Premierul spaniol Pedro Sánchez a transmis joi un mesaj ferm secretarului general al NATO, Mark Rutte, în care respinge propunerea de a majora cheltuielile de apărare ale statelor membre la 5% din PIB, calificând obiectivul drept „nerezonabil”, informează Politico.

Într-o scrisoare citată de Politico, Sánchez afirmă că „Spania nu poate să își asume un obiectiv specific de cheltuieli raportat la PIB” în cadrul summitului NATO care va avea loc săptămâna viitoare la Haga, în Olanda.

„Pentru Spania, asumarea unei ținte de 5% nu doar că ar fi nerezonabilă, ci și contraproductivă, deoarece ne-ar îndepărta de un nivel optim de cheltuieli și ar împiedica eforturile UE de consolidare a ecosistemului său de securitate și apărare”, a scris premierul spaniol.

Spania a fost în 2023 cel mai mic contributor la apărare din cadrul alianței NATO, cu cheltuieli sub pragul actual de 2% din PIB. Totuși, în aprilie, guvernul Sánchez a anunțat o creștere cu 10,5 miliarde de euro a bugetului apărării în 2025, pentru a îndeplini ținta de 2%.

În scrisoarea transmisă lui Rutte, premierul spaniol a cerut „o formulă mai flexibilă” pentru noua țintă de cheltuieli, una care să o lase opțională sau să excludă Spania de la aplicare. „Suntem pe deplin angajați față de NATO”, a subliniat Sánchez, „dar atingerea unei ținte de 5% ar fi incompatibilă cu statul nostru social și cu viziunea noastră despre lume”. În opinia sa, o astfel de cheltuială ar necesita reduceri ale serviciilor publice și renunțări la investițiile pentru tranziția verde.

Potrivit estimărilor guvernamentale, atingerea pragului de 5% ar presupune pentru Spania o majorare anuală a bugetului apărării cu 80 de miliarde de euro – aproape jumătate din ceea ce statul cheltuiește pentru pensii.

Spania estimează că pentru a-și acoperi nevoile reale de apărare, ar fi necesar un buget echivalent cu 2,1% din PIB.

Planul discutat în cadrul NATO presupune ca 3,5% din PIB să fie direcționat către cheltuieli directe de apărare (tancuri, avioane, sisteme antiaeriene, trupe), iar restul de 1,5% să acopere infrastructura de sprijin (poduri, porturi, căi ferate, aeroporturi), necesară pentru mobilizarea rapidă a forțelor și pregătirea societăților pentru un posibil atac.

Polonia și statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania – și-au anunțat deja sprijinul pentru noul prag de 5%, iar Mark Rutte a declarat că „majoritatea aliaților sunt pregătiți să susțină obiectivul”. De asemenea, la începutul lunii iunie, Suedia și Țările de Jos au declarat că își propun să îndeplinească noul obiectiv.

Totuși, Spania nu este singura țară care ezită. Belgia, Canada și Italia se confruntă la rândul lor cu dificultăți majore în a-și majora rapid bugetele de securitate. Noua țintă de cheltuieli trebuie aprobată în unanimitate de statele membre NATO.

Rămâne de stabilit și termenul-limită pentru atingerea noii ținte. Inițial, a fost avansat anul 2032, dar Rutte a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să lanseze un atac asupra teritoriului NATO până în 2030, accelerând astfel presiunea pentru un angajament rapid.

Statele Unite și România își consolidează cooperarea în cadrul exercițiului multinațional SEA BREEZE 25, informează MApN într-un comunicat în care precizează că exercițiul militar, condus de Flota a Șasea a SUA și găzduit de Forțele Navale Române, se desfășoară în perioada 9-20 iunie la Brăila.

Manevrele militare reunesc forțe destinate pentru operațiuni integrate de comandă și control maritim, aerian și terestru, cu accent pe misiuni de deminare, operațiuni de scufundare și acțiuni amfibii.

Militari din Bulgaria, Republica Moldova, România, Statele Unite ale Americii și Turcia participă la antrenamente care includ trageri reale și simularea unui raid amfibiu în regiunea Mării Negre.

Exercițiul SEA BREEZE 25 contribuie la dezvoltarea parteneriatului dintre Statele Unite și România, precum și la consolidarea măsurilor de descurajare pe flancul estic al NATO.

