la Berlin, după o întâlnire a înalților oficiali din ambele țări în prima întâlnire a guvernului germano-italian din 2016 și după participarea celor doi lideri, mai devreme în cursul zilei, la un summit virtual al G20.

Planul de acțiune va conduce la noi proiecte de cooperare și va crea noi formate de cooperare, a declarat Scholz, menționând în mod special o cooperare mai puternică în domeniul energiei pentru a asigura securitatea pe termen lung a aprovizionării cu gaz și hidrogen.

Scholz a anunțat, de asemenea, construirea unei noi conducte care va traversa Alpii.

„Suntem de acord că dorim să ne extindem cooperarea în domeniul energiei pentru a consolida aprovizionarea, securitatea și transformarea pe termen lung”, a declarat cancelarul german.

„Cu o nouă conductă peste Alpi, dorim să creștem securitatea aprovizionării ambelor noastre țări”, a adăugat Scholz. „În același timp, dorim să încheiem rapid un acord germano-italian privind gazele și solidaritatea.”

Predecesorul lui Meloni, Mario Draghi, şi cancelarul Scholz conveniseră deja, în 2021, să lanseze planul de acţiune germano-italian. Ideea urmează unui tratat de prietenie anterior, semnat de Italia şi Franţa, cu scopul ca ambele ţări să colaboreze mai strâns pe teme precum politica economică, de securitate şi migraţia.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Kaja Kallas anunță că Estonia a neutralizat o “operațiune hibridă a serviciilor de securitate ale Rusiei” pe teritoriul acestei țări NATO și UE

Published

on

© European Union 2024

Şefa guvernului de la Tallinn, Kaja Kallas, a anunţat marţi că ţara sa a reuşit să stopeze o operaţiune hibridă a serviciilor de securitate ruse pe teritoriul Estoniei.

”Estonia a reușit să oprească cu succes o operațiune hibridă a serviciilor de securitate ale Rusiei pe teritoriul nostru. Știm că Kremlinul vizează toate societățile noastre democratice. Răspunsul nostru: să fim deschiși și să le dezvăluim metodele. Acesta este modul de a descuraja acțiunile dăunătoare și de a ne face rezilienți”, a afirmat Kallas într-o postare pe rețeaua de socializare X (e-x Twitter).


Postul public de radio eston ERR a relatat că Serviciul de securitate internă (ISS) a arestat zece persoane în cadrul unei anchete penale legate de vandalizarea, anul trecut, a unui automobil aparţinând ministrului de interne eston, relatează Reuters.

În urmă cu o săptămână, Ministerul de Interne rus a anunţat că şefa executivului eston Kaja Kallas este dată în urmărire de poliţia rusă “într-un dosar penal”.

De asemenea, au mai fost daţi în urmărire secretarul de stat eston Taimar Peterkop şi ministrul culturii lituanian Simonas Kairis.

Cele trei ţări baltice, în prezent membre ale Uniunii Europene şi ale NATO, au relaţii tensionate cu Rusia, iar pe teritoriile lor trăiesc minorităţi ruse. Dezacordurile s-au intensificat după ce Rusia a invadat Ucraina.

În luna ianuarie, după un turneu al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în ţările baltice, Estonia şi Letonia au renunţat la acordurile cu Rusia privind asistenţa juridică, pe motiv că ruşii au atacat Ucraina.

Tot luna trecută, Estonia a refuzat să prelungească permisul de şedere al conducătorului bisericii ortodoxe estone subordonate Patriarhiei Moscovei, care este cetăţean rus, apreciind că acesta constituie un risc pentru securitatea naţională.

Continue Reading

U.E.

Nouă tranșă de ajutor umanitar al UE în valoare de 83 milioane de euro pentru Ucraina și Republica Moldova

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană anunță marți acordarea unui ajutor umanitar inițial de 83 milioane de euro pentru a sprijini persoanele afectate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei în 2024, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Atacurile țintite ale Rusiei asupra infrastructurii energetice și civile esențiale din Ucraina, cum ar fi spitalele, școlile și rețelele electrice, împiedică grav accesul populației la serviciile de bază. Cu fiecare nou bombardament, din ce în ce mai mulți ucraineni rămân fără adăpost și au nevoie de asistență și adăpost în condiții de îngheț. Având în vedere că aproximativ 14,6 milioane de persoane au nevoie de ajutor umanitar în Ucraina, această nouă finanțare este acordată într-un moment crucial.

Din cele 83 de milioane de euro de finanțare umanitară:

  • 75 de milioane de euro sunt alocate pentru proiecte umanitare în Ucraina pentru a oferi ajutor de urgență, inclusiv acces la nevoile de bază, cum ar fi adăposturi, servicii de protecție, apă curată, educație și asistență medicală. În prezent, în centrul strategiei umanitare a UE în Ucraina se află protejarea persoanelor afectate de război, în special a celor care trăiesc în apropierea zonelor de pe linia frontului.
  • 8 milioane de euro sunt alocate pentru proiecte umanitare în Republica Moldova, care oferă asistență specifică celor mai vulnerabile persoane, inclusiv asistență umanitară în numerar pentru nevoi de bază, protecție și sănătate.

