Cu ocazia Zilei mondiale a Libertății Presei, Comisia își reiterează angajamentul de a sprijini libertatea și pluralismul presei, în UE și în afara acesteia, subliniind că jurnaliștii ar trebui să poată lucra liber și în siguranță, un lucru care se află în centrul valorilor și al democrațiilor UE.

„Astăzi aducem un omagiu tuturor jurnaliștilor și lucrătorilor din mass-media care ne informează, uneori cu riscul vieții lor. Este de datoria democrațiilor să îi protejeze. În UE, am adoptat legi fără precedent, prin Legea privind libertatea presei și o directivă pentru combaterea litigiilor abuzive împotriva jurnaliștilor. Solicităm statelor membre să pună în aplicare aceste norme cât mai curând posibil. Comisia își va continua eforturile pentru a contribui la soluționarea provocărilor cu care se confruntă mass-media, inclusiv în ceea ce privește sustenabilitatea economică a sectorului media”, a declarat vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová.

„Garantarea faptului că jurnaliștii își pot desfășura activitatea într-un peisaj mediatic sănătos este vitală pentru democrațiile noastre. Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind libertatea presei săptămâna viitoare, în această Zi mondială a libertății presei, UE este mai bine echipată ca niciodată cu un set impresionant de instrumente pentru a susține independența și pluralismul mass-media”, a adăugat comisarul pentru piața internă, Thierry Breton.

În ultimii ani, jurnaliștii s-au confruntat cu un număr tot mai mare de atacuri. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a luat măsuri concrete și a făcut din protecția jurnaliștilor unul dintre elementele-cheie ale legislației noastre privind mass-media, unele dintre acestea intrând deja în vigoare săptămâna viitoare.

Luni, 6 mai, vor intra în vigoare noile norme privind procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP), care le oferă jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului instrumentele necesare pentru a lupta împotriva procedurilor judiciare abuzive. Marți, 7 mai, va intra în vigoare și Actul european privind libertatea presei, care aduce garanții suplimentare privind independența editorială, pluralismul mediatic, transparența și corectitudinea, precum și o mai bună cooperare a autorităților media prin intermediul unui nou Consiliu european pentru mass-media. Aceste inițiative fac parte dintr-o strategie europeană cuprinzătoare pentru mass-media, care se bazează pe Planul de acțiune european pentru democrație și pe Planul de acțiune pentru mass-media și audiovizual (MAAP). În plus, Comisia a publicat astăzi un studiu care prezintă progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării Comisiei privind protecția, siguranța și responsabilizarea jurnaliștilor.

Germania a declarat că are dovezi că hackerii sponsorizați de statul rus s-au aflat în spatele unui atac cibernetic „intolerabil” de anul trecut, în care mai multe site-uri web au fost deconectate, aparent ca răspuns la decizia Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina, relatează The Guardian.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că o anchetă a guvernului federal privind atacul cibernetic din 2023 asupra Partidului Social-Democrat (SPD) – parte a coaliției de guvernare din Germania și partidul cancelarului Olaf Scholz – tocmai s-a încheiat.

„Astăzi putem spune fără ambiguitate [că] putem atribui acest atac cibernetic unui grup numit APT28, care este condus de serviciul de informații militare al Rusiei”, a declarat ea într-o conferință de presă în timpul unei vizite în Australia. „Cu alte cuvinte, a fost un atac cibernetic rusesc sponsorizat de stat împotriva Germaniei, iar acest lucru este absolut intolerabil și inacceptabil și va avea consecințe”.

Grupul APT28, cunoscut și sub numele de Fancy Bear sau Pawn Storm, a fost acuzat de zeci de atacuri cibernetice în țări din întreaga lume. Centrul Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie a descris unitatea ca fiind „un actor experimentat în materie de amenințări” care „a folosit instrumente precum X-Tunnel, X-Agent și CompuTrace pentru a pătrunde în rețelele țintă”.

Baerbock nu a oferit mai multe detalii despre atacul cibernetic împotriva SPD. Anul trecut, unitatea de răspuns în materie de securitate informatică a UE, CERT-EU, a luat act de un raport al presei germane potrivit căruia un cadru executiv al SPD ar fi fost ținta unui atac cibernetic în ianuarie 2023 „care a dus la o posibilă expunere a datelor”. Aceasta a declarat că ar fi existat „semne concrete” că ar fi fost de origine rusă.