Participarea Forțelor Navale Române confirmă angajamentul constant al României față de securitatea colectivă și de stabilitatea regională.

Summitul NATO de la Haga va fi un for de validare a obiectivelor Alianței pe termen mediu și lung, îndeosebi în privința cheltuielilor militare, aspect la care România este bine poziționată, a afirmat miercuri ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.

Șeful diplomației române a precizat că la summitul aliat de la Haga va fi abordat și planul SUA de distribuire a forțelor sale militare în bazele din Europa și a precizat că existență intenția fermă din partea României pentru o întâlnire bilaterală directă între președintele Nicușor Dan și cel american, Donald Trump.

Întrebat care sunt obiectivele țării noastre la summitul NATO de la Haga, Hurezeanu a precizat că este vorba despre „obiectivele, în parte, anunțate, previzibile”.

„Este important că va fi un for de validare a obiectivelor NATO pe termen mediu și lung, prin prezența, pentru prima oară, la NATO, împreună cu aliații, a președintelui Statelor Unite. Există deja intenții ale acestei Administrații în ceea ce privește evoluția NATO. Statele Unite rămân un aliat fundamental al Alianței Nord-Atlantice, partenerii europeni rămân aliații și Canada, bineînțeles, în America de Nord, rămân aliații Statelor Unite. E vorba de sporirea bugetelor de apărare, în condițiile anunțate, 3,5% plus 1,5% cheltuieli aferente. România este la un procent de 2,3%-2,4% deja atins. Suntem între țările cu cel mai bun buget militar, între aliați. Italia, alte țări, nu au ajuns încă nici la 2%. Polonia vrea să depășească 5%, la fel țările baltice. Totul este relativ și este în funcție de bugetele țărilor respective”, a susținut Emil Hurezeanu, conform transcrierii furnizate de Guvern.

Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit deja, la summitul B9 de la Vilnius, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în urma căreia a precizat că miza summitului de la Haga este reprezentată de creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB.

Șeful statului a precizat că este vorba despre o alocare de 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare și 1,5% pentru investiții în infrastructura conexă cu cea militară.

Referitor la agenda summitului NATO de la Haga, ministrul român de externe a mai precizat că se va discuta în ce măsură Statele Unite au așa-zisul „contingency planning” de distribuire a propriilor forțe militare în bazele americane de relevanță atlantică, nord-atlantică, NATO, respectiv în bazele militare NATO, cum este și cazul bazelor militare din România.

„Vom vedea în ce măsură importanța, ponderea unor țări ca Polonia și România, care asigură de decenii cel mai credibil flanc de apărare al Alianței Nord-Atlantice, flancul de est, acolo. Sigur, au apărut între timp și țările nordice, noi membri ai alianței, Suedia, Finlanda, țările baltice. Turcia rămâne un pilon al alianței, putem să spunem pe flancul estic, sud-estic. Vom vedea în ce măsură ceea ce știm până acum se confirmă în discuțiile pe care liderii statelor aliate le vor avea între ei, în hotărârile pe care le va lua Alianța și în deciziile administrației americane ale președintelui Trump, care până în ultimul moment, cred, nu pot fi întru totul cunoscute”, a mai declarat Hurezeanu.

O discuție privind agenda de priorități la summitul NATO de la Haga a avut loc marți și între ministrul apărării Angel Tîlvăr și însărcinatul cu afaceri ad interim la Ambasada SUA de la București, Michael Dickerson, Bucureștiul transmițând că prezența militară a SUA în România este un pilon esențial al securității flancului estic.

În acest context, ministrul Emil Hurezeanu a precizat miercuri a precizat că există intenția fermă din partea română cu privire la programarea unei întâlniri între președintele Nicușor Dan și liderul SUA Donald Trump în marja summitului NATO.

„Suntem în curs de programare a întâlnirilor președintelui Nicușor Dan. Există intenția fermă a organizării unei întâlniri între președintele României și președintele Statelor Unite. Nu știu ca partea americană să fi confirmat până acum vreunei țări întâlniri. Urmează. Se întâmplă săptămâna viitoare, între 24 și 26 iunie”, a explicat Hurezeanu. 

Cei doi președinți au avut deja o discuție telefonică, la o zi distanță după ce Nicușor Dan a preluat mandatul de șef al statului român.