Incluzând noua finanțare anunțată astăzi, Comisia Europeană a alocat în total 926 milioane de euro pentru programe de ajutor umanitar pentru a ajuta civilii afectați de războiul din Ucraina de la invazia Rusiei din februarie 2022. Din această finanțare, 860 milioane de euro au fost alocate pentru programe umanitare în Ucraina și 66 milioane de euro pentru a sprijini refugiații care au fugit în Moldova vecină.

Ajutorul umanitar al UE, de care beneficiază Ucraina din 2014, contribuie la desfășurarea de operațiuni în întreaga țară, cu accent pe zonele greu accesibile din apropierea liniei frontului, în regiunile estice și sudice.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Grupul independent de experți privind viitorul politicii de coeziune propune zece recomandări pentru maximizarea eficacității și impactului politicii de coeziune astfel încât nimeni să nu rămână în urmă

Published

on

© Comisia Europeană/ Raportul experților privind politica de coeziune

Grupul independent de specialiști la nivel înalt privind viitorul politicii de coeziune și-a prezentat raportul, care a evaluat funcționarea politicii de coeziune și a inclus recomandări cu privire la modul în care se poate asigura că această politică continuă să promoveze prosperitatea și convergența în întreaga UE.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, aceste recomandări se vor adăuga la reflecțiile în curs de desfășurare și la ansamblul de opinii ale multor părți interesate și instituții cu privire la viitorul politicii de coeziune.

”Le mulțumesc membrilor Grupului la nivel înalt privind viitorul politicii de coeziune pentru implicarea și munca depusă pe parcursul unui an întreg de dezbateri intense. Încă de la înființare, obiectivul politicii de coeziune este de a nu lăsa pe nimeni în urmă. Ea va continua să facă acest lucru și în viitor, evoluând împreună cu circumstanțele în schimbare și cu noile provocări. Raportul grupului reprezintă o contribuție valoroasă la acest proces și un aport important pentru reflecțiile privind forma viitoare a politicii de coeziune ca pilon al integrării UE”, a declarat comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira. 

Creat de comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, grupul – care este independent de Comisie – a analizat modalitățile prin care se poate garanta că politica de coeziune continuă să sprijine creșterea și redresarea în regiunile Europei, realizând în același timp tranziția ecologică și digitală și ajutând regiunile să se adapteze la provocările demografice, industriale și geopolitice actuale.

Raportul este rezultatul unei munci intense desfășurate de grup pe parcursul anului trecut, îmbogățită de contribuții academice, de documente de lucru pregătite de Comisie și de prezentări ale diferitelor părți interesate.

Raportul este structurat în jurul a trei întrebări-cheie pentru a reflecta asupra viitorului politicii de coeziune după 2027:

  • De ce este politica de coeziune crucială pentru viitorul Europei?
  • Ce face politica de coeziune și ce ar trebui să facă?
  • Cum poate politica de coeziune să își îndeplinească mai bine misiunea de coeziune economică, socială și teritorială în contextul tranziției ecologice și digitale și al schimbărilor demografice?

A. România

Focalizându-și atenția pe situația Uniunii Europene în contextul dinamicii economice globale, grupul de experți observă că o scădere a demografiei și a ponderii UE în economia globală, în vreme ce zone din Asia au înregistrat o ascensiune, fapt ce îi afectează UE influența și statutul de putere politică și economică pe scena mondială.

Această mișcare este observabilă și la nivel regional. Începând cu anul 2000, multe regiuni din China, nordul Kazahstan și Caucaz au cunoscut o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor de peste 8% pe an. Regiuni din India, Bangladesh, cea mai mare parte a Asiei de Sud-Est și Etiopia au înregistrat o astfel de creștere de peste 4%.

 În schimb, creșterea economică regională a Europei spune o imagine foarte diferită poveste foarte diferită, constată grupul de experți. În timp ce țările din Europa Centrală și de Est au dat dovadă de un dinamism și o rezistență considerabile, cu cele mai multe regiuni din Lituania, Polonia sau România atingând o rată anuală de creștere pe cap de locuitor de peste 3%, majoritatea statelor din Europa de vest regiuni occidentale au rămas în urmă.

A1. Bariere în calea incluziunii

Grupul de experți constată că există o serie de bariere în calea incluziunii. Acest aspect este din ce în ce mai important și mai complex, deoarece afectează viața socio-economică, afectând indivizii și comunitățile din întreaga UE.

Inegalitățile economice mari între regiunile UE și disparitățile regionale din ce în ce mai mari în cadrul țărilor creează zone semnificative cu oportunități limitate.