În același timp, Berlinul a declarat că hackeri activiști ruși au scos din funcțiune mai multe site-uri germane ca răspuns la decizia sa de a trimite tancuri în Ucraina, deși cu puține efecte tangibile.

În ianuarie 2023, Germania se apropia de decizia de a trimite tancuri de luptă Leopard 2 pe linia frontului, după ce Ucraina a apelat la o flotă de 300 de tancuri din Europa.

Grupul de hackeri pro-Rusia Killnet și-a asumat la vremea respectivă creditul pentru atac, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat: „Nu suntem la curent cu ceea ce este [Killnet]. Sincer, ne întrebăm de ce un grup de hackeri este asociat cu Rusia și nu cu o altă țară europeană”.

Comentariile lui Baerbock survin la două luni după ce presa rusă a publicat o înregistrare audio a unei reuniuni a unor înalți oficiali militari germani, după ce unul dintre participanți a intrat în legătură prin intermediul unei „conexiuni neautorizate”, ceea ce a dus la scurgerea de informații.

Atacurile cibernetice sunt considerate oficial de liderii europeni ca făcând parte din războiul „hibrid” al Rusiei împotriva Ucrainei și a UE. Dezinformarea pe rețelele de socializare și site-urile de știri false sau de tip doppelganger, care arată aproape exact ca mass-media legitime, fac parte din arsenalul desfășurat de Kremlin, cu peste 17.000 de unități de dezinformare identificate de UE de la începutul războiului.

Vizita de stat a preşedintelui Emmanuel Macron în Germania, între 26 şi 28 mai, va fi plasată în special sub semnul cooperării europene, cu etape planificate la Berlin, Dresda şi Münster, a indicat joi preşedinţia germană, liderul de la Elysee urmând a fi singurul invitat străin la aniversarea a 75 de ani de la înființarea Republicii Federale Germania înainte de a fi elogiat cu Premiul Pacea Westfalică.

Această vizită, prima pentru un preşedinte francez în ultimii 24 de ani, va avea loc cu puţin timp înainte de alegerile europene în cele 27 de ţări ale UE, din 6 până în 9 iunie, şi de startul Campionatului European de fotbal din Germania.

Preşedintele francez se întâlneşte regulat cu cancelarul german, Olaf Scholz, la Paris sau la Berlin, în timp ce această vizită de stat, cea mai importantă din ierarhia protocolară, este organizată de şeful statului german, Frank-Walter Steinmeier, subliniază AFP într-un material citat de Agerpres.

Emmanuel şi Brigitte Macron vor fi primiţi mai întâi cu onoruri militare la Palatul Bellevue din Berlin, reşedinţa preşedintelui german, înainte de a asista la o “sărbătoare a democraţiei” cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la semnarea Legii fundamentale germane şi a 35 de ani de la revoluţia paşnică din 1989 care a avut ca rezultat reunificarea ţării.

Republica Federală Germania a fost fondată la 23 mai 1949, odată cu semnarea Legii fundamentale.

Ziua a doua şi a treia a acestei călătorii vor include oraşele Dresda (est) şi Münster (vest), unde “vor fi abordate provocările comune cărora Franţa şi Germania le pot oferi răspunsuri comune în Europa, în domeniile inovaţiei tehnologice şi competitivităţii sau pe temele păcii şi securităţii pe continent”, a precizat comunicatul preşedinţiei germane.

La Münster, Emmanuel Macron ar urma să primească Premiul Pacea Westfalică, atribuit anul trecut pentru că “a făcut din aprofundarea cooperării europene o prioritate politică”.

Preşedintele Macron va fi singurul invitat străin la aniversarea înfiinţării Republicii Federale Germania, aşa cum a dorit preşedintele Steinmeier pentru “a sublinia valoarea unică a prieteniei franco-germane”.

Cu tot caracterul ei fastuos şi simbolic, această vizită de stat ar urma să contribuie la stimularea înţelegerii franco-germane, care se confruntă cu fricţiuni regulate de peste un an.

Iniţial, era programată să aibă loc în iulie 2023, dar revoltele din Franţa după moartea tânărului Nahel, ucis de un poliţist în timpul unui control rutier, l-au determinat pe Emmanuel Macron să amâne această călătorie în Germania.