Grupul a observat că ”persoanele blocate în locuri cu oportunități reduse sunt expuse unui risc considerabil mai mare de sărăcie sau de excluziune socială. Lipsa de oportunități afectează în special mai multe grupuri aflate în situații vulnerabile, inclusiv tinerii, femeile, lucrătorii în vârstă, romii și alte minorități etnice sau religioase, precum și migranții”.

Experții fac trimitere la tineri, care suferă de o ”cicatrice pandemică” de durată în urma COVID-19, care are un impact profund asupra educației, perspectivelor de muncă și sănătății lor mintale.

”Este probabil ca această cicatrice să îi urmărească pentru tot restul vieții lor. Veniturile lor au scăzut, de asemenea, în mod substanțial, ceea ce necesită acțiuni din partea guvernelor și a instituțiilor pentru a favoriza o redresare care să includă tinerii. În plus, în 2022, 24,7 % dintre copiii din UE erau expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială”, este precizat în raport.

Raportul relevă că aceste probleme și altele similare sunt observate în special în regiunile mai puțin dezvoltate și în regiunile cu piedici de dezvoltare, limitând grav potențialul acestora.

Problema este acută în marginile sudice și estice ale Europei, din sudul Spaniei, trecând prin sudul Italiei și al Greciei, până în estul Bulgariei, al României și în cea mai mare parte a Lituaniei. Cu toate acestea, problemele de excluziune socială sunt, de asemenea, frecvente în regiunile care au stagnat, cum ar fi nordul Franței, Charleroi din Belgia și zona Ruhr și nordul Hessen din Germania. 

B. Recomandări

Având în vedere situația, grupul face următoarele recomandări. Politica de coeziune ar trebui:

  • să se concentreze mai mult asupra teritoriului, cu investiții orientate spre viitor, adaptate la punctele forte, provocările și nevoile unice ale fiecărei regiuni;
  • să promoveze o abordare holistică pentru politica socială, investind mai mult în dezvoltarea capitalului uman și în integrarea socială pentru a preveni și a reduce inegalitățile în toate teritoriile;
  • să utilizeze capacitățile și potențialul local pentru a dezvolta oportunități viitoare de creștere incluzivă și durabilă prin diversificare și colaborare;
  • să construiască instituții naționale și regionale mai bune, punând consolidarea capacităților și inovarea pe picior de egalitate cu investițiile în infrastructură, precum și în capitalul productiv;
  • să elaboreze strategii de dezvoltare mai eficiente și mai favorabile incluziunii prin utilizarea principiilor parteneriatului solid și ale gestionării comune, reunind părțile interesate de la diferite niveluri de guvernare și din societatea civilă;
  • să conecteze regiunile pentru a valorifica oportunitățile globale și pentru a oferi o inovare mai durabilă și mai rezilientă;
  • să se bazeze mai mult pe performanță, îmbinând această abordare cu dimensiunea sa teritorială;
  • să fie mai bine integrată în sistemul de guvernanță economică;
  • să își raționalizeze procedurile administrative și să adopte abordări mai eficiente și mai ușor de utilizat pentru a simplifica procesele;
  • să se concentreze în continuare asupra misiunii sale inițiale de a stimula dezvoltarea durabilă și de a impulsiona competitivitatea, păstrându-și în același timp flexibilitatea pentru a face față provocărilor urgente.

 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

NATO4 hours ago

Kaja Kallas anunță că Estonia a neutralizat o “operațiune hibridă a serviciilor de securitate ale Rusiei” pe teritoriul acestei țări NATO și UE

INTERNAȚIONAL4 hours ago

MAE: Ambasadorul României la Moscova a depus flori la memorialul dedicat lui Navalnîi, România fiind alături de toți oamenii din Rusia care tânjesc după democrație și libertate

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Denys Shmyhal consideră că nu este loc de ”oboseală” într-un ”război existențial” și este convins că Occidentul va continua să sprijine Ucraina: Nu poți fi obosit atunci când lupți pentru viitorul tău

ROMÂNIA5 hours ago

Proiectul-pilot DigiTEL Green: Stația electrică de la Mostiștea va fi digitalizată și modernizată cu 48 milioane de euro prin Fondul pentru Modernizare

ROMÂNIA6 hours ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, le mulțumește ”românilor din Spania pentru tot ce fac pentru țara lor, chiar și de la distanță”: România a ajuns mai cunoscută și mai apreciată în Spania datorită vouă

U.E.6 hours ago

Nouă tranșă de ajutor umanitar al UE în valoare de 83 milioane de euro pentru Ucraina și Republica Moldova

ENGLISH6 hours ago

Marcel Ciolacu underlines the importance of the European elections on 9 June: I want to live in a free Romania and a free Europe. These elections will be about principles, defending values, and the rule of law

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Grupul independent de experți privind viitorul politicii de coeziune propune zece recomandări pentru maximizarea eficacității și impactului politicii de coeziune astfel încât nimeni să nu rămână în urmă

U.E.7 hours ago

Noi norme adoptate la Bruxelles pentru a consolida drepturile consumatorilor în contextul tranziției ecologice

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA8 hours ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA1 day ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA5 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending